921 matches
-
Gendarmenmarkt, aflată în centrul Berlinului: o familie de chinezi, presupun, mergeau tăcuți purtând o pancartă. Protestau, prin formule scrise într-o engleză relativă, împotriva a tot: a emisiilor radioactive, a otrăvirii - cu răutate m-am gândit imediat la bucătăria germană, supliciul la care eram supus de aproape zece luni -, a persecuțiilor. Pe scurt, împotriva a tot ceea ce face parte din necurăția lumii de azi și care ori răzbate la suprafața ei, ori o zdruncină nevăzut. Când le am cerut voie să
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe umeri, având deasupra sa figura Muzei care pare să patroneze efortul considerabil al edificării creației artistice. În mod evident, această tensiune se joacă în jurul abiguității figurii feminine pe baza asocierii măreției creației cu sacrificul de sine, a frumuseții cu supliciul. Tema simbolisto-decadentă a investirii sacrificiale în artă, ca secretă soteriologie, este recuperabilă din ambivalența feminității ca factor emulativ, deopotrivă Muză și Meduză, femme fragile și femme fatale. Interesantă aici este și impresia de mască mortuară, contrastând paradoxal cu o fluditate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Christ, Floarea de zăpadă (1923), Păcatul (1926), proiectul din 1925 pentru Monumentul aviatorilor din Bucuresti care a fost câștigat de sculptorița Lydia de Kotzebue -, Alexandru Călinescu cu Tinerețe, George Dimitriu cu Meditație, Suferința, Cel din urmă glas al durerii, Supliciul 303, Gheorghe Leonida (1892- 1942) cu Prometeu (bronz, 37 x 28 x 17 cm), Somnul, Diavolul, pentru a nu vorbi de contribuția la monumentul din Rio de Janiero, celebra statuie, Isus Mântuitor, al cărui chip îi aparține sculptorului român, Vasile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
avenit Adriana Șotropa, copilăria este o temă predilectă la Brâncuși, fiind abandonată de Paciurea, care adoptă o direcție mai pronunțat simbolistă, deși un punct de intersecție există acolo unde ambii sculptori compun o expresivitate generată mai degrabă de suferință, în Supliciul (1907) la Brâncuși sau Christ încoronat cu spini (1907-1908) la Paciurea. Jean Jacquet remarca în cazul lui Paciurea că "în opera lui e mai multă literatură"328, cum am văzut, literaturitatea constituind și un mod de a revendica în registru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
titlul aurit, de o grafie rafinată, similară celor ale tablourilor lui Von Stück și Klimt. Actul de cruzime, circumscris unei senzualități morbide, are fie ca fundal, fie ca suport luxura, strălucirea celor lumești, delectabilul pletoric al bogăției, complement industrios al supliciului. Așa cum în tablourile lui Gustave Moreau sau în povestirea lui Flaubert, Salomeea este îmbrăcată în bijuterii, în pietre prețioase, corpul ei, aproape gol, făcând prin strălucirea cărnii concurență strălucirii aurului și a mineralelor rare, la fel, rama aurită a tabloului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Iisus Hristos. În datele sale expresive, acest chip se constituie ca ecou al imaginii terifiante din primul volet, iar gestul său sugerează atât crucificarea, cât și o binecuvântare, așa cum florile care servesc drept element decorativ, dispuse în jurul capului sfântului, prefigurează supliciul încoronării derizoriu-sadice a Mântuitorului cu o coroană de spini. Sfântul Ioan este Precursorul, iar martirizarea sa o anunță pe cea a lui Iisus. În acest fel, gestul sacrificării sale, precum și dansul Salomeei, dobândesc un sens suplimentar, de predicție, parte a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mulți români Securitatea, am considerat a fi absolut necesar a prezenta cititorilor metodele de tortură medievale la care apelau „apărătorii valorilor comunismului”. Bătaia la tălpi. Deținutul era lovit cu ranga de fier peste încălțăminte, apoi era obligat să alerge. Acest supliciu era repetat mai multe zile la rând. Deținuților supuși la o astfel de tortură li se dislocau oasele metatarsiene. Bătaia pe capre. Considerată ca fiind cea mai „obișnuită” metodă de tortură fizică. Deținutul era legat de mâini și de picioare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a doua parte a lucrării sale Renașterea Tragediei. În mod paradoxal, tragicul renaște într-o societate dominată de aparentă fericire și de "lucruri". Tragicul reînvie în acest univers uman care "prin toate fibrele sale respinge tragicul". Timpul este anotimpul veșnicului supliciu, este timpul în agonie, mai rău decât moartea. Omul este devorat de cuvinte care reprezintă totodată tot ceea ce îi rămâne ca probă a existenței. Domenach nu concepe lumea fără tragic. Tragicul este "nostalgia după un destin mai pur și mai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sate” orgoliul sătenilor de a nu fi catalogați drept inferiori din considerente gospodărești aparente; r. 16 17 : „așa, cu amăgele, se prindeau pe vremea aceea flăcăii la oaste...” stagiul militar era mai mult decât o obligație, era mai degrabă un supliciu, de care fugeau toți tinerii, din această cauză trebuiau prinși cu vicleșug; p. 158, r. 18 19 : „De plăcinte râde gura, de vărzare, și mai tare” uneori oamenii se comportă ca niște „robi ai pântecelui”, gândind doar la mâncare și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
