4,339 matches
-
de carbon. Orientând aceste observații spre practicarea joggingului, din dorința de a informa în special joggerii începători (care au des senzații subiective de lipsă de oxigen și cresc nejustificat inspirația), Lydiard, A., Gilmour, G., (2002) susțin că „joggingul creează un surplus de dioxid de carbon, chiar și atunci când aciditatea sângelui crește ca urmare a prezenței acidului lactic, iar prin descompunerea bicarbonatului se ridică nivelul dioxidului de carbon”. Astfel, șansele, ca un practicant de jogging să se confrunte cu hiperventilație, sunt, în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
menținerea unui stil de viață sedentar; pierderea masei musculare, mai ales la persoanele inactive, este sesizată tot după 30 de ani. Astfel, masa musculară activă scade cu 1/3 și este înlocuită prin elemente necontractile (țesut conjunctiv și gras), crescând surplusul ponderal și implicit scăzând mult forța musculară (Drăgan, I. 2002); după 35 de ani, atât bărbații, cât și femeile ar produce mai puțini hormoni de creștere, secretați de hipofiză (glanda pituitară) susțin endocrinologii. Acest fapt se repercutează și Jogging de la
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
dezvolta / educa anumite funcții și capacități sau pentru a-și recupera / reeduca / reabilita / redobândi anumite funcții și/sau capacități. Fără a mai insista în argumente detaliate, prezentăm direct și succint avantajele efectuării de mișcări prin activități sportive (făcând referire la „surplusul” adus comparativ cu avantajele evidențiate de mișcările corporale standard). Astfel, activitățile sportive: cresc calitatea vieții prin stimularea superioară a funcțiilor organismului, prin eficientizarea acestora; diminuează efectele anatomice și fiziologice ale obezității; cresc capacitatea de muncă fizică și intelectuală; stimulează, la
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
fi făcută pe termen scurt sau lung. Urmare activităților prezentate pot să apară trei situații: necesarul de personal coincide cu cel existent; este situația în care managementul organizației nu are de luat decizii cu privire la numărul salariaților; se constată existența unui surplus de personal; în acest caz variantele de soluționare a problemei sunt mai multe, însă prezintă dificultăți în aplicare deoarece o parte din angajați urmează a fi eliberați din activitate. În acest scop se pot folosi următoarele căi: neocuparea posturilor care
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
iubire pedagogică 1.1. Râvnita și subversiva Întâlnire Orice act educativ autentic se săvârșește În perspectiva unei Întâlniri spirituale dintre persoane, și presupune o dinamică, o succesiune de căutări și de găsiri, a două ființe care se caută, au un surplus sau o cerință, au ceva de dat și de primit. Și asta aduce după sine dorite și Încordate tatonări, căutări, aflări de sine și de celălalt. Întâlnirea educativă veritabilă este rară, unică și irepetabilă, nu se ivește la tot pasul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
obnubilare a ființei tale faci loc alteia care te poate purta și duce mai departe. A educa Înseamnă să ajuți pe altul să ajungă mai sus decât ai putut tu urca, să faci din altul ceea ce tu nu ești. Este surplusul după care tânjești, și o altă „față” pe care o doreai, și care acum poate să apară pentru că, iată, ai Întâlnit o ființă care ar putea umbla cum tu nu ai reușit. E ca și cum ți s-ar mai oferi o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a ne primeni și de a ne energiza ființa, de a ne Încărca „bateriile” pentru un nou ciclu temporal și pentru alte acțiuni, pentru a genera noi lucruri sau situații-ancoră care, prin rememorare, pot conduce, când vine timpul, la un surplus de motivații pozitive („mai ții minte ce frumoasă a fost plimbarea pe Canal Grande sau pe malul lacului Leman?”). Călătorim și din dorința de a ne etala ființa și de a o pune În valoare. E o modalitate de anunțare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
prin 96% din activele agricole) erau exploatate de particulari. Aceste diverse reforme curajoase au creat un sistem complex, ce presupunea o corelare armonioas... Între cîteva elemente-cheie: planificarea, care, devenit... mai flexibil..., există Inc... și determină priorit...țile importante și repartizarea surplusului (investiții, venituri, buget etc.); sistemul financiar, foarte centralizat, care trebuia s... gestioneze repartizarea fondurilor destinate investițiilor (Întreprinderi sau regiuni); Întreprinderile, care Își stabileau propriul mod de organizare, orientarea producției, vînz...rile și achizițiile, precum și angajarea sau concedierea personalului, dup... avizul
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
