763 matches
-
ori manual. în picioare se purtau opinci sau ghete. Pe cap, femeile purtau în funcție de anotimp baticul, barizul, berta, casânca. în timpul friguros purtau peste corp o polcă vătuită, strâmtă și scurtă. Femeile mai sărace purtau pe timp de iarnă scurte de suman și uneori cojocelul bărbatului. în picioare purtau cipici împletiți din lână de oaie, negrii și margine roșie lângă picior. în casă și chiar pe afară, în special femeile și copiii umblau desculți ceea ce le crea o rezistență sporită la intemperiile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe jos, urzeala fiind din fire de cânepă. Mai toate gospodăriile din comună aveau oi care erau ținute nu numai pentru miel și brânză ci și pentru lână. Lâna era prelucrată, toarsă pe categorii și folosită pentru țesut pânza de suman sau diferite covoare cu motive zoomorfe sau florale și uneori cu spice de grâu. Mai există în satele comunei Hudești familii care posedă asemenea covoare vechi care fiind considerate demonetizate sunt așezate ca păretari în bucătărie sau chiar în camera
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
termenii populari îmbinându-i armonios cu regionalismele, cu arhaismele și cuvintele familiare. Regionalismele (crivăț, hău) sunt folosite destul de rar și nu ridică probleme în înțelegerea lor. Termenii populari întâlniți se referă fie la obiecte necesare ocupației țăranilor (bardă, ferăstrău, suman), la modul de viață al oamenilor (carafă, clondir, laviță). Unele cuvinte populare întăresc coloratura lexicului prin aspectul fonetic pe care-l capătă (crivăț, hău, merei) și ele apar motivate și de necesități de rimă (ex: stâns/plâns). Cuvintele și expresiile
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Joacă, joacă, tropotit, Ca Frăsina la prășit! Astă noapte n-am dormit, Toată casa am lipit; Nici la noapte n-am să dorm, Ca să pun lutul la horn, Căci se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când trece Prin salon, Parcă trece un tractor Ș i când spune-o vorbuli ță Zici că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dădea. Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Dacă nu scoți, babă, colacul Îți rup boii pargul! Doi re ură, Doi te fură, Doi cotrobăiesc prin șură. Iar unul mai hoțoman Hâț găina de gâtlan Și o bagă sub suman Hăi, hăi! Aho, aho, Cu Anul Nou, Căci găina n-are ou, Nici cocoșul n-are gușă, Ia mai dă un franc, mătușă, Și mai dă și un colac Că de nu mă-așez pe prag. Moș Vasile, Moș Vasile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Joacă, joacă, tropotit, Ca Frăsina la prășit! Astă noapte n-am dormit, Toată casa am lipit; Nici la noapte n-am să dorm, Ca să pun lutul la horn, Căci se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când trece Prin salon, Parcă trece un tractor Ș i când spune-o vorbuli ță Zici că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dădea. Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Dacă nu scoți, babă, colacul Îți rup boii pargul! Doi re ură, Doi te fură, Doi cotrobăiesc prin șură. Iar unul mai hoțoman Hâț găina de gâtlan Și o bagă sub suman Hăi, hăi! Aho, aho, Cu Anul Nou, Căci găina n-are ou, Nici cocoșul n-are gușă, Ia mai dă un franc, mătușă, Și mai dă și un colac Că de nu mă-așez pe prag. Moș Vasile, Moș Vasile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
unui memoriu către Națiunile Unite, în noiembrie 1946, în care se denunța falsificarea alegerilor din România. Printre cei unsprezece semnatari ai memoriului se numărau generalul Aldea, actorul Constantin Tănase și alte personalități. La acea dată, Smaranda era implicată în organizația "Sumanele negre", și a fost judecată și condamnată în contumacie la doi ani de închisoare, pentru omisiune de denunț. Mariana Drăgescu își amintește ultima lor întâlnire: "Ultima oară când am văzut-o pe Smaranda era foarte agitată, era înfricoșată de ceva
