2,004 matches
-
vioi și viguros ca și o adiere rea a beznei înseși, printre firele rădăcinilor suspendate, din tavan. Asta-i Straja, Buha bătrână de la zarzărul trăznit! își coboară Bursucul vocea, sugestiv, până la foșnetul prudent al unei șoapte. Tante la Folle. Zănateca. Tanti Nebuna. Ducă-se! Eh! Mai sunt zece secunde. Sancta Maria, ora pro nobis! Una, două, trei, patru, cinci... Șase, șapte, opt, nouă, zece! completează Iepurele. Au fost întocmai douăsprezece ceasuri! Fix! Post-meridian! punctează Comandantul, pe tonul mai scăzut, dar foarte
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
naiba! Lasă-l să vorbească, pe domnu' procuror! pocnește nenea Sandu cu palma, în placa biroului. Încurajat, Fratele continuă: Am ridicat ancora de la nea Petrică și ne-am strămutat acasă la Boss. Am vizitat-o și pe proprietăreasa lui, pe tanti Rodica, care avea și ea o treabă cu noi..., fără tangență cu fondul. Aici, am avut eu o contră zbanghie, cu niște motani negri, agresivi și miștocari. Motani? Ce motani visezi?! se holbează la el Mânecuță. Nu importă! Apoi, ne-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Limbajul înseamnă multe lucruri. Stil, dar și consecvență în stilul respectiv, o anume rigoare, deci o anume nuanță de la care, dacă te abați, falsezi. Și, după alte câteva zeci de pagini, mi-am zis: asta e situația, scriu un roman. Tanti Sofica, nașa Lena, mătușa Zizi, verișoara Pulheria și mireasa aveau încă multe de spus. Și le-am lăsat să spună. Am mers pe mâna lor. De-acum știam că sunt puternice. La un moment dat, am intervenit totuși în sensul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
ofițerului de serviciu din baterie că urmează să plec În cazarmă, să fac serviciu de santinelă la ceea ce se cheamă „Interior“ - toată povestea asta cu garda la interior rivalizează cu poveștile despre fantome. [Maria a primit adresa lui Anaïs, de la tanti Coca, un fel de mătușă mai Îndepărtată, care se cunoaște cu doamna Ionescu de la primărie. La primărie au venit ajutoare. CÎteva camioane cu lucruri trimise din Franța. Oamenii din Europa s-au mobilizat, Își exprimă solidaritatea. Există nenumărate comitete și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
arătător și mijlociu. Tanti Coca a primit una. Ei, a primit și cîteva plase cu ajutoare, să le Împartă cui vrea ea, În cartier, la oameni. Auzi, dragă, Îmi zice că cică să-mi păstrez și eu una, a zis tanti Coca, un zîmbet ironic i s-a Întins pe față. Doamna Ionescu e importantă acum... nu știu, nu vreau să spun nimic... adică... Tanti Coca a dat din cap Într-un fel... e, așa, o femeie neîmplinită... femeie fără bărbat
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Doamna Ionescu e importantă acum... nu știu, nu vreau să spun nimic... adică... Tanti Coca a dat din cap Într-un fel... e, așa, o femeie neîmplinită... femeie fără bărbat... a fost și un pic cam bolnavă, a mai zis tanti Coca și și-a dat ochii peste cap. Eu mă duceam pe la ea s-o mai bag În seamă, c-o fi și ea un suflet de om. Erau În bucătărie. Mama Mariei a zîmbit deasupra ibricului de cafea, a
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și și-a dat ochii peste cap. Eu mă duceam pe la ea s-o mai bag În seamă, c-o fi și ea un suflet de om. Erau În bucătărie. Mama Mariei a zîmbit deasupra ibricului de cafea, a adus tanti Coca o pungă de boabe, din pachetele cu ajutoare. Mama Mariei a trebuit să caute rîșnița Într-o debara, s-au minunat că mai merge, să fi trecut vreo 3 ani de cînd n-au mai folosit-o. Da, dragă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
vreo 3 ani de cînd n-au mai folosit-o. Da, dragă, doamna Ionescu asta... și acum am găsit-o acolo În birou, Învelită Într-un șal de mohair, ceva nemaivăzut, așa, generoasă de parcă e de viță nobilă, a zis tanti Coca și a Început să rîdă. Auzi, fato, dar tu să-i scrii franțuzoaicei. Uite, Îți faci o prietenă. Nu știi ce se mai Întîmplă Într- un an, doi. Vine ea pe-aici, te duci și tu pe la ea. Cred
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pe la ea. Cred că o să fie ceva normal... măcar voi ăștia tinerii să călătoriți prin Europa, că nouă ne-a trecut rîndul... eu, dacă am fost de două ori În Bulgaria cu Marcel, se cheamă că-s umblată, a zis tanti Coca rîzÎnd. Maria i-a scris prima scrisoare cu reținere. Nu știa la ce să se aștepte, ce poți să-i scrii unui om despre care nu știi nimic? E un pic stupid. I-a spus că studiază medicina, că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
