3,725 matches
-
sau viitoare ale unor raporturi juridice trecute. De altfel, în legătură cu acest principiu constituțional, Curtea Constituțională a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei
DECIZIA nr. 542 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299925]
-
excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că obligațiile instituite prin art. 12 alin. (1) lit. d) și f) din Legea nr. 60/1991 și sancționate prin art. 26 alin. (1) lit. b) din aceeași lege sunt de natură să suprime libera exercitare a libertății de întrunire, garantată de art. 39 din Constituție, îngrădesc libertatea de exprimare prevăzută de art. 30 din Constituție și constituie o restrângere disproporționată a acestor drepturi. ... 6. Astfel, obligațiile instituite în sarcina organizatorilor adunărilor publice prin
DECIZIA nr. 58 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300003]
-
întemeindu-se pe principiul general potrivit căruia orice act sau fapt juridic este licit până la dovada contrarie. Or, această prezumție este înlăturată în cazul asociațiilor/fundațiilor care nu au respectat termenele de comunicare a datelor de identificare ale beneficiarului real, suprimându-se astfel garantarea dreptului de proprietate. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) și ale art. 33 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIA nr. 349 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300005]
-
încadrează în limitele art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție realizând o veritabilă interpretare și corelare a textelor supuse analizei. Contrar celor susținute de autorul excepției, instanța supremă nu a legiferat și nici nu a suprimat efectele dispozițiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, ci a realizat o interpretare a textelor în sensul aplicării acestora, și nu în sensul neaplicării - actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat. Prin urmare, nici criticile raportate
DECIZIA nr. 54 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300363]
-
în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația
DECIZIA nr. 54 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300363]
-
sau viitoare ale unor raporturi juridice trecute. De altfel, în legătură cu acest principiu constituțional, Curtea Constituțională a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei
DECIZIA nr. 701 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300024]
-
a ordonanțelor Guvernului se emit doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă. Prin urmare, chiar dacă prevederile supuse controlului de constituționalitate impun reglementarea unui contract-cadru de către autorități ale administrației publice, prin intermediul acestuia nu se stabilesc sau suprimă drepturi în materia ocrotirii sănătății, ci se prevăd condițiile de exercitare a drepturilor recunoscute prin lege (a se vedea Decizia nr. 145 din 4 martie 2021, precitată, paragrafele 19-25). ... 61. În consecință, Curtea constată că dispozițiile art. 221 alin. (1
DECIZIA nr. 453 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299957]
-
în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale («ordonanțele de urgență nu pot afecta»), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația
DECIZIA nr. 593 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298448]
-
permit judecătorului verificarea întrunirii condițiilor pentru garantarea protecției consumatorilor. ... 55. Se mai afirmă că Legea nr. 52/2020 încalcă cerințele liberului acces la justiție și ale procesului echitabil, prezumând absolut impreviziunea intervenită, independent de situația concretă a executării contractului în discuție, suprimând, așadar, controlul judecătoresc asupra aplicării unei instituții eminamente judiciare. ... 56. Se mai susține că art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (5), art. 10 alin. (1) și art. 11 din Legea nr. 77/2016 retroactivează, întrucât permit stingerea tuturor datoriilor, atât
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
arbitrară și nelimitată a ipotezelor în care restrângerea poate surveni. Mai mult, în lipsa dispozițiilor legale care să contureze limitele restrângerii libertății de expresie și a libertății de asociere, reglementările criticate aduc atingere însăși existenței acestor libertăți, care pot fi suprimate printr-un eventual abuz al organelor judiciare. ... 8. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține, pe de o parte, în ceea ce privește dispozițiile art. 404 din
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
se analizează în dependență cu natura acestuia și cu circumstanțele cauzei. Obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ constituie o garanție contra arbitrarului administrației publice și se impune cu deosebire în cazul actelor prin care se modifică ori se suprimă drepturi sau situații juridice individuale și subiective. În acest sens, art. 31 alin. (2) din Constituția României prevede expres că autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
au nesocotit această obligație și l-au lipsit de principala sa sursă de venit. Mai mult, autoritățile statului au pretenția să își achite, la scadență, datoriile către CAS și bugetul de stat, așteptând să încaseze aceste contribuții chiar dacă îi suprimă posibilitatea de a-și exercita meseria, sub sancțiunea plății penalităților de întârziere, executării silite, popririi conturilor bancare și executării bunurilor sale. I-a fost luată și libertatea economică prin faptul că nu mai poate iniția proiecte și activități de specialitate
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
creează pagube care nu ar putea fi reparate. Lipsirea de drepturile și drepturile și libertățile fundamentale este totală și permanentă. Cum s-ar putea bucura de efectele drepturilor recunoscute prin lege altfel decât prin redarea drepturilor care le-au fost suprimate? Articolul 1 Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității. - Declarația universală a drepturilor omului. Sunt
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
II capitolul III - Îndatoririle fundamentale din Constituție. Cu privire la noțiunea „a afecta“, prevăzută de dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (6), Curtea a reținut că aceasta este susceptibilă de interpretări diferite, însă din punct de vedere juridic semnifică: „a suprima“, „a aduce atingere“, „a prejudicia“, „a vătăma“, „a leza“, „a antrena consecințe negative“. În acest sens este Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008. Având în
DECIZIA nr. 394 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275400]
-
pensie, retragere ori la trecerea în rezervă“. Aceste dispoziții legale au fost preluate succesiv, în perioada 2011-2017, în actele normative referitoare la reglementarea anuală a măsurilor privind salarizarea în sistemul bugetar, iar din cuprinsul acestora rezultă că nu a fost suprimat dreptul la plata ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, ci doar a fost suspendat exercițiul acestuia. Prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 s-a
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
lipsirea de efecte juridice a normei speciale de incriminare prin decizia instanței de contencios constituțional s-a arătat că determină aplicabilitatea dispozițiilor normei generale, respectiv nu există o ipoteză generală de dezincriminare, în sensul că incriminarea din legea veche este suprimată și nu mai are corespondent în legea nouă, atât timp cât conținutul infracțiunii asimilate celei de contrabandă se regăsește parțial în cel al infracțiunii de tăinuire. S-a făcut trimitere la considerentele Curții Constituționale din Decizia nr. 651/2018, publicată în
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
prevederilor de la Art. 40 la Art. 46 ; ... b) dacă semnalele prevestitoare și balizele avertizoare nu se pot amplasa la distanțe regulamentare deoarece unele laturi ale triunghiului sunt mai mici de 1.500 m, cu aprobarea administratorului infrastructurii feroviare se pot suprima balizele avertizoare iar dacă nici semnalul prevestitor nu poate fi amplasat la distanța regulamentară, se poate suprima și acesta; ... c) în cazul când vârful triunghiului coincide cu stația, semnalizarea se va face conform prevederilor de la Art. 40 la Art.