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Smaranda era foarte agitată, era înfricoșată de ceva. Și, într-adevăr, n-am mai văzut-o de atunci. După câtva timp am citit într-un ziar că a fost condamnată în lipsă, pentru că s-a implicat într-o chestie cu Sumanele Negre". Nevoită să se ascundă pe la diferite adrese, întâi lângă Iași, pe urmă la Institutul Catolic "Sf. Tereza" din Cluj și la ferma Congregației Maicii Domnului (în comuna Jucul de Jos), Smaranda trecuse deja în 1946 printr-o operație de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete, obligația gospodinei era să ne facă zestre: perne, chilotă, scoarțe, țol de lână, sumani, cuverturi, precum și valuri de lăicere și de pânză. De la bal, la cânepă La Frătăuții-Vechi se organizau cele mai frumoase baluri din zonă. Erau selecte, nu intra oricine cum vrea, să provoace ca-n alte părți dezordine și scandal. Nouă ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nemții, iar la noi rușii. Părinții s-au sfătuit o seară întreagă, ce urma să facă. Până la urmă a hotărât mama: să ne evacuăm cu ceilalți săteni la Havârna, jud. Botoșani. Am început pregătirile pentru plecare: căruța, bagajele, animalele. Covoarele, sumanele, cojoacele, așternuturile le-am îngropat în aria șurii. Vesela am îngropat-o în livadă sub un păr. Mama mă lua cu ea să-mi arate unde sunt gropile, ca să-mi amintesc la întoarcere și să le putem recupera. Am plătit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Erau lungi de câte vreo 5 m și late de 1,50 m. Ele împodobeau camerele țărănești. Au fost primele ce-au ocupat loc de cinste în lada mare și înflorată. Tot din lână, ne-a țesut țoluri vărgate și sumani, pe care le-a dat la "chiua" (piua) de la Satu Mare, să le netezească. Pentru pat țesea cuverturi în ozoare și traiste (mici) în patru și opt ițe. În livadă se semăna câțiva ari de cânepă și de in, în fiecare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
palitarele, țoalele de lână și de buci (de cânepă) și peste ele plapomele, chilota și pernele (mari și mici). Lada se așeza pe două lăiți în "casa cea mare" (camera nelocuită) la răcoare. Pe grindari erau atârnate bundițele și cojoacele, sumanele (de ținut). Când starostele venea în pețit, mama se așeza de obicei în camera cu zestre (ca să vadă pe viu, că fata este pregătită pentru măritat). După stabilirea nunții, când se ia zestrea și se duce la casa mirelui, se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
adecvată pentru asemenea ocazii (aniversări, hram, botez, nuntă etc.). Aici, aveam pe pereți, de jur împrejur scoarțe de lână în trandafiri, țesute de priceputele unguroaice de la Măneuți. Pe o comodă era așezată cu grijă zestrea noastră (a fetelor): lăicere, covoare, sumani, plapome, chilote, perne mari și mici (cu fluturi). Pe grindar, era atârnat, cât e camera de lungă, un scorțăraș (mai îngust ca celelalte scoarțe) tot în trandafiri, respectând modelul lor. Pe masă, era întinsă o față albă, cu dantelă pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tișlaif, cusut tare frumos de Casandra Vatamaniței (expertă în cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari, catrințe, fote, era așezat în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie. Atunci treburile pe câmp erau terminate și părinții se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
brânză), ouă, pui, găini, boboci de rață și de gâscă, pentru a face bani. În această piață, zisă "industrială", se vindeau și se cumpărau produse lucrate în casă (pânzeturi, cămăși frumos cusute, ițari, bundițe, brâie, cojoace, chingi, catrințe, valuri de sumani, de țoale de lână, chiuate la Satu Mare, valuri de lăicere, cuverturi, ștergare, (de toate felurile), marame, broboade, căciuli etc.) Mama era nelipsită vinerea de la piață. Ori avea treabă, ori nu, dânsa, cu alte gospodine pregăteau de cu seară coșarca cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bun început hărăzite să dureze: atât timp cât trăiește purtătorul și după sfârșirea sa, cu urmașii lui. Astfel, o viață se continuă aproape fără oprire în celelalte". Ca și cojocăritul, sumănitul constituia un meșteșug specializat în satele noastre, printre care și Costișa. Sumanul străveche piesă de port, reprezentat și pe Columna lui Traian de la Roma și pe Monumentul triumfal de la Adamclisi apare și în portul popular românesc din zilele noastre. Este confecționat din lână de oaie, dată la piuă (în comuna Satu Mare), vopsită
