842 matches
-
libertății și a egalității, problemele majore țin de nivelurile la care se referă și contextele care se iau în considerare. Afirmarea celor două principii trebuie să fie posibilă la nivel local, comunal sau regional, la nivel național și la nivel supranațional cu toate implicațiile, și, mai presus de asta, cu toate limitele inerente (Dahl, 1994), dar trebuie să se refere, de asemenea, la diverse aspecte ale vieții cotidiene, de la muncă la școală, la activități asociative. În consecință, pentru a obține o
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
v. paragraful 5). Punctul esențial este că subiectele în cauză sunt importante pentru o "bună" democrație atunci când procesele care merg de jos în sus sunt cele mai relevante și nu invers. În acest fel, trecerea de la nivelul național la nivelul supranațional, oricât de dificilă și complexă ar fi, se poate realiza prin menținerea elementelor care caracterizează fiecare dimensiune. Este necesară articularea calității democratice prin diversele dimensiuni menționate mai sus, dacă se dorește înțelegerea complexității fenomenului analizat. Această articulare implică două aspecte
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fi controlul civil al armatei și independența justiției. Deși prezent în grade și forme diferite, statul de drept relevant pentru analiza unei "bune" democrații trebuie să fie caracterizat de: • aplicarea fără excepție (erga omnes) a unui sistem de legi, chiar supranațional, care garantează drepturile și egalitatea cetățenilor; • absența, chiar și la nivel local, a ariilor dominate de către organizațiile criminale; • absența corupției în aparatele politice, administrative și judiciare; • existența unei birocrații civile, centrale și locale, competente și eficiente în aplicarea legilor și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
verticală" sau "orizontală". Responsabilitatea (accountability) "verticală" protejează alegătorul față de ales, adică guvernatul în raport cu guvernantul (în privința actelor întreprinse de cel din urmă). Acest prim tip de responsabilitate (accountability) se caracterizează prin periodicitate și dependență față de reperele electorale naționale, locale și, eventual, supranaționale: alegătorul acordă o recompensă prin acordarea votului unui candidat sau unei liste, sau de pedepsire, prin votarea unui candidat diferit, prin abținere sau prin anularea buletinului de vot. În plus, responsabilitatea (accountability) "verticală" configurează o relație între entități politice inegale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
buletinului de vot. În plus, responsabilitatea (accountability) "verticală" configurează o relație între entități politice inegale, așa cum sunt guvernatul și guvernantul. Această relație mai puțin sporadică numai dacă ne gândim la evenimentele electorale frecvente (locale, naționale, și, în cazul țărilor europene, supranaționale) sau la posibilitatea de referendum, în privința temelor care privesc activitatea guvernului central. Pentru a avea o responsabilitate (accountability) "verticală" trebuie să existe un nivel de competiție politică și de distribuție a forțelor care să permită alternanța la diferite nivele de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
au devenit aproape partide "cartel" - în multe democrații avansate are loc mai degrabă o colaborare decât o concurență între partide, într-o manieră asemănătoare complotului (Katz și Mair, 1994). O altă provocare importantă se regăsește în țările europene din cauza dimensiunii supranaționale create de Uniunea Europeană. Aici, exemplul relevant este dat de mecanismul de "pasare a vinovației" (blame shift) prin trecerea, de la nivel național la cel european, a responsabilității politice pentru orice decizie nepopulară luată de guvern. Uneori este vorba, pur și simplu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
rule of law) (accountability) receptivitate (responsiveness) Toate considerațiile prezentate evidențiază dificultăți ce nu anunță un scenariu optimist pentru viitor; unele tendințe sugerează faptul că anumite probleme de implementare pot fi rezolvate, dar ele coexistă cu alte elemente - aspecte internaționale și supranaționale, dar și transformări (slăbire) substanțiale ale structurilor de partid - care pun obstacole suplimentare în fața constituirii acestor dimensiuni (v. concluzii). În cele din urmă, o reflecție asupra condițiilor fundamentale enunțate arată că (pentru a îndepărta povara realizării obiectivelor) este necesară o
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fi impactul, scopul este cel de a oferi un serviciu cu efecte importante asupra educației publice pe termen lung. Soluții, cum ar fi cele propuse, sunt dificil de realizat, chiar și parțial. În anumite arii, cum ar fi Europa, dimensiunile supranaționale/internaționale devin fundamentale în evaluarea calității democrației. 5. Factorul internațional este un obstacol în calea "bunei" democrații? Dahl [1999] și Dahrendorf [2000] nu au nicio ezitare în a răspunde pozitiv la această întrebare. De fapt, aceasta se referă la probleme
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
