1,423 matches
-
am dat de o porțiune în care să nu fi aflat întrebările psihologiei maselor. Mie mi-e limpede de mult că trebuie să se acorde psihologiei maselor o poziție centrală în cunoașterea contemporană a lumii, fie și cu titlul de supoziție"46. Pentru ea, democrația maselor însemna menținerea unei poziții de luptă împotriva forțelor naturii umane care se opun. Ea are nevoie de o generație care să știe să reziste presiunilor mediului. Capabili de un susținut și încăpățînat efort în slujba
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sens reformist politic, nu este deloc sigur că ele ar fi acceptat să participe la o invazie militară; singurii care ar fi putut intra de facto cu trupe în România erau sovieticii, dar și aici există destule semne de întrebare. Supoziția asupra cazului Vasile Milea este confuză în versiunea lui Radu Portocală. După ce este anunțată sinuciderea acestuia în dimineața zilei de 22 decembrie, Ceaușescu îl cataloghează pe generalul Milea drept „trădător” și „sabotor”. Dacă Vasile Milea ar fi fost loial până la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
antistalinist (sic!) și antisovietic, așa încât presupusa conspirație internă este criticată și din acest punct de vedere: pentru că l-a răsturnat de la putere pe „bunul român” Ceaușescu. Cazul pe marginea căruia glosează Spencer, pentru a-și dovedi teza - sau mai degrabă supoziția (pentru că în această carte nu există o demonstrație, ci doar un amplu insert narativ) -, este acela al celor treizeci și opt de cadeți uciși, din eroare, neglijență și incompetență, la Otopeni, în 23 decembrie 1989. De fapt, Elisabeth Spencer pune
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
edificarea și consolidarea unei economii (și, implicit, a unei societăți) bazată pe capital, pe piața concurențială, în limbaj curent, a unei economii de piață. Conceptul de economie de piață este însă, așa cum am arătat, evaziv, prea general. Se pornește de la supoziția că toate statele avansate au o economie de piață. Economiile statelor dezvoltate au trăsături comune, dar se concretizează într-o diversitate de forme, fiecare cu specificitatea sa. Este suficient să amintim, în acest context, cele două modele de bază, anume
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ci Cel care e Viu.”2 Cel care a indicat pentru prima dată „contradicția monstruoasă” rezultată din „sinteza sufletului cu trupul” a fost S. Kierkegaard. Pe urmele sale, Michel Henry face o perfectă demonstrație a eșecului erotismului autist plecând de la supoziția că trupul transcendental este, per se, asexual. Kierkegaard s-a întrebat mai întâi: atinge cumva diferența sexuală tărâmul pur, intact și nemuritor al spiritului? Pentru romanticul danez, această întâlnire dintre corpul organic (biologic) și trupul transcendental (spiritul) era o primă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și structura relațiilor sociale Între actori. În continuare vom analiza teoriile costurilor tranzacționale care Încearcă să explice organizarea socială pe criterii de eficiență și, de asemenea, teoria agent - principal care, În aceeași manieră, analizează relațiile interne ale organizației pornind de la supoziția că aceasta nu este fundamental diferită față de piață, fiind doar o sumă de contracte (nexus of contracts) ce tind, de asemenea spre „eficiență”. Apoi, ne vom centra pe explicațiile instituționaliste ce Înglobează elemente culturale, normative și acționale. În capitolul al
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1963) și continuând cu Scott (1998, 2001) afirmă că scopurile organizaționale sunt stabilite de o coaliție dominantă printr-un proces de negociere. Interesele și acțiunile „investitorilor” sunt recunoscute ca fiind date și considerate separat În analiză. Reificarea scopurilor organizaționale și supoziția identității dintre acestea și scopurile proprietarilor sunt astfel evitate; În organizație, stabilirea obiectivelor este mai degrabă rezultatul unui proces de negociere prin care se stabilesc cadrele normative de exercitare a controlului. Totuși, acești actori sunt „produsele propriei lor istorii și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
prim autorul fiind cel care poartă semnătura. Lucrările semnate de H. Taylor au o tentă mai pregnant feministăxe "„feministă". Ambii merg mai departe decât Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", cerând nu doar educație egală, ci și drepturi civilexe "„drepturicivile" și politice egale. Supozițiile principale ale operei lui John Stuart Millxe "„Mill,JohnStuart" sunt concordante cu utilitarismulxe "„utilitarism" său, cu ideea unui liberalismxe "„liberalism" în cadrul căruia persoanele au datoria morală să își urmărească propria lor fericire. Pentru Millxe "„Mill,JohnStuart", facultatea rațiunii este aceeași
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