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la Roma și pe Monumentul triumfal de la Adamclisi apare și în portul popular românesc din zilele noastre. Este confecționat din lână de oaie, dată la piuă (în comuna Satu Mare), vopsită în negru sau în maro. La Costișa se poartă numai sumanul lung, peste genunchi, cu clini "îndoiți", marcați cu cusături pe muchie. Se ornamentează cu sarad (în opturi, zigzaguri, linii șerpuite sau vegetale stilizate (frunze sau crengi). Gulerul se încheie cu bumbi și cu cheotori din sarad. Mantaua cu glugă, este
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
venirea americanilor era comparabilă cu înfrigurarea cu care evreii îl așteptaseră, cândva, pe Mesia, pe Unsul Domnului Dacă binefăcătorii de peste Ocean și-ar fi făcut apariția, înfometații și deznădăjduiții aceștia ar fi așternut în calea lor toate bundițele, fotele, iile, sumanele și căciulile și ar fi căzut în genunchi înaintea lor, cu adâncă smerenie, ca în fața unei sfinte icoane făcătoare de minuni. Vin americanii? Era colacul de salvare, singura șansă de supraviețuire a unor ființe care nu mai aveau putere să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dacă nu spunea el între timp ceea ce trebuia. Era și o măsuță mică, pe lîngă acest pat. Nu erau pacienți, erau deținuți veniți normali, și erau majoritatea tineri, toți erau întrebați de armament, să dea informații de organizații subversive, adică Sumanele negre, ce cunoșteau din sate, orașe, prieteni, amici, camarazi, tot trebuiau să spună. Aici era durerea mare că am venit. După ce mi-au arătat cu deținutul ăsta, eu totuși nu știam, trebuia pe parcurs să învăț. Doamna mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
zice (cântă) icea (aici) chizeș nouă (haine) maiu orătenie rânză rărunchiu plămâni a vărui a murui faur haizaș deșințat măi! 28 Aug. Vazcău. Munteni în straie albe, cu înfățișare de Moldoveni. Populație curat românească. 29 Aug. Bèliu. Între păduri. Români, sumane albe, cu flori negre și roșii chenar. Nu te lăți, broască-n tău Că nu-i tău tăt a tău... a zăpsi. primariul, morariul. 30 August. Cefa. 1 Sept. Marghita. 2 Sept. Aleșd. cucoare iaca cănură mire genunchiu praf (de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
t.) Tătarii cei cari mânâncă carne de cal. Cai buni, mici și iuți... Zloți tătărăști Galbeni venețici Aspri de argint și aur. Orbi cari calicesc prin iarmaroace Pe unii i-a orbit Vodă pentru ticăloșiile lor. Țărani la război: cojoace, sumane Opinci de coajă de copac și piei de porc. Mintean de pănură umplut cu bumbac și cusut des cruciș și curmeziș; Sabia nu pătrunde în saltea așa. În cap, sub cușmă, un fund ușor de lemn de tei, ca să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mihău spătar Iuga vistiernic. Arbure Neamț Iuga Postelnic Djabog paharnic Toma stolnic Ilea Huru comis Toma logofăt Aprod Armaș Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe munte iliș (dare pentru provizia armatei) ilișar cneaz culme miezuină (hotar-hat) muncel obârșie paltin poslușnic (servitor) pripasari (slujbașii) pripasuri (vitele prinse) păhărnicel runc holtei zurbar hotar troian șteaza (până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și împrejurimi în multe cazuri nu poate servi de îndrumătoare limbei literare și de cultură. Câteva exemple: Confuzie între terminologia puilor oii și calului: în toată românimea noaten și cârlan înseamnă miel înțărcat și miel după ce a împlinit un an. "Suman de noateni." Pentru căluți sunt alte cuvinte: mânz și strâjnic. Confuzie între pom și copac. În București se spune pom și stejarului și bradului. Sărăcie de vocabular în grupuri de cuvinte ac, bold, spelcă, agrafă. Bucureștenii spun ac, ac cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce și grozav ar vrea să mă însățească acolo. A trecut Petru Groza pe aici și a ținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]