5,819 matches
-
așteptat ca sinteza dintre modernism și postmodernism într-o teorie generală ultramodernă a curriculumului să poarte amprenta gândirii hiperraționaliste. Domeniile de interes ale hiperraționaliștilor sunt, deocamdată, următoarele: politicile curriculare; reformele școlare; planificarea, proiectarea și organizarea curriculumului; implementarea curriculumului; tehnologia curriculară; supervizarea curriculumului; evaluarea curriculumului; formarea competenței pedagogice a profesorilor; pregătirea profesorilor de educație (pedagogie); perfecționarea profesorilor. Teoreticienii și cercetătorii hiperraționaliști sunt urmașii teoreticienilor curriculumului modern și pot fi ușor confundați cu ei. Dar sunt urmași „infideli”, care nu calcă pe urmele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Papert (1980); Bereiter și Scardamalia (1992); Kim MacGregor (1990); Alessi și Trollip (1991); Grady și Gawronski (1983); C.A. Bowers (1993); Michael Scriven (1987); Peter J. Fensham (1992); A. Layton (1987); Shirley Grundy (1991) ș.a. Problemele inspecției școlare și ale supervizării curriculumului au fost abordate de: Peter F. Oliva (1989); Edward Pajak (1989); Noreen Garman (1988, 1990); Helen Hazi (1988); Wanda May (1986); Nancy Zimpher (1986); Lawrence Stenhouse (1983); Gitlin și Price (1992); Patricia Holland (1989); Nelson Haggerson (1991); Joseph J.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
arii distincte: curriculum policy („strategia curriculară”), curriculum planning and design („planificarea și proiectarea curriculară”) și curriculum implementation („introducerea curriculumului în practica școlară)188. Pinar și colaboratorii săi (2001) consideră că structura dezvoltării curriculare mai conține încă două arii (evaluarea și supervizarea curriculumului) și că toate cele cinci componente se întrepătrund și se intercondiționează (nu rămân distincte și autonome, cum credea Walker)189. Să rămânem însă la această sursă a hiperraționalismului negativ. Walker (1979) a definit curriculum policy în termenii activității de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau, după caz, soluționării situațiilor care pun în pericol securitatea, integritatea sau dezvoltarea copilului; exemplificări: - asistarea și avizarea familiei naturale sau substitutive a copilului, precum și a specialiștilor implicați în luarea deciziilor care îl privesc pe copil; avizarea și, după caz, supervizarea acestor decizii; - asistarea și avizarea copilului, familiei naturale sau substitutive în soluționarea problemelor și conflictelor în care copilul este implicat; - sprijin în stabilirea, dezvoltarea sau normalizarea raporturilor și relațiilor sociofamiliale în care copilul este sau trebuie implicat în interesul său
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunt stabilite drepturile și obligațiile asociate utilizării datelor personale; • se creează un sistem de declarare, ca precondiție a prelucrării informațiilor cu caracter personal; • se înființează Comisia pentru protecția vieții private (Commission de la protection de la vie privée), ca autoritate semiindependentă de supervizare. Alte legi care reglementează protecția datelor cu caracter personal sunt: • Legea din 15 ianuarie 1990, prin care se modifică prevederile Legii privind instituțiile și organizațiile ce dețin bănci de date privind asigurările sociale; • Legea din 8 august 1983, privind organizarea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
bântuie apele serii./ Ce naufragiu? - îngerii noștri târziu/ Se războiesc, presărând pe cărare cenușă.” De regulă, impulsul de dezvăluire confesivă va fi captat laconic, în notații succint rezumative, și astfel obligat a nu se discursiviza. Nu lipsește însă conștiința unei supervizări lucide a propriului demers, ambiguizant, disimulator. Tâlcuitorul se păstrează în aceeași notă reținută, interiorizată, din ,,armura” căreia rareori se iese. Emoția e stăpânită, poezia respiră o liniște de suflet clasic, când ea nu e decât lectura bemolizată a semnelor lumii
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
pentru a rezolva problemele prezentate în cadrul psihoterapiei. Componentele raportului colaborativ Un terapeut trebuie să fie empatic, autentic și cordial. Aceste criterii, stabilite de către Rogers, sunt valabile și în prezent. Empatia este capacitatea terapeutului de a înțelege realitatea trăită de pacient. Supervizările constată că există psihoterapeuți care sunt adesea mai centrați pe interpretarea lor în legătură cu ceea ce trăiește pacientul decât pe faptele reale observabile. Autenticitatea este aptitudinea terapeutului de a se simți „în voie” în situația terapeutică, inclusiv cu propriile sale emoții, sentimente
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
activă a pacientei propunându-i, în același timp, ajutorul său: alianța terapeutică are șanse mai bune pentru a se menține, sau pentru a se instala. A merge prea repede ” Prea repede” este unul dintre comentariile cele mai frecvente făcute pe parcursul supervizărilor: într-adevăr, terapeuții au tendința de a aplica prea repede metodele, fără a verifica etapele procesului psihoterapeutic. Pacienta - Fac crize de panică, asta mi-a spus medicul meu. Este insuportabil, în fiecare seară, la lăsarea nopții... Trebuie neapărat să găsesc
