1,195 matches
-
preia, integrându-le unei suprarealități, o seamă de componente ale unui real plin de insolit, bizar, absurd, imprevizibil. Viziunea realistă fuzionează cu spectacularul, senzaționalul, melodramaticul, grotescul, nu fără a include și evoluții romanțioase. Derularea epică e punctată de momente dramatice, suspansuri, deznodăminte șocante, lovituri de teatru. Creația obiectivă coexistă cu procedee ale romanului de senzație, de aventuri, groază și mistere. Liantul pentru această colosală cantitate de materie eteroclită nu e autobiografia naratorului, personaj între altele, ci istoria „casei” Alcibiade: o saga
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
înregimentați în campaniile ideologice ale realismului socialist din anii ’50, Z. se cantonează în proza polițistă, treptat fiind interesat și de derivatele ei (cum ar fi epica de spionaj). El știe că ingredientele unui roman polițist reușit nu sunt numai suspansul, inteligența investigației detectivistice a unui caz sau atentul control al materialului factologic. Dorința sa pare a fi aceea de a transforma în ficțiune viabilă o specie a literaturii de consum și, spre deosebire, de pildă, de George Arion, nu mizează
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
nebiruit a minții omenești (Revolta dobitoacelor). Supraviețuiri ale arhaicului se întâlnesc îndeosebi în povestirile al căror epos se făurește în climatul primitivității, în păduri, în munți, în medii pastorale, mănăstirești, în ambianțe tribale. Trei narațiuni cu călugări incită și creează suspans prin comportamentele brave ale protagoniștilor; a patra construiește un spectacol bahico-pantagruelic vrednic de Mihail Sadoveanu și de Calistrat Hogaș. Un călugăr în veșnică luptă cu diavolii pe care îi izgonește bătând într-un lighean de aramă și trăgând focuri de
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
valorile autentice, se va instaura cultura de masă, o cultură simplificată, vidă de conținut, lipsită de gust, de valoare, supusă fluctuațiilor modei. Această sub-cultură, superficială și exaltată, va genera neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri. Ea va genera angoase, fobii, conduite de violență, acte delictuale. În planul gândirii colective se notează proliferarea pseudoștiințelor (ocultism, magie, astrologie, bioenergie, radiestezie) care vor mobiliza, într-o manieră
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sociale și erotice, cu acumulări spirituale și trăiri interioare, cu câștiguri în cunoașterea oamenilor și a realității, ordonează un imens material faptic, pe care autorul îl domină autoritar și îl prezintă atractiv. Narațiunea e scrisă cu nerv, adesea chiar cu suspans, și e înțesată de simboluri ce îi adâncesc sensurile, ca, de pildă, susurul și oglindirile Mureșului, sclipirile dragostei, azurul cerului ș.a. Limbajul e viu, colorat cu metafore și cuvinte fruste, uneori chiar cu regionalisme. În configurarea personajelor se simt dalta
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
autorul pare a turna cadru după cadru, îmbină gros-planul și filmarea cu încetinitorul, prinde foarte bine, și cu minime precizări, profilurile, conflictele și mai ales atmosfera tensionată, decupează atent scenele, desface în bucăți gesturile personajelor și are grijă să asigure suspansul. Geneza romanului Prea târziu este interesantă. La originea sa ar sta un volum de reportaje din viața minerilor, intitulat O lume fără cer, care ar fi fost predat Editurii Cartea Românească, dar care nu a fost publicat niciodată, principala cauză
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
Gala Galaction. În fine, ce a publicat P. în limba engleză poate interesa cititorul român tocmai pentru că întregește portretul unui autor al cărui traseu românesc s-a întrerupt înainte de vreme. Before and After Edith (1978) e un roman aparent de suspans, dar în fapt o poveste de dragoste pe fundalul Vienei primului război mondial și cu multe referiri la România. Amazon Beaming (1991) e o carte-document, pornind de la experiența excepțională trăită de un cercetător și explorator american, Loren McIntyre. Istoria descoperirii
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
vocația ficțiunii, a practicat de la început notația biografică sumar disimulată. La capătul lui ‘38 asambla minuscule decupaje din „jurnalul de dăscăliță” într-o școală de periferie, cu exaltări umanitariste și anxietăți biografice: războiul, handicapul etnic, un mariaj de teama singurătății, suspansul activităților conspirative ale uteciștilor. Reportajele anilor ‘50 ilustrează, cu binecunoscutul triumfalism coborât în cotidian, „turismul politic” în patrie și pe alte meridiane, etalând felurite fapte „mirabile” ale unor personaje, femei mai cu seamă, transfigurate de hipnoza comunistă. Drumuri și zile
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
