1,075 matches
-
de surzi. Instituti culturale: cluburile, asociațiile (1919 Asociatia amicală a surdo-mutilor din România, 1953 „Asociatia Surdo-Muților din Romania”) organizațiile pentru surzi au o activitate deosebit de bogată. În unele țări există muzee în care se prezintă evoluția istorică a comunităților de surzi, dezvoltarea tehnicii speciale, a aparatelor auditive, chiar prezentarea unor personalități ale vieții științifice care au fost surde (Thomas Alva Edison ). Saloanele, simezele și sălile de expoziții diseminează realizările artistice ale persoanelor cu dizabilitate de auz. Comunitatea geografică. Nu există. Surzii
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
surzi, dezvoltarea tehnicii speciale, a aparatelor auditive, chiar prezentarea unor personalități ale vieții științifice care au fost surde (Thomas Alva Edison ). Saloanele, simezele și sălile de expoziții diseminează realizările artistice ale persoanelor cu dizabilitate de auz. Comunitatea geografică. Nu există. Surzii sunt “un popor care trăiește pretutindeni”. Din elementele prezentate mai sus concluzionăm că este dificil de a separa cultura surzilor de cultura generală aceasta pentru că cele două se întrepătrund (lucru valabil și pentru culturile altor comunități) dar această cultură există
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
Edison ). Saloanele, simezele și sălile de expoziții diseminează realizările artistice ale persoanelor cu dizabilitate de auz. Comunitatea geografică. Nu există. Surzii sunt “un popor care trăiește pretutindeni”. Din elementele prezentate mai sus concluzionăm că este dificil de a separa cultura surzilor de cultura generală aceasta pentru că cele două se întrepătrund (lucru valabil și pentru culturile altor comunități) dar această cultură există cu specificitatea sa și se cere a fi social respectată. Cultura surzilor este o chintesență a realizărilor acestora, trecutul, amintirile
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
concluzionăm că este dificil de a separa cultura surzilor de cultura generală aceasta pentru că cele două se întrepătrund (lucru valabil și pentru culturile altor comunități) dar această cultură există cu specificitatea sa și se cere a fi social respectată. Cultura surzilor este o chintesență a realizărilor acestora, trecutul, amintirile și idealurile lor, reguli, produse, atitudini, activități intelectuale și artistice. Există o cultură a surzilor! Ea este specifică pentru că suportul existențial, istoric și social este specific. Ea este o proiecție în plan
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
altor comunități) dar această cultură există cu specificitatea sa și se cere a fi social respectată. Cultura surzilor este o chintesență a realizărilor acestora, trecutul, amintirile și idealurile lor, reguli, produse, atitudini, activități intelectuale și artistice. Există o cultură a surzilor! Ea este specifică pentru că suportul existențial, istoric și social este specific. Ea este o proiecție în plan simbolic a unor condiții istorice, sociale, politice, economice, religioase, chiar psihologice, este un mod diferit de trai, independent, liber, cu decizii proprii, cu
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
psihologice, este un mod diferit de trai, independent, liber, cu decizii proprii, cu prieteni, cu viață socială, fără izolare singurătate sau segregare și cuprinde patru elemente esențiale: limbă specifică, unele tradiții folclorice, norme și instituții speciale. Iată deci că, cultura surzilor reprezintă o moștenire care se transmite din generație în generație cu ajutorul codurilor de comunicație specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul și artele, mass media (presa, radioul, televiziunea), media interactivă (telefonul) fără de care surzii ar avea o identitate minimală. Surzii
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
instituții speciale. Iată deci că, cultura surzilor reprezintă o moștenire care se transmite din generație în generație cu ajutorul codurilor de comunicație specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul și artele, mass media (presa, radioul, televiziunea), media interactivă (telefonul) fără de care surzii ar avea o identitate minimală. Surzii ca minoritate culturală și lingvistică se evidențiază mai ales prin limbajul mimico gestual, prin elementele specifice culturii și istoriei lor cu impact asupra legilor societății în general și impugn mai mult ca oricând renunțarea
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
să fii surd”, să nu poți auzi atât de multe lucruri importante: foșnetul vântului, ciripitul păsărelelor, zgomotul străzii, scâncetul copilului, râsul sănătos, țipătul de teamă, corul instrumentelor musicale, glasul dulce al mamei, șoapta de dragoste a ființei de lângă tine, comunitatea surzilor are coerență și simțul propriei identități. Cel mai important în contextul cumunității surzilor este faptul că ei au în comun moștenirea culturală, limba, experiența de viață și simțul identității.
