831 matches
-
mic rău, să nu dai foc din casă, că țipă copilul. Sara nu se dă foc, cărbuni etc. din casa unde este copil mic, căci se crede că într-alt fel copilul nu va dormi toată noaptea. Cînd iei un tăciune pentru foc de la vecin, trebuie să leși un cărbune ca semn. Cînd un vecin se duce la altul să împrumute foc, nu i se dă pînă nu aduce iarbă verde să lase pe vatra de unde ia foc, ca să nu ia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foc cînd vecina vine să-ți ceară în hîrbul* ei, ci să cauți unul prin bătătura ta, că ci altfel e rău de vite. Cînd un vecin se împrumută la altul de foc, i se dau numai cărbuni, nu și tăciuni, fiind rău de ceartă. Ziua de Sf. Ilie o țin oamenii ca să fie scutiți de foc. Ei cred că, cînd tună, Sf. Ilie se plimbă prin cer într-o căruță cu colaci. Tăietorul pe care se taie lemne să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile de pîne, că face grîul tăciune*. în ziua de Paști să nu dai cu mătura prin casă, că face grîul secară*. La Sîmț [Mucenici] se împart cei patruzeci și patru de bradoși* ce se fac cu o zi înainte și patruzeci și patru de pahare de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune vîrtelniță*, că bate piatra. Se mai aruncă peri de porc, să se facă grîul cît peria; asemenea mere, pere, să se facă boabele ca merele etc. Să arunci cenușă în grîu cînd [se] pleacă la sămănat, ca să nu facă tăciune. Cînd sameni grîu de primăvară ori grîu curat, atunci se pune în grîul din care sameni o lăcată închisă; și să nu vorbești cu nimeni nimic, că atunci și gura paserilor va fi închisă și nu vor putea mînca grîul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o lăcată închisă; și să nu vorbești cu nimeni nimic, că atunci și gura paserilor va fi închisă și nu vor putea mînca grîul. Cînd sameni grîul, să fii cu cămașa spălată și curat de noaptea, ca să nu facă grîul tăciune. Cînd samănă grîu mai întîi, sămănătorul aruncă de trei ori sămînța cu ochii închiși, zicînd: „Așa să nu vadă păsările grîul cum nu-l văd eu acuma.“ Cînd te duci la sămănatul grîului în capul locului, să arunci cu grîu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vana în care s-a scăldat mortul se răstoarnă cu gura în jos și nu se mai întrebuințează pînă după înmormîntare, fiind rău de moarte și pentru alții. Cînd se încălzește apă pentru scăldatul unui mort, să nu se împingă tăciunii de foc sub vas, că ci e semn de facerea focului și pentru alți morți. îngroparea mortului să nu se facă lunea, căci e rău de moarte. După ce s-a scos mortul din casă, se închid după el pe loc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă lumînarea care arde în altar se stînge de la sine e semn că moare preotul. Cînd sună mult clopotele după ce le-ai lăsat de tras e semn că vor muri oameni. Cînd rămîne în sobă ori pe vatră numai un tăciune e semn că are să moară unul din soți. Noiți negre de-ți ies pe unghii e semn de moarte. Cînd ți se fac pete negre pe mîni e semn că moare cineva din neamuri. Cînd pocnesc grinzile, moare cineva. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să fie bătut ca drumul. Dacă la prășit ies și fire cu frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se zice că popușoieșii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acea apă răsadul; și apoi purecii de pămînt nu-l vor strica. Se crede că nu e bine a pune sămînța pregătită pentru sămănat în saci de făină, căci la din contra, acel fel de pîne, răsărind, va avea mult tăciune. în ziua de Bobotează, să botezi cu agheasmă sămînța ce trebuie s-o sameni. Se crede că nu este bine a da cuiva oareșicare sămînță, fiindcă la cel ce dă rodește mai mică. Sicriu Cînd pocnește sicriul, nu-i bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci vor umbla flăcăii după ele ca o tă uroaie. Tăciune Cînd tot fîsîie și nu ard tăciunii, fac a sărăcie. Se zice în glumă: „Mamă, la vecin sînt o mulțime de tăciuni și ard, la noi unu și tot nu-i vine-n gînd să se aprindă.“ 339 t Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci vor umbla flăcăii după ele ca o tă uroaie. Tăciune Cînd tot fîsîie și nu ard tăciunii, fac a sărăcie. Se zice în glumă: „Mamă, la vecin sînt o mulțime de tăciuni și ard, la noi unu și tot nu-i vine-n gînd să se aprindă.“ 339 t Cînd găsești și a doua zi tăciuni nestînși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci vor umbla flăcăii după ele ca o tă uroaie. Tăciune Cînd tot fîsîie și nu ard tăciunii, fac a sărăcie. Se zice în glumă: „Mamă, la vecin sînt o mulțime de tăciuni și ard, la noi unu și tot nu-i vine-n gînd să se aprindă.“ 339 t Cînd găsești și a doua zi tăciuni nestînși care au fost neacoperiți, nu-i lucru curat. Femeile torn apă peste ei și-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ard tăciunii, fac a sărăcie. Se zice în glumă: „Mamă, la vecin sînt o mulțime de tăciuni și ard, la noi unu și tot nu-i vine-n gînd să se aprindă.“ 339 t Cînd găsești și a doua zi tăciuni nestînși care au fost neacoperiți, nu-i lucru curat. Femeile torn apă peste ei și-i aruncă afară. Tămîie Spre Alexi Boji, omul lui Dumnezeu, cînd ies jivinile din pămînt, se ia o cățuie, se pune în ea jar, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe lîngă foc, mai ales țoabe*. Dacă îl mănîncă pe cineva spatele, se crede că va urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe vreme frumoasă. Cînd bate vîntul dinspre răsărit, are să fie zloată mare. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa (mămăliga) tîlv - țeavă prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