înseamnă ieșirea la lumină. Este, așa cum spuneam, o lume și un spațiu al chinurilor, dar cât de frumos și cât de pasionant!. Economia naturală este cea pe drumul căreia venim din lumea animalelor spre umanitate. La capătul acestui drum apare surplusul, apoi schimbul și apoi banul. Toate cele enumerate apar numai după ce omul devine o ființă elaborată, cu nevoi de satisfăcut, cu întrebări cărora le caută răspunsul în raport cu sine, cu natura și cu ceilalți oameni. Economia naturală presupune o deplină integrare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dacă putem spune așa. Din anul 35.000 î.Hr., până în anul 10.000 î.Hr., când presupunem apariția schimbului, economia rămâne totuși naturală în cadrele sale fundamentale de desfășurare. Chiar dacă ieșit din întuneric și om deplin, acesta nu ajunge în sfera surplusului, astfel încât să fie în situația de a schimba produse. Paleoliticul cedează în fața epocilor următoare 80, urmează mezoliticul, neoliticul și epoca metalelor: arama, bronzul și fierul. Maimuța se transformă în om prin adoptarea unui "mers din ce în ce mai vertical"81. Economia naturală rămâne
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
deplină a producătorului. Natura constituie principalul "partener", principala sursă de existență. Tot ce este necesar traiului se obține din interacțiune directă cu natura. Culesul și vânătoarea sunt principalele ocupații în familia omului sălbatic. Economia naturală nu cunoaște plus-produsul și nici surplusul. Fernand Braudel, discutând despre rolul pieței și despre caracterul său social, numește economia naturală ca fiind o "non-economie"84 în care viața este închisă și în care nu există noțiunea de "celălalt". În lucrarea sa "Rolul muncii în procesul transformării
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
recunoaștere a superiorității și dreptului de "a cere" pentru "a avea". Destinul uman, chiar cel primitiv, se va situa în jurul dorinței de alungare a fricii și a bătăliei cu raritatea. Spunem aceasta deoarece în istoria noastră lipsurile sunt regula și surplusul excepția. Omul este născut și "trezit" într-un spațiu "rău" care-l obligă la atitudine și acțiune umană permanentă. Nu întâmplător Mises își denumește tratatul său de economie "Acțiunea umană". Orice gest uman conștient este un gest economic, pentru că primul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
chiar în lumea civilizată, există cetățeni care fac provizii de mâncare ca reflex al unor atavisme, în virtutea unei percepții comune cum că este bine "să ai " pentru că nu se știe ce vremuri vin. Potlatch-ul era o formă de a cheltui surplusul, dar și prin care surplusul era folosit pentru a demonstra un tip de abundență. Omul primitiv intuia că munca și performanțele trebuiesc spuse, afirmate și demonstrate. Rivalul trebuia umilit, sfidat și obligat 203. Prin Potlatch se urmărește o țintă clară
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cetățeni care fac provizii de mâncare ca reflex al unor atavisme, în virtutea unei percepții comune cum că este bine "să ai " pentru că nu se știe ce vremuri vin. Potlatch-ul era o formă de a cheltui surplusul, dar și prin care surplusul era folosit pentru a demonstra un tip de abundență. Omul primitiv intuia că munca și performanțele trebuiesc spuse, afirmate și demonstrate. Rivalul trebuia umilit, sfidat și obligat 203. Prin Potlatch se urmărește o țintă clară, nu atât economică, cât mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe ce schimbă, și cum schimbă. Omul cu nevoi și interese nu este omul "epocii morale", așa cum o numea Marcel Mauss. De subliniat este că prin efort el, omul, se confruntă totuși acum cu ceva de neînțeles și anume cu surplusul, cu "partea blestemată", pe care o cheltuiește sau o folosește involuntar, inconștient. Este vorba despre "o lungă evoluție"209, până la apariția "schimbului interpersonal"210. Aceasta deoarece schimbul neeconomic nu este realizat de către indivizi liberi, raționali și conștienți de activitatea pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
naturală este specifică omului primitiv. Specific modului de producție al comunei primitive este inexistența diferențelor între oameni în legătură cu posesiunea și folosința bunurilor materiale. Diviziunea naturală a muncii nu presupune diferențierea omului pe ocupații în mod clar și nu presupune existența surplusului. Cetele de vânători și agricultori nu cunosc vânzarea bunurilor sau schimbul acestora. Există surse 215 care vorbesc despre faptul că în urmă cu 20.000 de ani omul a început să domesticească și să crească animale domestice. Vânătorul-culegător devine și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se produce în plus se caută a fi schimbat. O piele se poate schimba pe un conținut de fructe sau un pește se poate schimba pe o bucată de carne de vită. Procesul este unul lent în care "activitatea oamenilor, surplusurile pe care ei le schimbă, trec încetul cu încetul prin această breșă îngustă, tot atât de anevoios la început cum trecea cămila din scripturi prin urechile acului. Apoi crăpăturile se lărgesc, se înmulțesc, iar societatea devine la capătul cursei o societate cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cele ale animalelor, care-l pun în situația de a căuta noi soluții de adaptare; - conștiența divizării muncii, împărțirii sale, mai întâi în familie și apoi în organizarea și diviziunea muncii în afara familiei; - conștiența schimbului de mărfuri, tocmai pentru că apare surplusul în produse, iar nevoile se extind. Drumul omului de la animal la ființă socială este un drum presărat cu multe obstacole, ce se desfășoară pe parcursul a mii de ani. Dacă am privi înapoi în timp, la momentul apariției monedei, ne-am