privată, căci familiaxe "„familie" trebuie să devină o responsabilitate comună, iar statulxe "„stat" trebuie să sprijine creșterea copiilor. Bărbații nu pot rămâne doar „câștigători ai pâinii” (vezi problema dublei zile de muncă în comunismxe "„comunism"). În consecință, nu este corectă supoziția liberală că legile trebuie să fie complet neutre la gen. Prima lucrare a lui Betty Friedanxe "„Friedan,Betty", The Feminine Mystique, orientează femeile să devină asemănătoare bărbaților. În a doua lucrare de răsunet a aceleiași autoare, The Second Stage (A
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
serviciilor în care lucrau femei, prin migrațiexe "„migrație" și în calitate de marfă, de „obiecte sexuale” (vezi Pastixe "„Pasti,Vladimir" și Ilincaxe "„Ilinca,Cristina", 2001, și Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). a) Prin privatizare Comunismulxe "„comunism" românesc a avut o strategie economică megalomană. Supoziția de bază era aceea că industria trebuia să conducă la o totală autonomiexe "„autonomie" față de economiile altor țări. În consecință, a existat o vastă producție neperformantă, de la avioane la piuneze, tehnic demodată și gata să falimenteze imediat ce devine permeabilă la
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
puțin potrivit pentru belief.) În spatele a aproape oricărei afirmații sau întrebări se află astfel de presupuneri, unele dintre ele putând să nu fie adevărate. În proiectarea multor chestionare, de pildă, se presupune că respondenții înțeleg același lucru prin aceleași cuvinte, supoziție care, așa cum demonstrează investigațiile metodologice, se dovedește în numeroase cazuri falsă. Cercetătorii ar fi bine să-și facă transparente propriile supoziții și, pe cât posibil, credințele pe care se bazează răspunsurile subiecților. Revenind acum la raportul mentalitate - opinie publică, putem afirma
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu fie adevărate. În proiectarea multor chestionare, de pildă, se presupune că respondenții înțeleg același lucru prin aceleași cuvinte, supoziție care, așa cum demonstrează investigațiile metodologice, se dovedește în numeroase cazuri falsă. Cercetătorii ar fi bine să-și facă transparente propriile supoziții și, pe cât posibil, credințele pe care se bazează răspunsurile subiecților. Revenind acum la raportul mentalitate - opinie publică, putem afirma că primareprezintă tocmai sistemul de credințe, în centrul căruia se află un nucleu tare de idei generale cu privire la esența și sensul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cauză. De asemenea, alegerea uneia și aceleiași variante îi face pe oameniidentici din acest punct de vedere, indiferent de temeiul, de rațiunea sau de scopul respectivei alegeri. Foddy consideră că insistența asupra acestui aspect are în spate următoarele trei supoziții discutabile: • subiecții răspund la o întrebare deschisă când „cunosc răspunsul” la aceasta; • subiecții nu răspund la o întrebare deschisă când nu cunosc răspunsul; • subiecții tind să răspundă la o întrebare închisă și atunci când nu cunosc răspunsul la ea. 3. Răspunsul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și surse de erori în anchete și sondajeTC " ACURATEȚEA DATELOR Erori și surse de erori în anchete și sondaje" 1. Noțiunea de eroare. Tipuri de eroritc "1. No]iunea de eroare. Tipuri de erori" Ideea de eroare se întemeiază pe supoziția că în procesul de cunoaștere încercăm să evaluăm, să măsurăm etc. o stare a unui fenomen, ce se caracterizează printr-o formă de manifestare obiectivă, independentă de subiectul cunoscător, și pe care acesta din urmă se străduiește să o surprindă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și, ca și mai înainte, atunci când nu obține răspunsuri ferme, el va încerca să le dea acea formă care crede că este de așteptat să fie caracteristică respectivei categorii. c. În fine, Moser menționează șianticipațiile de probabilitate. Ele constau în supoziții, mai mult sau mai puțin întemeiate, ale operatorilor referitoare la distribuția pe care este de așteptat să o aibă răspunsurile la anumite întrebări. Dacă, pe parcursul completării chestionarelor, acesta constată că ipoteza lui nu se verifică, va considera că ceva nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
calculele de reprezentativitate au o întemeiere statistico-matematică riguroasă. Acest lucru nu împiedică însă larga folosire a eșantioanelor, alese de o manieră semiprobabilistică, și care sunt privite ca echivalente cu unele extrase în modul cel mai riguros. Validarea unei astfel de supoziții este realizată de practica investigațiilor, în sensul că există situații în care efectiv se controlează erorile anchetelor, de pildă, prin repetarea chestionarului pe alte eșantioane (de către același cercetător sau de către alții) și, mai ales, prin predicțiile realizate, dintre care cele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de liste suplimentare, care aduc alți subiecți, ce vor reprezenta până la 30-50% din efectivul eșantionului final investigat. Prin urmare, exceptând situațiile foarte simple, când populația e perfect circumscrisă și indivizii perfect identificabili, constatările privind calitatea unui eșantion sunt întemeiate pe supoziția că toate deformările intervenite nu i-au afectat caracterul pur probabilistic. Ceea ce, evident, nimeni nu poate garanta. A doua idee privește caracterul probabil (și nu cert) al marjei de eroare. Cum am văzut, orice interval am lua în jurul valorii determinate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