divinitatea ("Vreau să vorbești cu robul tău mai des"); d. căutarea disperată a unei dovezi despre existența creatorului ("Vreau să te pipăi și să urlu: Este!"); e. setea de concretizare a absolutului, a divinității ("Ard către tine-ncet, ca un tăciune/ Te caut mut, te-nchipui, te gândesc"); f. oscilația dramatică a poetului între credință și tăgadă ("Să te slujesc; dar Doamne, până când?"); g. revolta poetului împotriva Creatorului, pe care-l numește "tâlhar de ceruri"; revolta se îndreaptă împotriva imperfecțiunii creației
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
își sancționa soțul, inferior cultural, reticent la schimbări. Este diplomată în relație cu Mătușa Mărioara, care era rea de gură. Smaranda părea a fi plină de miracole: înfigea toporul în pământ ca să gonească duhurile necurate ale furtunii, solomonea cu cleștele tăciunii în sobă, descânta cu funingine, trăia într-un univers de mituri și de legendă. Episoadele Amintirilor decurg unele din altele, depinzând de fluxul memoriei. În narațiune sunt prezente cele două procedee: povestirea în lanț și povestirea în ramă. I. Creangă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
portret moral. Ea este autoritară, virtuoasă, bisericoasă, insistentă în a-și vedea băiatul popă, pricepută în practici străvechi: alunga "nourii cei negri de deasupra satului", știa să abată "grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară dinaintea ușii", vrăjea tăciunii, să se potolească dușmanii, descânta de deochi. Smaranda era iubitoare de învățătură și învățați și își orientează copilul în acest sens, spre deosebire de soțul ei, Ștefan a Petrii, om harnic, cu dragoste de familie, care se joacă cu copiii, dar disprețuiește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
odaia modestă cu mahala, cu ușa și fereastra ei, cu masa împrejurul căreia sunt așezate scaune de paie, cu lampa cu gaz și globul lămpii prevăzut cu un abat-jour cusut cu canava, cu soba cu ușa deschisă și cu câțiva tăciuni pâlpâind. Această realitate, organizată și concepută politic, se completează prin continuarea povestirii: Când aude de libertate, sare și dumneei din pat... că era republicană! Îndemnul care urmează și care a făcut deliciul multor generații de cititori/spectatori ai teatrului lui
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
elev de liceu american știe doar cuvântul "filosofie", care nu pare a fi o alegere de viață mai serioasă decât yoga". (Ibidem) Bloom nu voia să lase impresia unui pesimist, așa că a încheiat considerațiile despre viitorul filosofiei americane cu metafora "tăciunilor nestinși" care se mențin de către unii în epoca noastră atât de contradictorie. Speranța este ca tăciunii să nu se stingă". (Ibid., p. 455) " Această epocă nu este cu totul nesănătoasă pentru filosofie".(Ibid. p. 457) Nici pentru religie, am adăuga
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
viață mai serioasă decât yoga". (Ibidem) Bloom nu voia să lase impresia unui pesimist, așa că a încheiat considerațiile despre viitorul filosofiei americane cu metafora "tăciunilor nestinși" care se mențin de către unii în epoca noastră atât de contradictorie. Speranța este ca tăciunii să nu se stingă". (Ibid., p. 455) " Această epocă nu este cu totul nesănătoasă pentru filosofie".(Ibid. p. 457) Nici pentru religie, am adăuga noi, ținând seama de evenimentele spirituale din Est și din lumea musulmană după anul 1989. La
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în film, și-a pierdut soțul și a îngropat doi copii. Trăia singură, luptându-se cu agricultura pe niște dealuri povârnite. Se lupta cu gerurile, cu lupii, dar în fiecare seară se îmbătrânea, făcându-și riduri pe față cu un tăciune, pentru a deveni vrăjitoarea bătrână din piesă. Exista un îndrumător cultural dintr-o comună alăturată. Un tip de treabă, care nu se amesteca, așa că ei jucau de capul lor, cum simțeau ei. Era o formă de a respinge realitatea, de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușii: închega apa numai cu două picioare de vacă; ... bătea pământul sau păretele sau vrun lemn” când odorul i se „pălea la cap, la mână sau la picior”, ușurând suferințele copilului; „buchisea tăciunii în sobă cu cleștele ca să se mai potolească dușmanul”; când mamei „nu-i venea la socoteală” căutătura feciorului, „îndată pregătea, cu degetul îmbăiat, puțină tină din colbul adunat pe obsasul încălțării, zicând: «Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
țării, în vederea identificării materialului inițial de ameliorare. Cu această ocazie ne-am dat seama de starea fiziologică, patologică și genetică precară a plantelor, sesizând următoarele probleme: slaba dezvoltare a plantelor cu aspect debil; atac puternic de fuzarioza porumbului și de tăciune; rezistență foarte scăzută la cădere datorită sistemului radicular slab dezvoltat precum și din cauza distrugerii de către boli ale țesuturilor vegetative de susținere; panicul foarte sărac în ramificații, în multe cazuri existând numai câteva ramificații secundare; inserție foarte joasă a știuleților pe plantă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]