2,234 matches
-
am înnebunit, sunt la fel ca voi, da, tot mă întrebam în fiecare zi ce caut pe lumea asta, iată cât de simplu era răspunsul. Numai că eu nu mai aștept miracolul. Mi l-aș dori, dar e evident imposibil. Tânjesc după el, dar nu-l merit. Irosit metri întregi de peliculă, ecranizare după propria viață. Înrămat chitanța. Însă o durere fără margini plutește peste toate acestea, o suferință atroce, pentru că ați înțeles, poate, la fel de bine ca și mine că semnarea
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
uitat ce înseamnă suflul vieții... magia interacțiunii. Mi-am aprins o țigară și am privit în gol. Doream să citesc o carte bună, să mă pierd în universul minții cuiva, să asist la un recital al cuvintelor... La fel de tare după cum tânjeam după atingerea unei femei. Într-un târziu, am intrat pe net. Am cunoscut o fată extraordinară, de o frumusețe elegantă și în același timp de o senzualitate pură, care vorbea despre fantezii la fel de natural cum ai gusta dintr-un măr
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
al lui Picasso, fii tot ce îți permite imaginația să fii... Admiră frumusețea de nedescris a naturii, a văilor, munților și izvoarelor, dar lasă să treacă prin tine și suferința umană, mitul lui Icar sau al lui Dedal... Înțelege lumea, tânjește după eternitate, fii însetat de absolut... Când vei redeschide ochii și te vei așeza în fața colii de hârtie, vei ști singur ce ai de scris”. Andrei a tăcut, pentru câteva momente. Mi-am dat seama, din reacția sa, că cuvintele
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
Mâna își dau, Trăind deopotrivă fiorul vieții. Din amorțire, S-a trezit și inima mea, Flacăra ei irumpe, Până la Cer ajunge, Speranțele- oglindește Dar dragostea se răzvrătește Și-n inimă, și-n Cer, asemenea... Așteptându-te, însingurată, Inima de dor tânjește Și-n taină te cheamă... Cât timp tu ești departe, De dor, Eu nu mă pot despărți, Căci nu mă pot izbăvi de-a te iubi... Vino lângă mine, în zori, Împreună să admirăm sub soare Nașterea rodului din flori
VINO LÂNGĂ MINE... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361793_a_363122]
-
este posibil, dar exact așa se întâmpla cu noi acum. Estimările cele mai pesimiste ale oamenilor de știință spun că nu vor trece nici cinci ani și vor fi, pe pământ, peste două miliarde de șomeri și pensionari care vor tânji după muncă și pensii și nu le vor mai găsi nicăieri.Trăim, așa, într-un provizorat, de-a moaca: între a fi și a avea...A fi, ce? A avea, cât? Și a trăi, unde? Haideți, pentru Dumnezeu, să facem
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
a iubit până la mistuire toate frumusețile vieții. ”Am iubit? Am iubit, am uibit...// Dar... ce n-am uibit, ce n-am iubit, // ce n-am...?”.( Autoportret). Toate aceste frumuseți par să se îndepărteze în fiecare zi de sufletu-i ce tânjește cu toate aripile deschise spre o „reîntoarcere”. Teama de singurătate, de livezi lipsite de rod, de întinderi albastre fără păsări în zbor... toate aceste neliniști sunt sugerate într-o manieră elegantă, rafinată, folosind mijloace stilistice care poartă amprenta estetismului. Vibrația
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
sprijine un măreț edificiu se năruie tocmai când noi ne punem mai mare nădejde în tăria sa, inimile noastre rămân - și nu fără cuvânt - un răstimp îndelungat fără refugiu. Când „întâmplarea” face să ne pierdem un braț, corpul întreg suferă, tânjește după el și se resimte groaznic de pierderea îndurată. Tot așa, sufletul Mariei Magdalena a fost stăpânit de adâncimea durerii ce i‑a fost sortită. Trebuia să suporte cu tărie pierderea Celui ce îi dăruise piatra cea mai de preț
FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365952_a_367281]
-
fără milă ce-i dincolo de formă, Dar salivând în versuri fără prejudecăți, Cerșind un zâmbet muzei, din lumea ei anomă. Te crezi fidel peniței și-n visul conjugal Aduci obscuritatea pretinsului talent Și-n versuri ce-nspumează amonte și aval, Tânjești recunoștință, tu, epigon latent! Te-ai cocoțat pe umeri de serbede figuri Și-nnebunind o slovă, între doi sâni și pubis, Uiți universul cald și necuprins de friguri, Ce-ascunde o soție, fără furori de Isis. Răscoci o seacă pâine, probându
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