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
vântului, ciripitul păsărelelor, zgomotul străzii, scâncetul copilului, râsul sănătos, țipătul de teamă, corul instrumentelor musicale, glasul dulce al mamei, șoapta de dragoste a ființei de lângă tine, comunitatea surzilor are coerență și simțul propriei identități. Cel mai important în contextul cumunității surzilor este faptul că ei au în comun moștenirea culturală, limba, experiența de viață și simțul identității.
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
limbajului gestual românesc realizată de lector. univ. dr Barbu Florea și prof. Săbiescu Marieta sub egida și cu sprijinul financiar al Fundației Light into Europe. Acest ultim material este înregistrat pe DVD, a fost difuzat în rețeaua școlilor speciale pentru surzi din țara noastră și se folosește cu succes la seminariile de limbaj mimico-gestual de la Universitatea de Stat din Pitești. De asemenea, caseta s-a folosit la cursul de limbaj mimico gestual de la Facultatea de Psihopedagogie specială și cea de Sociologie
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
corectă a gestului. De aici s-a ivit necesitatea descrierii gesturilor după parametrii gramaticali specifici acestui limbaj. Menționăm că s-a elaborat o astfel de descriere a termenilor religioși în cadrul unui dicționar destinat preoților care slujesc în comunitățile ortodoxe ale surzilor. Pentru ca profesorii din școlile de surzi să poată comunica eficient cu elevii este necesar să se efectueze multe ore de exersare, sub îndrumarea unei persoane competente, alături de descrierea acestor gesturi. Se cunoaște că în diferite școli de surzi din țară
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
a ivit necesitatea descrierii gesturilor după parametrii gramaticali specifici acestui limbaj. Menționăm că s-a elaborat o astfel de descriere a termenilor religioși în cadrul unui dicționar destinat preoților care slujesc în comunitățile ortodoxe ale surzilor. Pentru ca profesorii din școlile de surzi să poată comunica eficient cu elevii este necesar să se efectueze multe ore de exersare, sub îndrumarea unei persoane competente, alături de descrierea acestor gesturi. Se cunoaște că în diferite școli de surzi din țară există așa-numitele ,,dialecte” regionale/școlare
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ortodoxe ale surzilor. Pentru ca profesorii din școlile de surzi să poată comunica eficient cu elevii este necesar să se efectueze multe ore de exersare, sub îndrumarea unei persoane competente, alături de descrierea acestor gesturi. Se cunoaște că în diferite școli de surzi din țară există așa-numitele ,,dialecte” regionale/școlare. Acestea constă în semne ,,specifice”, care s-au stabilizat și consolidat în școlile respective. Mai târziu acestea se unifică, datorită contactelor mai frecvente între elevii diferitelor școli, cu prilejul concursurilor interșcolare. Cu ajutorul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
o transmită; atitudinea adultului trebuie întotdeauna să promoveze continuarea manifestărilor verbale ale copilului; adultul nu domină conversația, este partener egal; dezvăluirile din experiența personală a adultului trebuie să asigure o atmosferă caldă, prietenoasă, de siguranță. Limba română - limba maternă pentru surzi? 1. Cadru teoretic Conform unor specialiști, copiii deficienți de auz care au contractat deficiența la un stadiu prelingual și care provin din familii de auzitori, dacă până la vârsta școlară nu au frecventat o grădiniță specială, la începerea școlii nu posedă
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
propriu. Este un fapt comun tuturor autorilor de a evidenția limitele comunicării gestuale în sine, cât și limitele dezvoltării psihice pe care le provoacă. Pe de altă parte, specialiștii români au constatat că copiii surzi ai unor părinți de asemenea surzi se folosesc de limbajul mimico-gestual, ceea ce le oferă o dezvoltare a personalității echilibrată, relativ apropiată de cea a copiilor auzitori. Stănică afirmă că acești copii își însușesc limbajul mimico-gestual în același fel în care un copil auzitor învață limba română
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de către ceilalți. La rândul lor, deficienții de auz ce nu sunt competenți în limbajul verbal pătrund superficial sensul mesajelor primite pe cale verbală de la alții, sau în unele cazuri aceste mesaje sunt denaturate sau neînțelese. Inteligibilitatea fono-articulatorie a limbajului verbal la surzi nu depășește niciodată cotele modeste. În schimb, în mod firesc, copiii se folosesc de mijloace extraverbale precum gesturi evocatoare, limbaj corporal și facial. Din punct de vedere gramatical, de foarte mult timp s-a constatat că limbajul verbal este puternic
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