chiar al celor din lumea occidentală. Aceasta este, în cele din urmă, calea de urmat de către Uniunea Europeană, a cărei provocare este tocmai cea de-a exporta democrația, odată cu unele dintre dimensiunile analizate în capitolul 7, la niveluri suprastatale și/sau supranaționale. Comparativ cu procesul de unificare europeană, posibilitatea de a construi o democrație de calitate ar trebui să fie mai mare în țările bogate și în cele cu tradiții democratice mai vechi din Europa de Vest. Pe de altă parte, ca rezultat al
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democrație, capabilă a depăși statul-națiune, care să se instaureze în zone în care există unele dintre cele mai vechi state-națiuni din istorie (actualele țări din UE). Apare o problemă nouă: cum este posibilă construcția și consolidarea unei democrații bazate pe supranaționale, sau, mai precis, în ce mod noua Uniune Europeană extinsă poate deveni o democrație? De câțiva ani, instituțiile europene condiționează viețile și economiile noastre. După cum a subliniat Schmitter [2000:25], ele iau decizii, rezolvă conflicte, produc bunuri publice, reglementează piețe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
garantează rule of law și responsabilitatea aleșilor, atunci când experiențele de până acum o exclud? [v. Hix și Lord, 1997, cap. 8]. Din punct de vedere teoretic, soluția este cea de a pregăti calea pentru apariția și structurarea (și la nivel supranațional) a calității democrației (rule of law, accountability,responsiveness), alături de valorile "libertate" și "egalitate". Este ceea ce am încercat să facem, gradual, în ultimii ani, și nu este de sperat că faptul se va realiza în anii următori. În ce măsură va fi posibil
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
tip rawlsian: construcția ei este un contract progresiv între societăți bine ordonate, chiar dacă unele sunt disfuncționale, iar tendința generală este de a accentua gradul de integrare, ceea ce presupune un discurs universalist. Așa-numitele "politici de coeziune" europene reprezintă un model supranațional de welfare state menit să asigure mai degrabă eficiența sistemului social decât drepturi sociale pentru cei defavorizați de integrarea în sistemul de piață liberă. Recunoașterea limbilor și culturilor nu este deloc în contradicție cu spiritul pluralismului liberal despre care vorbește
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a comunismului ideologic. Ceaușismul a fost forma românească a național comunismului și el are încă vitalitate. El rămâne singura modalitate de supraviețuire a comunismului în regim de libertate ideologică. întreaga repulsie a comunismului față de Europa, pluralism, democrație, integrare în structuri supranaționale etc. se O nou cultură română poate camufla foarte bine în mândrie și tradiție națională, în apărarea independenței și suveranității naționale. Orice aliniere, impusă prin convenții, la standardele internaționale poate fi denunțată ca amestec în afacerile interne. întreg spiritul totalitar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în mândrie și tradiție națională, în apărarea independenței și suveranității naționale. Orice aliniere, impusă prin convenții, la standardele internaționale poate fi denunțată ca amestec în afacerile interne. întreg spiritul totalitar al comunismului este negat, în esență, de mentalitatea și politica supranațională a organismelor internaționale existente. De întreg spiritul de deschidere și liberă circulație al ideilor și persoanelor, de întreaga ideologie anticolectivistă, anticomunistă, antitotalitară, predominantă în vest și care pătrunde și la noi. Național comunismul (respectiv festivismul patriotard și șovin) este ultimul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de afaceri capitalist / 17 1.3. Teoreticieni și teorii postmoderne / 24 Capitolul 2. Globalizarea, provocare sau resemnare? / 29 2.1. Cauze și efecte în lumea globalizată / 29 2.2. Globalizarea economică / 32 2.3. Globalizarea politică. Dezvoltarea instituțiilor de guvernare supranațională / 39 2.4. Globalizarea culturală / 47 2.5. Economia bazată pe cunoaștere / 59 Capitolul 3. Filozofia etică a afacerilor / 63 3.1. Etica afacerilor / 64 3.2.Relația cultură organizațională etică / 67 3.3. Modalități de autoreglementare etică a afacerilor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de creare a progresului omenirii. Altfel spus, au schimbat modelele internaționale de a face comerț (conduc aproximativ 40% din comerțul internațional), de a investi, de a produce și valorifica cunoașterea în inovare. 2.3. Globalizarea politică. Dezvoltarea instituțiilor de guvernare supranațională Înainte să abordez subiectul politicii globalizate, voi sublinia încă o dată faptul că în mod real nu există granițe trasate între globalizarea economică, politică și culturală. Abordarea scolastică a dimensiunilor globalizării ține preponderent de rațiuni de simplificare și clarificare a înțelegerii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