și să urâm, el ne-a dat femei să le iubim cu bucurii pătimașe, trupuri în care se aprinde sideful și lumina, strălucind a lebede și care adesea rămân ca vadurile secate ale unor râuri care s-au stins demult, tânjind fără speranța după umbra lor... sâmbătă, 17 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: paradoxuri / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1478, Anul V, 17 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PARADOXURI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366035_a_367364]
-
E primăvară și privesc O domnișoară durdă, Ea îmi zâmbește, amețesc, Eter de crini în jur dă... E primăvară și pălesc: Cu nurii-i mă îmburdă, Dar trei salvări chem și sosesc, Cu doctori, să mă smurdă...! E primăvară și tânjesc Cu mina mea pliurdă, Cu tine-o vară să trăiesc În vechea noastră Turdă... Referință Bibliografică: Primăvară / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 823, Anul III, 02 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
PRIMĂVARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366055_a_367384]
-
iată că altul înviază peste câtva timp, dând lumii de veste că are cineveghea asupra destinelor lor. Oare peste destinele noastre cine va veghea? Cum ne va fi scris să ni se întâmple? Vom cunoaște cu adevărat fericirea după care tânjește fiecare muritor de rând? Să sperăm că așa va fi, încheie el monologul cu eul său, mai optimist. Ajunse lângă Adriana care-l aștepta înfrigurată. Chiar dacă era o noapte senină, plină cu stele, așa cum rar poți vedea pe cerul Bucureștiului
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
cu amânarea, încercând să aflu cum să mă cațăr mai bine pe alegeri înspre cer! Și fac ce fac și cad din nou în mirajul ochilor îndrăgostiți de viață. Și fac ce fac și cad din nou pradă naturii umane, tânjind după lumina soarelui din adâncuri. Zâmbești auriu? Zâmbesc și eu... Hrănim orizontul... (12.iunie 2017) Referință Bibliografică: Soarele din adâncuri / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2355, Anul VII, 12 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Iulia
SOARELE DIN ADÂNCURI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365426_a_366755]
-
adevarat că sufletul meu a poposit în sfârșit acasă? Nu știu! Încă mai sper tot așa cum sperasem să mă fi iubit așa cum aș fi meritat. Ai fost iubirea de care mi se va face întotdeauna dor și după care voi tânji mult și greu în zilele mele cele mai triste...Simt acest lucru foarte acut dar cu precădere doar atunci, când mă întoarc acasă în odaia mea cu pereții reci și goi. De ce atât de reci și goi? Poate pentru că sufletul
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
care ai adus prospetimea și speranța, odată intat în viața mea. Ai știut să-mi aduci și vara, iar odată cu ea atâta frumos și dor de viață de toate lucrurile simple, nesofisticate, si-atât de plăcute, după care fiecare suflet tânjește. Cu toții tânjim uneori, pentru că toți avem nevoie și de o toamnă la fel de frumoasă și de bogată în cuget și simțire încât nebuni ar fi trebuit să fim, să dăm cu piciorul acestei șanse unice care apare în viață! Dar poate
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
adus prospetimea și speranța, odată intat în viața mea. Ai știut să-mi aduci și vara, iar odată cu ea atâta frumos și dor de viață de toate lucrurile simple, nesofisticate, si-atât de plăcute, după care fiecare suflet tânjește. Cu toții tânjim uneori, pentru că toți avem nevoie și de o toamnă la fel de frumoasă și de bogată în cuget și simțire încât nebuni ar fi trebuit să fim, să dăm cu piciorul acestei șanse unice care apare în viață! Dar poate că eu
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
față de un cuplu de îndrăgostiți, atunci când îl cunoaștem sau îl întâlnim, pur și simplu. Unii suntem scandalizați, căci nu rareori îndrăgostiții par a fi lipsiți de pudoare, sau devenim nostalgici, o parte ne dezvăluim mojicia dar sunt și persoane care, tânjind după iubire, își închipuie că, reușind să acapareze unul din partenerii cuplului, va avea aceleași trăiri avute de partenerul părăsit, își închipuie că va reuși să găsească aceeași afecțiune care i-a trezit interesul și invidia. * - Punem pariu că i-
III. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365180_a_366509]
-
bărbatului ei. Din cauza lui amândoi băieții, Radu și Gheorghe plecaseră “tocmai la Timișoara”. Pe rând îi plecaseră și fetele: Mitica, Ioana și Stela, ce-i drept nu la Timișoara ci mult mai aproape. Lângă ea rămăsese Florica dar sufletul îi tânjea mai mult după Gheorghe. Acesta ajunsese un munte de om și de când plecase, pentru ea viața satului Fierbinți dispăruse de parcă ar fi luat-o Gheorghe cu el. Timișoara se reflectase și în durerea lui Radu, în plânsul lui. Bănuise că