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de un deficit localizat sau centrat pe o situație punctuală, înainte de a se lansa într-un program complet. In sfârșit, animarea unor grupuri care au probleme în legătură cu afirmarea de sine necesită participarea acestor terapeuți ca asistenți, alături de animatori experimentați și supervizarea lor de către un terapeut experimentat. 8. Fobia socială Christophe Andrș∗ 1. Contribuții teoretice Definiții Criterii diagnostice Principalele simptome Forme clinice Diagnostic diferențial și comorbiditate Epidemiologie și evoluție Etiologii 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Analiza funcțională Alte informații Descrierea globală
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
teoretice Definiția tulburării de personalitate de limită (trouble de personnalitș Ștat limite) (TPEL) Conceptualizarea TPEL Terapia comportamentală dialectică (TCD) Evaluări științifice ale TCD 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Faza de angajare în terapie Grupurile psiho-educaționale Terapia individuală Consultația telefonică Supervizarea echipei Tratamentele auxiliare Concluzii Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiția tulburării de personalitate de limită (TPEL) Definiție Tulburarea de personalitate de limită TPEL se caracterizează printr-un aspect general de instabilitate emoțională, în special în cadrul relațiilor interpersonale, cât și printr-o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fi utilizarea de procese dialectice sau a capacității de a observa ceea ce se petrece în interior fără a emite judecăți. TCD propune cinci modalități de organizare a terapiei: - grupurile psiho-educaționale de antrenament pentru însușirea de competențe, - terapia individuală, - consultațiile telefonice, - supervizarea echipei, - dacă este nevoie, tratamente auxialiare. Angajarea într-o terapie comportamentală dialectică solicită persoanei care suferă de TPEL să participe simultan la activitățile grupurilor psiho-educaționale și la ședințele individuale. Inainte de începerea tratmentului, una sau mai multe ședințe sunt consacrate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
relaționale: validarea emoțională, validarea comportamentală, validarea cognitivă, strategiile de întărire, observarea limitelor, comunicarea reciprocă, comunicarea ireverențioasă, utilizarea paradoxurilor, metaforele, tehnica avocatului diavolului sau exagerarea, etc. Consultațiile telefonice In timpul consultațiilor telefonice, pacientul este invitat să ceară terapeutului său individual o supervizare în ceea ce privește aplicarea competențelor însușite în cadrul grupurilor psiho-educaționale privind situațiile dureroase pe care le traversează. Regulile consultației telefonice Oricare ar fi contextul consultației telefonice, este necesar să se respecte cu strictețe două reguli: - o consultație telefonică nu este o convorbire terapeutică
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
telefonice, este necesar să se respecte cu strictețe două reguli: - o consultație telefonică nu este o convorbire terapeutică; ea se centrează pe modul în care pacientul supraviețuiește crizei și nu asupra rezolvării ei în acest mod și constă într-o supervizare a aplicării unor competențe care durează între 10 până la 20 de minute maximum; - terapeutul și pacientul nu sunt autorizați să utilizeze consultațiile telefonice în intervalul de timp de 24 de ore care urmează manifestării unui comportament problemă, astfel încât să nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
competențe care durează între 10 până la 20 de minute maximum; - terapeutul și pacientul nu sunt autorizați să utilizeze consultațiile telefonice în intervalul de timp de 24 de ore care urmează manifestării unui comportament problemă, astfel încât să nu-l întărească pozitiv. Supervizarea echipei terapeutice Una dintre axele terapeutice centrale ale TCD este terapia terapeutului care lucrează cu o persoană care prezintă TPEL. In cadrul unei ședințe săptămânale, terapeuții individuali și cei de grup își autoaministreză principiile terapiei comportamentale dialectice având drept obiectiv
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ședințe de terapie individuală, Doamna B. mărturisește că sentimentul de rușine provocat de faptul că nu și-a anunțat absența era atât de puternic încât, fără apelul telefonic din partea terapeutului, i-ar fi fost foarte dificil să vină la întâlnire. Supervizarea echipei Stresul provocat de terapia persoanelor cu TPEL impune terapeutului ca acesta să găsească mijloacele de a-i face față și de a evita ca unele comportamente iatrogene să se manifeste în cadrul terapiei. Problemele terapeutului sunt rezolvate în timpul ședințelor de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
echipei Stresul provocat de terapia persoanelor cu TPEL impune terapeutului ca acesta să găsească mijloacele de a-i face față și de a evita ca unele comportamente iatrogene să se manifeste în cadrul terapiei. Problemele terapeutului sunt rezolvate în timpul ședințelor de supervizare a echipei. La aceste ședințe participă activ și în mod obligatoriu animatorii grupurilor și terapeuții individuali. Intâlnirile de supervizare a echipei sunt echivalentul grupurilor psiho-educaționale de antrenament pentru însușirea de competențe: ele sunt în același timp spații care terapeuții au
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