372. Mecanismul este explicat de Adrian Neculau și Gilles Ferréol prin faptul că "fiecărui aspect al excluderii îi corespunde nu numai un vocabular specific (asociali, inadaptați...), dar și diverse moduri de acțiune, private sau publice, organizate în jurul ajutorării sau sancționării, supliciului sau compasiunii"373. La acest nivel este important de menționat faptul că apare fenomenul influenței sociale, care presupune un permanent schimb între grupul de referință, pe de o parte, și minoritari și marginali, pe de altă parte, schimb care determină
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imperială, nu s-au schimbat nici după anunțul celor două dolii dureroase. El i se adresează din nou lui Brutus, pentru a-l elogia pentru fidelitatea prieteniei sale (prietenie intensificată de adversitate: adverso tempore, v. 24), pentru indulgența sa față de supliciile și de "cruzimea" împotriva vinovaților. "Fie ca dușmanii noștri să vadă pe pielea lor cât ești de violent în luptă și să simtă sulițele limbii tale; aceste sulițe sunt ascuțite de tine cu o finețe pe care ceilalți nu ar
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
evident și scontat scopul pe care-l are în vedere poetul printr-o astfel de atitudine adulatorie: și anume să obțină iertarea de la înalta autoritate a momentului. "Iartă și suspendă loviturile îndreptățite ale răzbunării tale... Adu-mi alinare, redu-mi supliciul și dă-mi un loc de exil care să fie mai puțin îndepărtat decât cel al dușmanului scit." (v. 25-26) Și concluzionează: "[...] Ori eu mă amăgesc și mă las păcălit de dorința mea prea arzătoare, ori se apropie speranța unui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fi putut ea să plângă nu exilul, ci moartea soțului! Poetul, cel puțin, ar fi fost îngropat sub cerul binecunoscut al patriei! Ar fi murit fără pată cum a și trăit. De-acum [însă] viața lui trebuie să roșească din cauza supliciului său. Nunc mea supplicio vita pudenda suo est. (v. 48) Trebuie să subliniem aici: poetul nu roșește din cauza relegării sale, ci din cauza pedepsei care reprezenta partea rău famată a vieții sale. Prin urmare, preocuparea lui este că soția se rușinează
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
armonioasă a unuia și contorsiunile personalității schizoide a celuilalt. Diferența se observă, apoi, fizionomic. Faciesul olimpianului de la Weimar se desenează discret pe o carnație suplă, elastică, de om sănătos și echilibrat, pe când Flaubert poartă pe chipul său flasc, obosit, semnele supliciului, cu ochii aceia imenși, minerali, fixați ca niște mărgele de piatră pe dantela neagră a cearcănelor. Pentru scriitorul modern, exemplul lui Goethe rămâne fără urmări notabile. Mult mai fertil pare a fi fost modelul flaubertian, de la care se revendică toți
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nu numai că neagă categoric implicarea Securității ceaușiste, dar o scoate pe aceasta din urmă drept o victimă neprihănită a manipulării mass media. În Occident s-ar fi mediatizat imaginea securiștilor-teroriști care i-au supus pe intelectuali și maghiari unor suplicii și atrocități greu egalabile. Or, de fapt, situația ar sta tocmai invers, susține Viorel Roman. "În județele Harghita și Covasna, au fost imediat linșați securiști și milițieni români de către unguri revoluționari. La Timișoara au fost profanate mormintele săracilor și cadavrele
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
îi spuneau ei când erau tineri; faima tatălui său postelnicul Constantin Cantacuzino umpluse neamul de Constantini și-i deosebeau pe unii de alții cu numele părinților lor. Călătoria în caleașca domnească i se păruse acum la întoarcerea de la Adrianopol un supliciu și-i venea să răsufle ușurat la ideea că asta este ultima zi de drum, deși tot el socotise că motivul pentru care se găsea în luxoasa caleașcă trebuia să fie perfid. Ieri încă mai spera ca neica Dinu sau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zadar spătarul Mihai, ros de remușcări, a încercat de data aceasta să-și salveze nepotul. Când primăvara înflorea grădinile din Istanbul, cei doi au fost închiși la Ediculé, averile lor au fost strigate la mezat în bazarurile orașului și teroarea supliciului interogatoriilor s-a abătut neiertătoare și asupra lor. După mai puțin de trei luni de detenție, în zorii zilei de 7 iunie 1716, între chemările muezinilor, cei doi, voievodul și tatăl său, au fost decapitați în grădina palatului sultanilor. Damad
