3,688 matches
-
amar îmbălsămata, de buruieni înalte ce cresc cotropitoare, mireasma-i, plămădită'n a soarelui dogoare, rămâne totuși crudă, si-adânc răcoritoare. Din lamura de floare și frunză fură vântul și sufletul mi-l umple, și sângele mi-l bate, și tâmpla'-mi răcorește cu sărutări curate, și părul mi-l resfira cu mâini îmbălsămate. În ultimele 4 strofe, un alt motiv, din regnul animal, se strecoară în visarea poetica: cel al greierilor, al șopârlelor și al șerpilor. El rămâne secundar, preponderent
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
Poezia reprezentativă este Șerpii, traducând sub imaginea reptilelor orgoliul femeii fascinate de a vedea ființele masculine târându-se pe dinainte" (idem). Atâta tot? Șerpii Sub falnica desfășurare de crengi a umedei păduri, mă culc în ierburi legănate, si'n palme tâmplele-mi se razmă și nu las somnul să mă'nfrângă cu-a buruienilor mireazmă, ci lin încep să șuier cantul ce chiamă șerpii - lungi și suri. Să vie-alunecând subt frunze, cu'ncete mlădieri de ape, cu zvârcoliri de ascunse flăcări
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
baie negru (chilot cu tricou dintr-o singură bucată), alături de Margherite von Brentano. Este mic de statură, extrem de suplu, cu mușchii frumos conturați. În altă fotografie dansează, cu un aer très assuré — poza este făcută din profil — cu părul la tîmple bine întins, cu fruntea înaltă, nasul proeminent, privindu-și galeș și dominator partenera, care, hipnotizată, pare că se lasă luată total în posesie. Din toate fotografiile răzbate ceva vioi și agil, de cocoș de munte, un fel de frenezie bine
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
razele lui și s-au stins de tot lumina zilei între întunerecul nopții și cînd coriul, de osteneală, au fost închis spre somn toți ochii lui, atîta cît nici luna nu priveghiia, nici una din stelele cele mai mici avea deșchise tîmplele lor cele de argint..." Se pare că Antim vibra intens la dimensiunea cosmică a existenței, rezultatul fiind o particulară disponibilitate pentru receptarea sensibilă, estetică a lumii. Succesiunea prosopopeică, prin care soarele, cerul, luna și stelele capătă mirabile atribute însuflețitoare, prilejuiește
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
fonetică, fiind exclusiv o formă ortografică. Aceeași situație se regăsește la V. Alecsandri, G. Coșbuc, Al. Macedonski, Ion Barbu și mulți alții. Vreți totuși un autor care să-l fi folosit în rimă pe "mai eufonicul" sunt ? Iată-l: "La tîmple mi s-a strîns părul cărunt/[...]/ Dar tînăr sunt, același încă sunt" (M. Beniuc, Furtuni de primăvară). Nu cred totuși că, drept model de limbă românească, îl vom prefera pe Beniuc lui Eminescu. III. Scrisoarea a doua, în partea ei
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
de lucruri ce vânăt cuvânt Disonanțe Fă obiectele pe limba ta să vorbească e o duminică imposibilă o duminică a gloriei de cartier mâinile sunt fierbinți cu ele poți atinge imagini în ordine descrescătoare grimase cu frigul în dinți cu tâmpla deschisă spre locul comun ademenești umbrele Caligrafie Din ce se întâmplă nimic nu poți crede lucruri și fapte se combină inform singurătate perfectă - trandafirul din cană povestindu-și viața sfios a trăi - acceptare a legii mărunte un nou alfabet plăsmuit
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/15110_a_16435]
-
ger după altă pradă-n cer. Umbrelor pe podu-amar le colind cu-al mânii har schiptrul thyrsic și armura gâtul arcuit și gura unda limbii și secunda orologiului polar genele sprâncenele pleoapele cum clapele de pian aerian fruntea/aliaj uzura tâmpla (în neant) aùra și sărut aproapele. Trec vechimea mea le zic la arhondaric cu jale petecesc subt sparte zale deflorate palimpseste năpârlirea șarpelui în a raiului poveste. M-am secătuit de ani turnul umbra cea fugară o dă criptei în
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
clipă, Vederi prin sîngele meu, Punte mătăsoasă - Așteptarea, Roiuri de spaime Deasupra. *** Corabie din lemn de corn: (Obiect rar, Necunoscut pentru alții) Navigator prin făptura Celei iubite Ducînd cu sine Șiragul poamelor în dar, Calde în atîta amiază. Ceva atins: Tîmple, Ori degete, Ori un genunchi, Ori pînda mișcată De începutul toamnei. *** În așteptarea unui semn... Ghitara așezată pe genunchi, Nisip răscolit de umbra ei, Mîna care se strînge Pe un nod Ca pe închizătoarea Unei rochii, Sudoarea ce se zvîntă