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
asemenea situație numai în contextul reducerii cantității de mărfuri care venea din colonii. La toate aceste caracteristici enumerate deja trebuie să mai adăugăm dezbaterea de ordin religios. În Evul Mediu lumea economică europeană era una autarhică, în care producția pentru surplus și comercializarea acestui surplus erau aspru criticate și chiar interzise de Biserică. Munca avea un alt rol decât în epoca modernă. Din acest punct de vedere, al poziției față de plus-valoare și plusprodus, vom spune că economia monedei metalice se poate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
contextul reducerii cantității de mărfuri care venea din colonii. La toate aceste caracteristici enumerate deja trebuie să mai adăugăm dezbaterea de ordin religios. În Evul Mediu lumea economică europeană era una autarhică, în care producția pentru surplus și comercializarea acestui surplus erau aspru criticate și chiar interzise de Biserică. Munca avea un alt rol decât în epoca modernă. Din acest punct de vedere, al poziției față de plus-valoare și plusprodus, vom spune că economia monedei metalice se poate împărți în mai multe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
rol decât în epoca modernă. Din acest punct de vedere, al poziției față de plus-valoare și plusprodus, vom spune că economia monedei metalice se poate împărți în mai multe părți: economia veche, până în anul 0 al nașterii Mântuitorului, când plus-produsul și surplusul pentru comerț nu erau pedepsite religios; economia Evului Mediu, când economia pentru plus-valoare era aspru criticată de către Biserică; epoca de după Reformă, când Biserica face un pas înapoi și recunoaște îmbogățirea ca nefiind un lucru de condamnat. După secolul al XVII
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nu știu economie și atunci când se amestecă în economie greșesc. Viața economică are nevoie să se dezvolte natural, firesc, în relație cu mediul extern și intern. Numai așa poate fi durabilă orice creștere economică. Statul risipește resurse, iar moneda în surplus va lua calea corupției și a "sifonărilor" în afară, în paradisuri fiscale. Nu poate fi gândită o expansiune monetară în economiile etatiste, care să ajungă în competitivitate și dezvoltare durabilă. Economiile liberale valorifică superior moneda, pentru că gospodărirea resurselor private se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este un moment de mare tensiune, de manifestare "evidentă a contradicțiilor, un moment periculos și decisiv". De asemenea, criza economică este definită ca fiind "stagnare și perturbare a vieții economice" sau "fază a ciclului economic în care se formează un surplus de mărfuri, în raport cu capacitatea limitată de cumpărare a populației. Ceea ce duce la scăderea producției, la falimente, șomaj"909. În acest sens, putem spune că nu există "criză financiară" sau "criză de supraproducție" sau "criză imobiliară". Există doar criză economică, ale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lucru are loc și în organism. Așa cum vitamina C a protejat fructele de oxigen, ea vă va proteja și în organismul dumneavoastră. În capitolele următoare vom vedea cum celulele corpului nostru sunt și ele vulnerabile la oxidarea masivă și la surplusul de radicali liberi. În caseta mea1, avansez ideea că pentru a avea o sănătate optimă trebuie să adăugam zilnic dietei suplimente de antioxidanți, căci în ziua de azi poluarea mediului înconjurător produce cantități incredibil de mari de radicali liberi care
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
de mari de radicali liberi care nu pot fi evitați și la care trebuie adăugați cei produși în mod normal de oxigenul pe care îl respirăm în fiecare secundă. Consumând zilnic suplimente de antioxidanți veți avea o protecție bună împotriva surplusului de radicali liberi. Și nu uitați: nu este niciodată prea târziu să începeți să consumați antioxidanți, dacă nu o faceți deja. În capitolul 6, veți găsi explicații amănunțite despre acțiunea principalilor antioxidanți. Paradoxurile vieții celulare Oxigenul - viață și moarte De ce
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]