față și de a evita ca unele comportamente iatrogene să se manifeste în cadrul terapiei. Problemele terapeutului sunt rezolvate în timpul ședințelor de supervizare a echipei. La aceste ședințe participă activ și în mod obligatoriu animatorii grupurilor și terapeuții individuali. Intâlnirile de supervizare a echipei sunt echivalentul grupurilor psiho-educaționale de antrenament pentru însușirea de competențe: ele sunt în același timp spații care terapeuții au posibilitatea de a-și însuși și de a-și consolida competențele de gestionare a situațiilor dificile cu care sunt
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapiei. Dificultăți în cadrul echipei terapeutice Doamna T, terapeut în cadrul grupurilor psiho-educaționale unde face echipă cu M.C., îl întrerupe mereu pe acesta din urmă când vorbește și respectă cu dificultate orarul propus. M.C., deranjat, prezintă această situație cu ocazia ședinței de supervizare a echipei deoarece se teme să nu dezvolte comportamente care să interfereze cu terapia. Fiecare își exprimă punctul său de vedere în legătură cu situația respectivă: Domna T. este copleșită de entuziasmul său în timpul ședințelor și nu poate să-și stăpânească nevoia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este descurajat. In ciuda eforturilor sale, Doamna B. nu reușește să-și manifeste furia într-un mod civilizat, atât în ceea ce o privește cât și față de alte persoane, și se îndoiește de necesitatea de a-și continua eforturile. Echipa de supervizare îl ajută pe M.D. să-și amintească de progresele, oricât de mici ar fi ele, pe care Doamna B. le-a realizat din momentul în care a început să lucreze cu el. Unul dintre animatorii grupului precizează că, în timpul ultimelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
susținere psiho-educativă, sau cel mai bine de o terapie de tip TCC. Vezi cap. 4. ∗ Patrick Gosselin Doctor în științe, psiholog, profesor la departamentul de psihologie al Universității din Sherbrooke (Canada), profil psihologie clinică, responsabil cu formarea practică și cu supervizarea în domeniul terapiei cognitiv-comportamentale. Această primă parte prezintă informațiile extrase din literatura recentă referitoare la anxietatea generalizată American Psyhiatric Association, 1994. In special Barlow, 1993; Heimberg, Turk și Mennin, 2004. Vezi Dugas, 2000. American Psyhiatric Association, 2000. Această caracteristică o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care pot servi drept „paznici”, împiedicând cu totul pătrunderea unor probleme în cameră. Să ne imaginăm astfel că nimic nu ar putea fi pus în discuția întregii camere legislative, fără să fi fost mai înainte aprobat de către un comitet de supervizare anume desemnat. Mai mult, în anumite legislaturi, unele rezoluții raportate de către anumite comitete sunt protejate împotriva amendamentelor. Astfel de rezoluții trebuiesc votate cu da sau nu, dar nu pot fi schimbate. Drept consecință a numărului limitat de opțiuni, nu sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
consecință a numărului limitat de opțiuni, nu sunt posibile majoritățile ciclice. În Congresul S.U.A. acest fenomen poartă numele de „regulă procedurală restrictivă”. Putem reprezenta în mod grafic unele dintre trăsăturile jocului strategic din condițiile regulii procedurale restrictive, cu comitet de supervizare desemnat. Vom folosi, de dragul simplificării, un spațiu de politici unidimensional; să ne imaginăm un comitet (C) cu o preferință de politici la stânga statu quo-ului (Q), în timp ce votantul median din legislatura (M) se află la dreapta stării de fapt. Dacă legislatura
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
distanța P-M să fie doar cu puțin mai mică decât distanța M-Q. Legislatura ar accepta pe P față de Q, în timp ce comitetul ar prefera pe P și lui M și lui Q. Astfel, prin jocul său strategic, Comitetul de supervizare poate manipula rezultatul final. În plus, modelul poate fi complicat pentru a fi potrivit și în alte situații, dar implicația principală este clară. Orice subgrup care are controlul asupra agendei legislative poate exercita o influență considerabilă asupra conținutului formal al
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de abuz între clienți sau între colegii săi și clienți, să încerce să intervină pentru a le media sau stopa. Atunci când are tendințe agresive față de beneficiari, să le recunoască cu onestitate, să își impună o limită profesională și să caute supervizare și/sau consiliere profesională. De asemenea, practicienii ar trebui: să nu permită comportamente agresive între beneficiari; să nu accepte sau să folosească etichete, porecle sau stigmatizări între beneficiari; să nu folosească violența ca modalitate de rezolvare a diferendelor (pedepse precum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
exploatare, membrilor familiei copilului abuzat (inclusiv membrilor familiei lărgite), precum și abuzatorilor. Activitățile dezvoltate în cadrul acestui sector sunt de consiliere, atât a beneficiarilor, cât și a abuzatorilor, de informare a comunității privind activitățile și rolul serviciilor dezvoltate, promovarea serviciilor oferite, precum și supervizarea resurselor umane implicate. Centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijării și exploatării copilului vizează, în principal, activități dirijate către comunitatea locală, care trebuie să susțină instituțiile destinate protecției copilului și, totodată, să intervină în rezolvarea situațiilor de abuz, neglijare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]