părând a întreba într-o doară, dacă judecătorul este acasă. Întrebarea era adresată doamnei Pavel și motivată de dorința de a-l întreba ceva în legătură cu „o lege recentă privind învățământul”. - Nu știu, dar mă duc să văd. - Nu-i nevoie, tanti! Doamna Pavel făcu un semn cu mâna, adică „Nu-i nimica!” și ieși în curte să încerce la ușa de intrare din față, ce dădea în antreul-birou al chiriașului, care, trezit din lectura unei cărți, deschise și o invită înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cu oameni civilizați”, își spuse proprietăreasa și plecă încântată. După vreun sfert de oră, profesoara rosti, prefăcându-se a fi uitat: - Aaa! Trebuia să mă duc la domnul judecător! Apoi către doamna Pavel, ca să audă și celelalte femei: Mă conduci, tanti? - Ei, asta-i! răspunse doamna Pavel, găsind cererea nepoatei total deplasată față de raporturile ca și familiale cu tânărul judecător, după atâția ani de când locuia aici. Soneria zbârnâi. Judecătorul răsări în fața ușii pe care o deschise larg. - Sărut mâna! întâmpină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
deschiderea porții. Bătăile, în lipsa unui răspuns, încetară. Și după câteva clipe se auziră la ușa apartamentului meu. Când m-am aflat în fata ferestrelor givrate deslușii dincolo de ele, silueta Margăi Popescu. Mă întâmpină cu voiciunea ei obișnuită: - Da’ unde-i tanti? întrebă curioasă, cu o ușor ipocrită îngrijorare în voce. Și-mi întinse mâna, lăsând-o moale, să i-o sărut. Îi explicai că-i peste drum. Foarte bine, continuă. Atunci vin la dumneata. Știu că n-ai nimic împotrivă... si
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
diavoli. S-a Întâmplat să cumpăr cartea lui Zimbardo În timp ce citeam, În paralel, două cărți de care nu m-am putut atinge timp de câțiva ani după ce au apărut: Lucrețiu Pătrășcanu. Moartea unui lider comunist (Lavinia Betea) și Clienții lu’ tanti Varvara. (Stelian tănase). Istoriile tenebroase din aceste două cărți ilustrează teoria lui Zimbardo. Descriu niște grupări de complotiști, niște alcătuiri sociale care au venit din subterane, au ajuns la putere și au impus apoi norma socială În România postbelică. Dar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și provoacă un sentiment de timp oprit în loc în mod artificial), de discontinuitate în planul realului. În această lume artificială, stăpână a unui timp încremenit, "oprit în loc" (Ea m-a rugat să-i spun așa, "domnișoară", să nu-i spun "tanti", să n-o îmbătrânesc...") și a unui spațiu artificial (parcul, camera) este Christina "un "spirit" care refuză să-și asume modul lui propriu de a fi", "o ființă "spirituală" comportându-se ca un trup viu" consecință a întoarcerii "împotriva Firii
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Firii, într-o condiție paradoxală"125, așadar opunându-se vieții, naturalului pe care încearcă să le imite, spre care tinde. Lucrul este întărit și de existența idolilor aflați în pământul Bălănoaiei, a atâtor "scule de aur vechi" așa cum avea "și tanti Christina"126 - eidolon semnificând suflet despărțit de trup și de rațiune 127. Numele ei a fost interpretat ca "un dublu mincinos al Mântuitorului, sugerând că, pentru a se manifesta în istorie, Anti-Christ împrumută straie și nuri femeiești"128, fiind derivat
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vol. I, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, pp. 13-14. 127 Erwin Rohde, Psyche, Editura Meridiane, București, p. 17, apud Sabina Fânaru, op. cit., p. 196; o frază ca "atâția idoli în pământ, atâtea scule de aur..." de care avea "și tanti Christina" ne poate duce la posibila relaționare, cu numele muceniței Hristina, sărbătorită pe 24 iulie, moartă în lupta împotriva credinței în idoli, ajungând tot la ideea dublului mincinos pe care o enunță Ilina Gregori. Este vorba, desigur, de o altă
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
-i răsfețe - un lux care ieșea complet de sub autoritatea regimului comunist. Iar reușita produselor culinare elaborate, de casă, chiar pare să fi fost o formă de consacrare socială, paralelă excelenței profesionale. Cu altă ocazie, doamna B amintește de o anume "tanti [...], acea învățătoare care făcea mâncăruri și dulciuri extraordinare", prețuind parcă mai mult virtuțile sale gospodărești decât pe cele didactice. Tatăl a găsit însă o cale de a-și continua viața de comerciant, chiar după desființarea afacerilor proprii. Era priceput și