verbal nu este instrumentul intern al ideației și poate crea falsa impresie de vorbire inteligibilă și de limbaj structurat. (1983, I. Stănică, E. Ungar, C. Benescu, p. 45) Printre rânduri, putem discerne importanța pe care o are limbajul mimico-gestual pentru surzi. Pe măsură ce elevii se apropie de vârsta adultă preferința lor pentru limbajul mimicogestual este din ce în ce mai evidentă, paralel cu respingerea limbajului verbal. Limbajul mimico-gestual devine mijlocul prin care se afirmă identitatea de grup și apartenența la acesta. Evaluările internaționale prezentate de către Mariana
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
limbajul mimicogestual este din ce în ce mai evidentă, paralel cu respingerea limbajului verbal. Limbajul mimico-gestual devine mijlocul prin care se afirmă identitatea de grup și apartenența la acesta. Evaluările internaționale prezentate de către Mariana Popa în aceeași lucrare întăresc observațiile literaturii române. Deși unii surzi pot avea limba vorbită ca limbaj intern, această situație corespunde numai unei părți dintre ei. Pentru majoritatea, limbajul intern este limbajul semnelor sau un hibrid între semne și engleză, la fel de adecvate ca instrumente de gândire ca și limba vorbită. Surzii
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
surzi pot avea limba vorbită ca limbaj intern, această situație corespunde numai unei părți dintre ei. Pentru majoritatea, limbajul intern este limbajul semnelor sau un hibrid între semne și engleză, la fel de adecvate ca instrumente de gândire ca și limba vorbită. Surzii, congenitali sau nu, nu au acces la imaginea acustică și se bazează pe informația vizuală. Elevii surzi nu au dificultăți de memorare a cuvintelor exprimate prin semne, dar au probleme de reținere a cuvintelor fără echivalent gestual. Copiii surzi pot
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
o recodare în cuvinte scrise sau vorbite. Limbajul mimico-gestual este achiziționat de către copiii surzi la fel cum auzitorii achiziționează limba vorbită. Semnele pot fi un mediu bun pentru dezvoltarea lingvistică timpurie, pe care să se fundamenteze dezvoltarea de mai târziu. Surzii din SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. Concluzii: La întrebarea formulată în titlul prezentei comunicări, analiza a găsit următorul răspuns: limba română poate fi limbă maternă numai pentru micul procent de surzi care au fluență, inteligibilitate și
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
fundamenteze dezvoltarea de mai târziu. Surzii din SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. Concluzii: La întrebarea formulată în titlul prezentei comunicări, analiza a găsit următorul răspuns: limba română poate fi limbă maternă numai pentru micul procent de surzi care au fluență, inteligibilitate și se folosesc de ea pe plan interior, fără a cunoaște limbajul mimico-gestual. În cazul celor care stăpânesc foarte bine limba română, dar se folosesc și de limbajul semnelor, nu se poate ști cu exactitate care
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
la nivelul mental. Este de la sine înțeles că nu toți elevii surzi vor deprinde limbajul verbal, în special cei cu pierdere de auz profundă, la care, din această cauză, aptitudinile de învățare a limbajului verbal aproape că lipsesc. Și totuși surzii sunt capabili de a face față multor situații chiar dacă ei nu capătă comenzile fluente ale limbajului curent. Dependența de analizatorul vizual, evidentă la toți deficienții de auz, face ca limbajul mimico-gestual să fie limba maternă nu numai pentru copiii surzi
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
face față multor situații chiar dacă ei nu capătă comenzile fluente ale limbajului curent. Dependența de analizatorul vizual, evidentă la toți deficienții de auz, face ca limbajul mimico-gestual să fie limba maternă nu numai pentru copiii surzi proveniți din familii de surzi, ci și pentru cei născuți din părinți auzitori. În acest ultim caz, prin limba maternă nu se înțelege limba învățată de la părinți, ci limba cea mai accesibilă pentru copil. De aceea, țelul pedagogilor de a-i învăța pe surzi limba
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de surzi, ci și pentru cei născuți din părinți auzitori. În acest ultim caz, prin limba maternă nu se înțelege limba învățată de la părinți, ci limba cea mai accesibilă pentru copil. De aceea, țelul pedagogilor de a-i învăța pe surzi limba română, fără intermedierea limbajului semnelor, obligându-i în același timp să renunțe la acesta, este: a) utopic; b) contraproductiv (cu rezultatele menționate); c) o încălcare a demnității persoanei surde, a dreptului ei de a-și trăi viața în conformitate cu propria
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
elevii deficienți de auz se văd amenințați și de alți factori: -din punct de vedere educațional, prin desființarea școlilor speciale și includerea elevilor în învațământul de masă. -tehnologic, prin protezele auditive și, mai nou, implantele cohleare, care dau senzația - nu surzilor, ci celorlalți - de reparare completă, persoana deficitară putând „funcționa” normal. Totuși, practica a dovedit că aceste soluții tehnico-medicale nu pot avea același randament ca un auz sănătos. -cultural, prin faptul că sunt auzitori care se implică în viața surzilor, învață
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]