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
Ori un genunchi, Ori pînda mișcată De începutul toamnei. *** În așteptarea unui semn... Ghitara așezată pe genunchi, Nisip răscolit de umbra ei, Mîna care se strînge Pe un nod Ca pe închizătoarea Unei rochii, Sudoarea ce se zvîntă Pe o tîmplă (Cealaltă rămîne În umbră, Nelămurită, Poate nervoasă...) O pată ca un sîmbure De rodie Pe încheietură, ( Un loc pentru numele Cîndva iubit) O pereche de sălbăticiuni Trecînd pe dinaintea Cîntecului Atît de apropiate Încît le-a lovi Pe amîndouă: Dragostea, Moartea
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
Emil Brumaru Interpretează Radu Beligan Nu-mi lustruiește sufletul c-o cîrpă Muiată-n untdelemn de fluturi groși Nici o iubită. Se încleie-n bîrfă Rozmelcii, cîndva prieteni mincinoși. Și mă lovește-n tîmplă cărămida Moale de-amurg, sleită peste-oraș. Degeaba saltă-n grajduri verzi omida Momindu-mă s-o-ncalec. Rămîn laș În praf de-odaie. Pipăi sfînt cu buza gura de-abis a ceștii de cafea. Mi-s clipele-n derîdere de-
Sonet dezamăgit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15606_a_16931]
-
o vară!? Azi, nu-i de șagă! Azi nu-i de șagă! Ninge hotărât, Instaurând hermine colilii; Deci nu cu fluturi pasageri, încât M-am dumurit că ninge cu felii. Nu câte-un fulg planează năpristan, Cu irul său, pe tâmple să mă ung; Din isihii străvechi, de Canaan, Golâmbi salubri se pogoară-n șvung. Deocamdată neaua-i pân' la stern (Pân' la mustăți, mai va cinci-șase țoli!). Și limpede-i ca sufletul matern, Cel zugrăvit în ochii săi domoli. Or
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
mai departe Cînd să trec mai departe Îmi apare în față un iepure șchiop Care mă ademenește Să-l urmez Pe un cîmp deschis Îmi dau seama că sînt cam zevzec Că nu înțeleg Ce mi se întîmplă Mă dor tîmplele Învelite într-un coșmar Scîncit Vin bărbați să mă înșface Ca pe un fugar Nu e cer deasupra Nu e nici o scăpare dedesubt Doar un amurg bălțat Neînceput Și mîinile mele care se apără De marea supușenie Supușenia Intrării în
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/2387_a_3712]
-
pe la ora asta părăseam singapore editura era la doi pași stam ascuns ceasuri bune în spatele unui munte de cărți trecea pe la mine florin tăceam și unul și celălalt apoi se ridica așeza schilodul scaun de lemn începea durerea atroce de tâmple febra fără pic de metafizică în ea întorc capul în dreapta Duino castelul nu l-am văzut niciodată dar am recunoscut totul foișorul grădinile feroneria neprihănirea splendoarea neputința - acum merge banda cabina are memorie atâția poeți au privit prin acest perete
1968 noiembrie (tot o poveste) by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/2571_a_3896]
-
mai proaspeți Atunci topiți bibliotecile să facem din ele iar păduri De unde mi-am luat bătrânețea nu știu n-am avut nevoie de ea Ceva e mai ieftin ceva e mai scump însă prețul întregului e același Tot mai des tâmpla atinge gândind călcâiul lui Dumnezeu și nu mă mai sperii Cardiologul știa că inima fructelor bate ca și a mea a mea chiar și-n grădina părăginită Aprind lumina să văd dacă e întuneric într-adevăr întunericul e progresiv Cine
poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/3221_a_4546]
-
rivala de care Mihail îi vorbise odată și pe care Tia ajunge s-o accepte, ca pe o dîră de parfum otrăvitor, în viața ei: ,Ea era aici. Parfumul sec, baroc, pe care îl simțisem și-n parc îmi cuprinse tîmplele presîndu-le ușor, ca pe niște bureți umezi. M-am răsucit și-am privit-o." Soția lui, mirosind ca florile sfărmate dintr-un buchet uscat pe masa bătrînilor. O aromă puternică, sfidătoare, alta fadă, grea, care seamănă atît de mult între
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
detaliilor, cu tăietura fină și sigură a versului, ce proclamă fără ascunzișuri vraja miniaturalului: ,Mici animale și păsări/ alcătuiesc lumea/ sarea cu diamantele-i reci/ aminte aduce de un fel de copilărie a visării (Exil)", vădind rafinamente de haijin: ,Lângă tâmplă și file/ respiră un măr// cu un cuțit neascuțit/ (cuțit de femeie singură)/ îl tai în felii// seva răcoroasă/ are gustul soarelui vechi// semințele scapără/ pe pagina oarbă/ ochi mărunți și neștiutori// noaptea lor cafenie/ mă tulbură" (Mărul). Astfel de