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai cochetă și mai la modă. Fu surprinsă încă o dată; făcuse o alegere bună; complicele său era un încântător băiat de douăzeci de ani, frumos ca Antinous. Soțul nu-l ucise, ar fi fost mare păcat; nu putem povesti felul supliciului la care îl supuse în fața complicei sale care râdea cu hohote, pana noastră o refuză, ar fi ca și cum am încerca să spunem de ce a căzut focul ceresc asupra Sodomei și Gomorei! Soția vinovată rămase totuși sub acoperișul teribilului său soț
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
văgăună și temător a strigat: -Daniel ești viu? -Împărate Dumnezeu mi-a trimis îngerul său. Fiind găsit nevinovat de fața divină, gura fiarelor a închis-o, făcându le neputincioase. -Scoteți-l de aici, el n-are nici-o vină. Darius atunci în supliciu i-a trimis pe pizmași și porunci să fie aruncați în groapa neagră a morții. În trupurile trădătoare, leii și-au înfipt colții. Darius a dat edict ca pacea să fie întărită și să coboare lumina peste popoare. Daniel a
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
cu lumea lor deliră, împrăștiindu-se prin marile stihii. Tracii s-au convertit la religia lui Orfeu, crezând că acesta a coborât în infern să aplice legea. Fiind în căutarea sufletului soției sale, geloasele bacante l-au supus unui groaznic supliciu. I-au tăiat capul și i l-au aruncat în marele fluviu, unde plutește mereu, strigând etern ca un ecou, din valurile spumoase și tumultoase: Euridice, Euridice. SUPLICIUL Fiind zi de sărbătoare Hermes-zeul mesager al Olimpului, se delecta ajunând copios
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în căutarea sufletului soției sale, geloasele bacante l-au supus unui groaznic supliciu. I-au tăiat capul și i l-au aruncat în marele fluviu, unde plutește mereu, strigând etern ca un ecou, din valurile spumoase și tumultoase: Euridice, Euridice. SUPLICIUL Fiind zi de sărbătoare Hermes-zeul mesager al Olimpului, se delecta ajunând copios în palatul regal al tatălui său Zeus, care era situat pe cea mai înaltă creastă a muntelui Olimp. -Hermes trăiește tot mai izolat în ultimul timp, de parcă ar
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Odulce toropeală îl cuprinse, și atunci avu o viziune, i se arătă o ființă imensă, fară definită formă, care-i vorbi astfel: -Hermes nu te teme. Sunt Osiris și vreau să te ajut, dar trebuie să te supui suferințelor și supliciului. -Mă supun luminate și slăvite Osiris-răspunse Hermes. -Da?Atunci te rog să mă urmezi-îl invită Osiris. Au început să urce în astralul superior infinit până au ajuns la sferele divine translucide. Ființe se perindau în încântătoare unde diafane, dar dintr-
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
efemeră șterge amintirea sublimelor lumi diafane. Sub aburi deși dispar sferele divine diafane, apărând spectre ce scot urlete și gemete însoțite de blesteme. Acesta este destinul sufletelor josnice, fane de rău, care pentru faptele lor au primit chinul focului veșnic. Supliciul încetează, când totul se distruge și pierde. Lumini palide în roi escaladează și bântuie eterul astralului, dar miliarde cad în vârtejuri spre efemer. Doar câteva sute de lumini mai intense sunt supte de vârtej, ajungând în sferele translucide infinite divine
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și nu e același lucru cu viața noastră concretă, care nu totdeauna angajează spiritul, deși oroarea poate fi cu mult mai mare. Nu știam cine era și ce făcuse condamnatul lui Victor Hugo, dar eram alături de cel care își imagina supliciul, adică scriitorul! Acum știam cine era condamnatul, dar nu puteam să-mi imaginez că supliciul va avea loc. Adică cum? Filerot va fi omorât, împușcat? De ce? El? Pentru ce? Era printre noi, făcea parte din viața noastră, de ce să fie
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
oroarea poate fi cu mult mai mare. Nu știam cine era și ce făcuse condamnatul lui Victor Hugo, dar eram alături de cel care își imagina supliciul, adică scriitorul! Acum știam cine era condamnatul, dar nu puteam să-mi imaginez că supliciul va avea loc. Adică cum? Filerot va fi omorât, împușcat? De ce? El? Pentru ce? Era printre noi, făcea parte din viața noastră, de ce să fie el împușcat? Atunci trebuia să fim toți împușcați, tot grupul! Și cum acest lucru nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]