naționale preexistente"22. Proiectarea instituțiilor internaționale a vizat inițial diminuarea costurilor tranzacțiilor economice prin reglementarea și dirijarea schimburilor transfrontaliere. O nouă ordine mondială avea nevoie de cadre regulatorii: convenții, acorduri multilaterale etc. Acestea au fost formulate și operaționalizate de către organizațiile supranaționale, create ad-hoc. De exemplu, World Trade Organization (WTO) a fost realizată pentru un mai bun control al creșterii progresive a fluxului schimburilor internaționale și pentru a compensa absența reglementărilor legislative din domeniile comercial și industrial. Dar inițiativa nu s-a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sociale, "globalismul" este adesea folosit ideologic, fie ca panaceu de unificare a lumii, fie ca instrument de dezmembrare a statului național. Consecință și simultan cauză a emergenței actuale a globalizării este diminuarea voluntară a atribuțiilor statale originare în favoarea unor entități supranaționale. Tranziția de la naționalismul economic la integrarea economică internațională este percepută ca fiind cea mai serioasă provocare pentru suveranitatea și jurisprudența statelor. Statele s-au văzut concurente cu numeroși subiecți non-statali precum corporații multinaționale, organizații supranaționale, grupuri etnice, structuri militare transnaționale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
statale originare în favoarea unor entități supranaționale. Tranziția de la naționalismul economic la integrarea economică internațională este percepută ca fiind cea mai serioasă provocare pentru suveranitatea și jurisprudența statelor. Statele s-au văzut concurente cu numeroși subiecți non-statali precum corporații multinaționale, organizații supranaționale, grupuri etnice, structuri militare transnaționale, terorism internațional, mișcări mafiote și asociații ale societății civile. În acest context, când logica economico-financiară primează în defavoarea logicii geopolitice de protejare a securității naționale, ce rol mai are suveranitatea și jurisprudența statelor naționale? Suveranitatea unui
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
către universalitate, nevoia de a transcede granițele geopolitice au generat relații, nevoi și reacții mai complexe și mai greu de pus în scheme liniare. Simultan, datorită constrângerilor și interdependențelor în creșterea economică a lumii, au luat ființă și entități multinaționale, supranaționale și regionale (ex. Comunitatea Economică Europeană). Rolul statului s-a schimbat, însă nu în așa măsură încât să-i facă inutilă existența. Dezbaterile au depășit diada comerț liber-protecționism, înlocuind-o cu cea a comerțului liber-comerț strategic. Obiectivul major al comerțului
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
tratat al UE ratificat de România și care are prioritate față de eventuale dispoziții contrare din dreptul intern, potrivit art. 148, alin. 2 din Constituție. Carta Drepturilor Fundamentale care instituie cel mai ridicat nivel de protecție a drepturilor fundamentale la nivel supranațional are, de la 1 decembrie 2009, deci ulterior inițiativelor de revizuire a Constituției din perioada imediat următoare aderării la UE, cel puțin același statut ca și dispozițiile Constituției în materia drepturilor fundamentale. Cetățenilor români li s-au garantat astfel noi drepturi
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
considerîndu-l prea "convențional", altele ca Italia și Germania văzînd în el o modalitate de a "îngheța" situațiile fixate de tratate scoțînd din viitoarea comunitate URSS și Turcia, în sfîrșit altele reproșînd proiectului lui Briand că este prea sau nu destul de "supranațional" (Italia, Spania, Portugalia, Norvegia și respectiv Țările de Jos). Numai Iugoslavia și Bulgaria au dat un răspuns favorabil. Astfel proiectul a fost repede înmormîntat printre hîrtiile comisiilor. El nu va supraviețui nici după declanșarea crizei, nici după moartea lui Briand
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Pactului Atlantic, în toamnă, președintele Consiliului francez, René Pleven, propune un plan propriu care prevede constituirea unei armate europene formată din 100.000 de oameni, conținînd în aceleași corpuri batalioane naționale printre care și germane și plasată sub un comandament supranațional dependent de NATO. Astfel, după îndelungi negocieri și cu acordul Statelor Unite este pus la punct proiectul Comunității Europene a Apărării (Communauté européenne de défense). Definitivat în martie 1952, semnat două luni mai tîrziu de șase țări membre ale Comunității Europene
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
conflicte "periferice" să nu degreveze într-un conflict general și mai ales pe continentul european. Nașterea Comunității Economice Europene și primele sale succese Imediat după eșecul Comunității Europene de Apărare, construcția europeană pare să se fi împotmolit. Toate eforturile autorităților supranaționale au eșuat cu excepția "Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului" care, nici ea nu are partizani. În Franța, valul de naționalism care coincide cu prima etapă a războiului din Algeria, este puțin propice relansării construcției europene. În Anglia majoritatea populației rămîne
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pornesc de la ministrul Economiei vest germane Ludwig Ehrard care, liberal convins, dorește înlăturarea piedicilor din calea schimburilor internaționale, din mediile conducătorilor olandezi și de la belgianul Paul-Henri Spaak și unii și ceilalți partizani ai unei integrări economice globale într-o structură supranațională. Încă din anul 1955, între reprezentanții celor două mari tendințe, Monnet și Spaak au loc numeroase contacte cu scopul manifest de a stabili o legătură între punctele de vedere și de a iniția o apropiere globală și o apropiere sectorială
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]