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
în 2011 la Editura Armonii Culturale - Adjud. În această lume în care schimbarea este uluitoare și lumea evoluează într-un ritm amețitor, o lume cu multe valori răsturnate, poeziile sale ne invită la o altă reașezare a realității după care tânjim fiecare în felul nostru. Ele ne scot din lumea uratului și a banalității chemându-ne într-un univers al înțelegerii, ne invită la liniște interioară, la empatie și respect, ne fac părtași la existența autoarei care-și deschide inima în
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
umanității cei trei eoni distincți: existența, forma și beatitudine. Căci universul tehnologic nu este altceva decât o eliberare a omului către nimic: nu va trece nici cinci ani și vom vedea cum, pe pământ, peste două miliarde de oameni vor tânji după muncă și pensii și nu le vor mai găsi nicăieri. Ne place ori nu ne place, va trebui să ne obișnuim cu ideea că, în lupta dintre bărbărie și civilizatei, adică în lupta dintre spadă și idee, câștigă întotdeauna
CONFLICTUL DINTRE ISRAEL SI IRAN. EXISTA ACUM TEHNICA DE EMITERE DE UNDA GENETICA PRIN INDUCTIE, ADICA DE LA PARTICULAR LA GENERAL, IN CARE IN VIITORUL APROPIAT VOM FI TOTI IMPLICATI. de CONSTANTIN MI [Corola-blog/BlogPost/364925_a_366254]
-
fiu captivă! Jumătatea inimii de plumb i-am dat-o cerului Să se prefacă-n aur la cantul de foc al serafimilor, Dă-mi dragule și jumătatea ta s-o dăruiesc destinului Ne va uni un ADN proscris ce ne tânjea de dor. Nu vreau să te mai schimb, iubite, esti perfect Ne-a întregit o dragoste descătușata de liberul arbitru, de noi, Iluziei minții puterea i-a scăzut, n-are acum nici un efect, Alchimia inimii e poezia ce se compune
ALCHIMIA INIMII de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366296_a_367625]
-
mine. De ce ne e sortită durerea in plăcere Iluzii fatidice ne aduc o dulce mângâiere, Mi-am păcălit și firea de n-o mai recunosc, Cine sunt și oare unde mereu gresesc? Bolnav și gol ai fost, suflete, de mine Tânjind la adevărul absolut pe care Nu știi încă de-l vrei, simți că te mai doare Rana adânc lăsată de cuvintele amăgitoare. Fii sincer, suflete, eu cred in tine și zi-mi: Crezi că mai am scăpare din strânsori? Dezleagă
VISE RĂSCUMPĂRATE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366313_a_367642]
-
acest om ! Nu știam nimic despre dânsul. Mi-am dat seama de apropierea dintre dânșii, după felul în care comunicau. Nu observam un sentiment de înstrăinare. Cuvintele lor veneau între ei fără luptă, observând că în sufletul prietenului domnului Gane, tânjește ceva anume după motorul culturii făcute cândva ân orașul Râmnic, unde lăsa dragostea și harul său, trezind uneori dușmănia unora. Așa l-am ascultat cu mare atenție pe acel domn până când s-a hotărât să plece din acea vizită. După
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
tronăm. Balistica noțiunilor și conceptelor democratice - nu prea bine însușite, arbitrar sau tendențios înțelese - pot avea drept „exercițiu de stil”, modelul fizic. Ceea ce, firește, n-ar fi de natură să ne propulseze atât de curând în elita democrațiilor către care tânjim. Reîntoarcerea în și către noi înșine, o iluminare a tenebrelor beznei ce atâta amar de vreme ne-a înghețat buna simțire, resensibilizarea prin sinceritate și respectarea aproapelui, integralitatea demnității - sunt puncte esențiale către care va trebui să ne îndreptăm. În
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
într-o captivitate abia sesizabilă, alături cu un grup gălăgios de fete tinere mexicance în costumele lor naționale și cu pălării sombrero ornate cu panglici și flori multicolore la cordeluțe și tare isterizate la vederea vietăților aparent înfricoșatoare. De pe atunci tânjeam la insula Alcatraz de care am trecut numai că n-am „atins-o”, însă cum se întâmplă de multe ori în viață nu este niciodată când îți dorești ci când nimerești... Acvariul din San Francisco se găsește pe Cheiul pescarilor
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
chemărilor sale. Pologul nesiripit, pe alocuri neîntors și vipia grea a amiezii uscate gata să se instaleze... oh, vară buimacă și fără umbre prelungi pe țarina de fâneață, departe de liziera de brazi și de foioase, neiertătoare cu cei ce tânjesc și s-apucă mai greu de treabă... Încă mai așteaptă cosașii tocmiți să „culce” în brazde înșirate iarba molicioasă și mult prea galbină la rădăcină în iadul de la sol - pentru a o-ntinde când s-a luat roua în horituri
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]