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
Sorin Lavric Își strînsese părul într-un coc înalt, adunat în creștet, asemeni unui turban conic și ușor dezordonat, din care se desprindeau, căzînd peste tîmple, cîteva șuvințe răsucite în spirală, ce atîrneau pur și simplu la întîmplare, ca și cum scăpaseră tocmai atunci din chinga agrafelor. La prima vedere ai fi zis că o flagrantă neatenție estetică era cauza acestei neglijențe. În realitate, cîrlionții aceia ciudați erau
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
îți pot sugera ceva ce depășește cu mult pragul de personalitate umană pe care ele îl reprezintă. Femeia de joasă spiță din fața mea și-a ridicat mîna la frunte, a prins între degete una din șuvițele ce-i atîrnau în dreptul tîmplei, și, îndepărtînd-o cît mai mult de ochi, a început să o privească de la distanță, așa cum privești un obiect străin ce s-a nimerit să intre în bătaia privirii. O privea aproape mirată, cu un aer distrat de om dus pe
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
DESPRE IDEE O auzeam în reflexul sângelui, înălțată-n febră schimbărilor, domesticită-n smârcul curgerii naufragiate. Pe argintul închipuirii se întindea inventând emoții, ca și cum ar fi emigrat dinspre un zbor spre celălalt. Numai dezmățul singurătății îi atingea sufletul. ÎMI LĂSĂM TÂMPLA Îmi lăsăm tâmpla pe umărul ploii ce sughița mut, în melancolia înclinată a zilei, fugarița pe străzi de copacii cu trotuarele în gură... Și cădea sânge din coasta sărutului cu care ți-am îndrăgostit umbră atârnata într-un plisc de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
auzeam în reflexul sângelui, înălțată-n febră schimbărilor, domesticită-n smârcul curgerii naufragiate. Pe argintul închipuirii se întindea inventând emoții, ca și cum ar fi emigrat dinspre un zbor spre celălalt. Numai dezmățul singurătății îi atingea sufletul. ÎMI LĂSĂM TÂMPLA Îmi lăsăm tâmpla pe umărul ploii ce sughița mut, în melancolia înclinată a zilei, fugarița pe străzi de copacii cu trotuarele în gură... Și cădea sânge din coasta sărutului cu care ți-am îndrăgostit umbră atârnata într-un plisc de pasăre prelinsa spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
șampania scumpă În cupă de scrum. Genunchiul a prins rădăcini Mă gândesc la Cum ar trebui să fie cercul Din care, eu Să fac un singur pas înafara durerii. Locul meu este tot mai nesigur în regn Și-mi sprijin tâmpla Și genunchiul Ce au prins rădăcini în cerneală mov. Am vocația libertății de-a vorbi Despre Cocoșii de tablă din foișorul de foc În timp ce Sub pânză din cortul cazon, Eroii se îmbată cu gloria personală Și vinul închegat în febra
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp. Nici Domnul nu-mi sufla în vele, Nici sfinții nu mai ning cu timp. Aprind și ard candele simple Și dorul se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc este pensionat? Profesorul Marian Barbu o știe. Nu mai poate să comunice ideea și să-și reazeme privirea de tâmpla tinerilor. Și mai dureros, nici de a celor doi copii ai săi, plecați peste Atlantic. „Eșantionul” Provizii de soare vine că o întoarecere a privirii înapoi și o clipire a ochilor printre lacrimi. Este darul din ceea ce a pus de-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
deopotrivă de limpezi în magia rostirii. Chiar dacă pune zăbală sentimentalismului ei de tip elegiac, lupta cu sine este acerbă : ,Simt arcul ultimului nerv bine întins / Și aștept să văd ce se întîmplă; / Ca într-o vînătoare lăuntrică / Inima trage către tîmplă".
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
cu mai multe inimi și chiar de-aș fi avut, ar fi încetat să bată pe rând precum ceasurile uitate la amanet. Nu-mi doresc ca cineva să mi se alăture, căci dorul este precum un ciob ce-mi străpunge tâmplele și-mi biciuiește obrajii, lăsând tălpi de durere în suflet. Taci! Nu spune nimic, lipsește un os... Ultimele gratii Sub palmele umezite de-atâta așteptare gratii șifonate alunecau pe-un cântec amăgitor în nopțile primăvăratice. Rând pe rând oasele au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]