de o acțiune alertă, incluzând istorii cu desfășurări sinuoase, incitante, cu deznodăminte imposibil de anticipat. Narator plat, romancierul este, în schimb, un iscusit scenograf, cu un simț deosebit al situațiilor și cu știința derulării intrigii, a gradării efectelor, a provocării suspansului, a amânării deznodământului. Dacă pe lângă acestea ar fi avut și darul de a crea dialog, nimic nu i-ar fi împiedicat afirmarea și ca scriitor de teatru (fie și numai prin eventuala dramatizare a Purgatoriului) la cu totul alt nivel
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
dimensionarea sau ponderea secvențelor realității și chiar cu o anume incapacitate de a le organiza în entități semnificative. Se remarcă tendința (exacerbată) de a fixa aspectele urâte, respingătoare, „inumane” din înfățișarea și comportamentul oamenilor, precum și predilecția pentru mister, pentru mici suspansuri, pentru un fel teatral de punere în scenă. Vag lăudat de E. Lovinescu și categoric respins de Perpessicius ca poet, M. însuși pare să-și fi renegat acest început. Despre proza sa, critica de întâmpinare s-a pronunțat în general
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
stupid în oraș, poate autoprovocat, în care își pierde viața. Narațiunea suscită interes, pe de o parte prin consemnarea reacțiilor unui copil precoce, isteț și cam afurisit, pe de altă parte, prin abilitatea compoziției, prin iscusința naratoarei de a provoca suspansuri și de a soluționa imprevizibil situații încordate, ca și prin relevanța detaliilor realiste. A doua parte a cărții, singura corespunzătoare titlului, se leagă de prima tot atât de puțin ca în romanul lui Camil Petrescu, „întâia noapte de război” de „ultima noapte
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
Asociației Ziariștilor Români-Vest (1991). P. debutează editorial cu Hoinar prin Bucegi (1957), jurnal de drumeție al unui împătimit al muntelui, călător cu spirit de observație, atent la detaliul semnificativ și la tabloul de ansamblu, posesor al unei bune tehnici a suspansului. Medic la Boișoara este un jurnal cu însemnările aproape zilnice ale lui Andrei Marcu, proaspăt absolvent al facultății, repartizat într-o străveche așezare rurală din Țara Loviștei, cu o populație de trei mii de locuitori. Tânărul medic trăiește aici aproape
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
din motive la fel de evidente. După cum îi place și spectaculozitatea lui Austin Freeman. Sau felul în care-și construiește personajele Elisabeth Sanxay Holding. Dar toate astea nu anulează insatisfacția de adâncime provocată de absența unui mystery făcut după toate regulile artei. Suspansul, dialogul sprințar, decorativismul și ideologia au distrus tot ce fusese bun în tradiția inaugurată de Hammett și continuată, cu atâta modestie, de Chandler... Pierderea „formei”, mutarea accentului pe „lucruri neesențiale” reprezintă bolile mortale ale ficțiunii detectivistice de după al doilea război
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
subiectivității într-o viziune cu pretenții de obiectivitate sunt tehnici folosite cu un scop precis: alterarea metabolismului literaturii polițiste clasice. Aventura există din plin - în Somnul de veci se trage cu pistolul la fel de mult ca în orice altă proză polițistă -, suspansul e parte a narațiunii, iar adevărul iese la lumină așa cum cer regulile jocului. Și totuși, centrul de greutate al povestirii se află în altă parte: în țesătura fină de senzații și cuvinte ce însoțesc deplasările aparent haotice ale lui Marlowe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
înconjurătoare și refuzul de a se lăsa luat prin surprindere - sedus, derutat, încolțit - sunt atuuri de care autorul s-a folosit pentru a amorsa o poveste în care violența și drama sentimentală formează decorul exploziv al unei povești pline de suspans. Există, totuși, câteva nuanțe noi, pe care le vom evoca mai târziu. Ca și The Big Sleep, Farewell, My Lovely este alcătuit din topirea laolaltă a câtorva texte anterioare. De data aceasta au fost „canibalizate” povestirile The Man Who Liked
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Cititorul e manipulat fără scrupule, prin strecurarea unor aluzii și semănarea indiciilor care, ulterior, confirmă niște intuiții, dar nu motivează o evoluție. Acceptând că primul episod al cărții are mai mult un rol de uvertură la un spectacol plin de suspans, nu poți să nu regreți că autorul a obturat violent pista pe care tocmai o deschisese. Pe de altă parte, e limpede că, dezvoltând o poveste în jurul unui personaj ale cărui date inițiale nu erau prea generoase, romanul ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