CONDIȚII din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275332]
-
pot amplasa la distanțe regulamentare deoarece unele laturi ale triunghiului sunt mai mici de 1.500 m, cu aprobarea administratorului infrastructurii feroviare se pot suprima balizele avertizoare iar dacă nici semnalul prevestitor nu poate fi amplasat la distanța regulamentară, se poate suprima și acesta; ... c) în cazul când vârful triunghiului coincide cu stația, semnalizarea se va face conform prevederilor de la Art. 40 la Art. 53 ; ... Fig. 1. Semnalizarea triunghiurilor a) Exemplu de semnalizare a unui triunghi când laturile lui sunt mai
CONDIȚII din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275332]
-
1961, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 26 august 1999, a avut rolul de a înlocui, pentru statele semnatare, procedura mai anevoioasă a supralegalizării cu procedura apostilării. ... 89. În consecință, Convenția de la Haga nu suprimă cerința oricărei forme de legalizare, cum se apreciază în unul dintre punctele de vedere teoretice expuse în susținerea primei opinii jurisprudențiale, ci doar înlocuiește, pentru statele semnatare, cerința supralegalizării, care se obține cu o procedură destul de complicată, cu procedura
DECIZIA nr. 66 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276470]
-
acționat semnatarul actului sau, după caz, identitatea sigiliului sau a ștampilei de pe acest act este aplicarea apostilei, eliberată de către autoritatea competentă a statului din care emană documentul. ... 92. Din aceste prevederi rezultă că regula este aceea că, deși suprimă cerința supralegalizării, Convenția de la Haga consacră obligativitatea apostilării actelor străine încheiate într-un stat semnatar al Convenției și prezentate autorităților altui stat semnatar. ... 93. Trebuie precizat că România a aderat la Convenția de la Haga prin Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIA nr. 66 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276470]
-
salariul/indemnizația/solda în sectorul public, în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea a statuat că nicio dispoziție constituțională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii, iar eventualele diferențe de tratament între diversele categorii profesionale să aibă o rațiune licită. Prin urmare, Curtea a constatat neconstituționalitatea interdicției
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
de urgență a Guvernului. ... 49. Prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a reținut că nicio dispoziție constituțională nu îl împiedică pe legiuitor să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii, iar eventualele diferențe de tratament între diversele categorii profesionale să aibă o rațiune licită. Cu privire la nivelul pensiei nete până
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
cel al proporționalității între măsura legislativă propusă și scopul legitim urmărit de legiuitor. Această analiză era necesară cu atât mai mult cu cât jurisprudența Curții Constituționale în această materie a statuat consecvent că „nicio dispoziție constituțională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii, iar eventualele diferențe de tratament între diversele categorii profesionale să aibă o rațiune licită“ (Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
numai cu condiția supralegalizării sau apostilării acestora, cu excepțiile prevăzute prin tratate sau alte instrumente legale, fiind de menționat, de altfel, că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2021 se precizează faptul că Legea nr. 21/1991 nu a suprimat cerința supralegalizării sau apostilării actelor oficiale emise de autorități străine, adoptarea actului normativ fiind justificată de necesitatea unui plus de claritate, menit a evita situațiile menționate în nota de fundamentare a actului normativ în discuție. ... 102. Cu privire la cea
DECIZIA nr. 67 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276679]
-
având ca obiect soluționarea unei cereri de arestare provizorie în vederea extrădării și extrădarea către Statele Unite ale Americii a autorului excepției. ... 16. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 suprimă orice posibilitate a persoanei solicitate de a formula apărări privind fondul acuzațiilor ce îi sunt aduse, aceasta putând face, în apărare, doar precizări cu privire la identitatea sa și la neîndeplinirea condițiilor pentru extrădare, apreciate în mod abstract. Se arată
DECIZIA nr. 289 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287811]