multe sondaje - are un caracter eminamente descriptiv, ea se întemeiază pe un sistem de relații ce sunt presupuse a guverna universul de fenomene cercetate. Așa se face că, practic, orice întrebare dintr-un chestionar se originează într-o astfel de supoziție asupra naturii complexului de fenomene cercetate și a relațiilor dintre ele. De pildă, întrebându-l pe studentul-subiect al unei anchete pe tema mai sus menționată despre ocupația părinților săi, nu facem altceva decât să introducem ipoteza că studenții provenind din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe un continuum, de la o poziție ce caracterizează, posibil vorbind, atitudinea cea mai nefavorabiă până la una corespunzătoare celei mai favorabile, trecând printr-un punct neutru (zero), specific celor ce nu au o atitudine cristalizată. Subliniem, împreună cu Moser (1967, p. 337), supoziția unidimensionalității atitudinii, căci întreaga construcție a scalelor pornește de la această ipoteză, iar tot mecanismul ulterior lucrează în ideea de a integra fiecare item (întrebare) în acest spațiu unidimensional. Construcția scalelor de atitudine începe în faza de pregătire a cercetării, dar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nefast și mincinos, lipsit de conținut", a scris opt volume. Polemizase și pusese la punct, iar pentru asta nu cruțase niciun sistem de gândire, tocmai pentru a evita ca un individ ca acel Marta să recurgăl la raționamente construite pe supoziții și opinii. De ce te obosești atâta luând în seamă un literat neînsemnat și care se ține de provocări? O face dinadins, colecționează astfel de ecouri și crede că va să devină nemuritor îi spunea Mario del Tufo lui Tommaso. Știu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și doctorul Rapig Sahazizian începură să vorbească iarăși armenește. Colecționarul numismatic fu avizat puțin după aceea, deoarece Saferian bănuia, cu marea lui experiență de oameni (însă de astă dată pe nedrept), că Gaittany putea fi direct interesat în vânzarea monedelor. Supoziția avea ca fundament reputația de care se bucura de câtăva vreme Gaittany de a "o duce prost" și care-i conferea o aureolă de martir. Unii pronunțau chiar cuvântul "mizerie". De câte ori venea vorba de Gaittany, ajunsese un clișeu ca unul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
importantă, fu văzut împărțind în toate părțile zâmbete subtile și strângeri de mână savante, ca niște arcușuri mânuite de un virtuoz. Fu invitat și Ioanide, care se bucura de simpatie în cercurile franceze și poseda Legiunea de onoare, și, contrar supozițiilor lui Gaittany, veni într-un frac impecabil, ce-i făcea și mai original capul ras și fața de astă dată arsă de soare. Impresia printre doamne fu excelentă, și Ioanide relevă un mare stil de societate, caracterizat prin răceală fără
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
provine dintr-o echivalare a câmpurilor de intervenție. Asistența pentru țările sărace se suprapune, prin intermediul acordurilor între nivele instituționale omoloage, cu cea a "cartierelor dificile" din nord și din sud. Proiecția, pe această bază, într-o alteritate fantasmagorică intervine în calitate de supoziție a unei complementarități culturale a competențelor în acțiunea "socială" față de logica pură a economiei. "Reciprocitatea" este într-adevăr enunțată de multă vreme ca o dorință, condensând și exprimând astfel contradicțiile din cadrul ajutorului pentru dezvoltare. Realizarea ei nu poate fi concepută
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
uman a transsubstanțiat un anumit număr de obiecte, animale, plante, gesturi etc., În hierofanii și e foarte probabil că până la urmă nimic nu a scăpat acestei transfigurări continuate pe durata a zeci de milenii de viață religioasă”. 31). Este o supoziție ce Îngăduie afirmația că lumea se dezvăluie ca un organism viu, real și sacru, În care se manifestă diverse modalități ale sacrului, ca izbucniri de forță și În care ontofania, hierofania și kratofania se contopesc. Instituind și relevând ființa, hierofania
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
de spirit, cât și ergonomia locului de muncă); • abilități personale sau competențe pe care indivizii trebuie să le demonstreze în îndeplinirea sarcinilor sau în plan relațional; • moduri de gândire, modele mentale și paradigme lingvistice, cadre cognitive care orientează percepțiile, gândurile, supozițiile; • semnificații activate, moduri de înțelegere a evenimentelor cotidiene; • metafore și simboluri, reflectate în idei, trăiri, sentimente sau imagini despre sine sau despre fenomene prezente în organizație. Cercetând conținutul mai multor culturi organizaționale, Edgar Stein (1985, apud Păun, E., 1999, p.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]