slăbiciuni. E episodică și accentul se mută de la un personaj la altul, iar în privința intrigii e supracomplicată, dar ca poveste e simplă. Nu conține pic de violență; toate violențele se petrec în afara scenei. Conține un element de amenințare și de suspans, dar ele sunt în scriitură. Cred că o parte din ea e minunat scrisă, dar părerile mele nu contează. Scriu o scenă și apoi o citesc și am impresia că e un rateu. Trei zile mai târziu șinterval în care
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
radical diferită de ceea ce, într-o unanimitate suspectă, admit și poliția, și familia victimei, și vechii prieteni ai lui Terry Lennox, ba chiar și acesta însuși. Lunga paranteză reprezentată de întâmplările familiei Wade e perfect motivată de logica textului. Tehnica suspansului este folosită la maximum, pistele false sunt semănate din belșug, iar stăpânirea unui vast material narativ îi permite autorului să dea veritabile probe de virtuozitate stilistico-psihologică. Pagini întregi, Chandler trăiește în mintea unui scriitor, transcriindu-i gândurile și sentimentele cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
estetică. Din privilegiat, Marlowe decade în postura unui personaj distribuit în rolul de a face legătura între diversele episoade ale unei povestiri ce nu pare să-l intereseze prea mult nici pe cel care a imaginat-o. Și totuși, ca suspans, ca artă a amânării deznodământului, Playback poate fi oricând citată între exemplele strălucite. Fiecare capitol iscă în cititor nu doar o vie curiozitate, ci și o anxioasă întrebare: În fond, ce se întâmplă? Unde conduc toate aceste fire dezlânate, toate
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
addenda la Casual Notes on the Mystery Novel, scris în 1949, Chandler dăltuiește în piatră o cerință pe care, în ultima sa scriere, o încalcă de mai multe ori: Întâmplările amoroase slăbesc întotdeauna romanul polițist pentru că introduc un tip de suspans care intră în contradicție cu eforturile detectivului de a rezolva problema. În nouă cazuri din zece, sunt eliminați în felul acesta cel puțin doi suspecți folositori. Singura întâmplare amoroasă eficientă este aceea care-i provoacă detectivului o suferință personală - una
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
un pastel, ce se presimte, al unui mai stângaci Alecsandri; A. inventariază, nu fără anume grație, păsări și flori, fructe, unelte și semințe, un duh antonpannesc animă, pe alocuri, un început de lirică sentențioasă. Peripeții, prigoane, jocuri ale întâmplării mențin suspansul și imprimă suflu epic, în ultima, și cea mai izbutită poate, dintre cărțile antume ce poartă semnătura scriitorului: Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet (1821). Stilul e mai evoluat acum, versul
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
deci, mai mult sau mai puțin, un „univers închis”, adică un topos al „romanelor cu enigmă” de genul celor ale Agathei Christie etc.). Sunt comise mai multe omoruri, misterioase bineînțeles, al căror autor e, în cele din urmă, după un suspans excelent construit, descoperit. Aspectul de „roman de acțiune” a fost relevat sugestiv de Ion Negoițescu: „Odată cu Animale bolnave, N. Breban revine [...] la realism, într-un roman cu acțiune vie, palpitantă, cu personaje clasic conturate, de la detectivi la profeți, roman ce
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
187-208; Bârna, Comentarii, 7-36, 194-208; Popa, Ist. lit., II, 848-852, passim; Cornel Ungureanu, Nicolae Breban și voința de putere, O, 2002, 6; Robert Șerban, „M-a susținut propria megalomanie” (interviu cu Nicolae Breban), O, 2002, 6; Cristina Chevereșan, Viața în suspans, O, 2002, 6; Geo Vasile, Călătoria la capătul conștiinței încărcate, CL, 2002, 8; Liviu Malița, Nicolae Breban, Brașov, 2002; Negrici, Lit. rom., 210-216, 299-306; Gabriel Dimisianu, Putere și destin, RL, 2003, 18. N.Br.
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
că nu-și mai poate opri alunecarea. Și în liniștea aceea, vrând parcă să rupă vraja și să relanseze mersul mașinilor, glasul consilierului răsună din nou. Își dăduse cu siguranță seama că povestirea lui făcea în mod involuntar să dureze suspansul, iar asta nu era deloc ceea ce urmărea, așa că o isprăvi în câteva fraze în care nu mai sălășluia nici un mister: — Cubul din piața centrală era prima noastră bombă atomică. Iar locuitorii, prizonieri condamnați la moarte, care serveau drept cobai. Orașul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
asistăm la contaminarea descrierii cu narațiune, așa cum se întâmplă când utilizăm mărcile perfect narative (în plus, după, în timp ce) în locul mărcilor topologice (în fața, în spatele, la dreapta, la stânga). Unitatea textului este astfel asigurată, iar descrierea nu mai este doar un moment de suspans în cadrul acțiunii, ci este și un agent al organizării sale [...] Orice descriere este o viziune. Am putea spune că emițătorul, înainte de a descrie, se plasează în fața ferestrei, nu atât pentru a vedea mai bine, ci pentru a fundamenta ceea ce vede
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]