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
-te și dumneatale repede, Mialache!”; „- Du-te, Mialache mamă! [...]; o să-i faci mare plăcere Miții și la toți.”; „- O să te căiești, Mialache”. Gramamà din schița Dl. Goe... e mam’mare/ e parte a unui trio feminin - „mam’mare, mamițica și tanti Mița” - care-l Însoțește pe tânărul Goe Într-o călătorie spre București. Ea e anacronică („- Ei ziceți voi cum știți; eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea mea...”) și mondenă („Mam’mare Își face cruce, apoi aprinde
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cheful!” (Gazometru). Nici călătoria la București, de 10 Mai, nu e de uitat; un trio feminin conduce spre capitală ultimul vlăstar al familiei, ca recompensă pentru perpetua repetenție: „Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam’mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă În București de 10 mai.” (Dl. Goe). Trenul ajunge În București, iar „cocoanele se suie cu puișorul În trăsură și pornesc În oraș: - La Bulivar, birjar! La Bulivar!...”. Petrece puișorul, petrec și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! ca mai În vârstă În litere, științe și arte...”. Eroii sunt Însă nu pur și simplu gurmanzi, ci bulimici, variante multiplicate ale unui monstruos Flămânzilă. Tanti Lucsița, «moașa diplomată» din schița La Moși..., Îngrozește prin apetitul ei; Înainte de a se Înfățișa la rendez-vous, la berărie, unde o așteaptă „madam Georgescu a lui d. Mitică ceaprazarul și madam Petrescu a lui d. Guță de la minister”, tanti Lucsița
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Flămânzilă. Tanti Lucsița, «moașa diplomată» din schița La Moși..., Îngrozește prin apetitul ei; Înainte de a se Înfățișa la rendez-vous, la berărie, unde o așteaptă „madam Georgescu a lui d. Mitică ceaprazarul și madam Petrescu a lui d. Guță de la minister”, tanti Lucsița „a dejunat așa de ușor: trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură la tavă, salată de castraveți, trei cinzecuri cu sifon și o cafeluță.”. Însetată, coboară din tramvai și „bea una
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cu alți locuitori ai comunei. În acest context aducem mulțumirile noastre autorităților locale care ne-au sprijinit pe tot parcursul desfășurării cercetării de teren, sătenilor care, cu încredere, ne-au primit și împărtășit din speranțele și temerile lor, gazdei noastre, tanti Ileana, care ne-a așteptat de fiecare dată cu căldură și, nu în ultimul rând, colegei noastre, Mariana Dan, care a contribuit la întocmirea primului raport de teren. Trifești în cifre I. Locul Comuna Trifești este așezată pe malul drept
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
amândoi la o mănăstire, unde un mare duhovnic i-a salvat. Au stat amândoi un timp în mănăstire, s-au rugat; unchiul a depus jurământ că toată viața nu va mai pune pe limbă băuturi alcoolice, și așa a fost.. . Tanti Mărioara a știut să-l ajute. El a dovedit o voință ieșită din comun. L-am văzut la petreceri în familie cu bunicii și cu frații lui, cu colegii lui de breaslă în casa lui, servindu le în pahare rachiu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Râmnicul Sărat. Fiica lor Mioara, era de cinci ani când m-au luat de la „Trei vînturi” la ei acasă, ca să fac clasa a patra. M-au ținut în casa lor, am dormit în așternutul lor, am mâncat la masa lor. Tanti Mărioara m-a spălat și m-a hrănit mai bine ca la mama acasă, numai pentru ca să învăț carte. Abia târziu mi am dat seama câte necazuri le-am făcut!?!. Nu știam să mă port frumos ! Nu știam să vorbesc respectuos
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
clasă mi-a dat o pereche de pui de porumbel pe care i-am ț inut câteva zile ascunși să nu-i vadă unchiul. O pisică a reușit să ajungă la ei și i-a omorât pe amândoi. Am plâns. Tanti Mărioara m-a văzut plângând. I-am spus de ce plâng și m-a mângâiat și mi-a promis că va vorbi cu unchiu ca să mi se aducă alți pui de porumbel și că are să-l roage să facă și o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]