681 matches
-
România... - Voi vreți s-o vindeți! Leprelor! - Huooo... - Huooo... Dacă se iau și la pumni, ar fi ca trupele de mascați pe la Bobotează. Uitasem că începe și campania electorală. - Se dau azi pe la unu mici pe Lăpușneanu... Aduc și-un taraf de la Zece Prăjini... - Cine-i dă? Bunicuța sau Sfântu’? - Nu, ei dau mâine pe la prânz prăjituri pentru biberonari și tartine-n Parcul Expoziției și la Regiment, sus, lângă cal... Ai lu’ Marinaru’ o s-aducă săptămâna viitoare alea două gagici tari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
meniul era: carne, cu carne din carne și deasupra fripturi cu sarmale. N-am putut bea decât cu mare greutate două sticle de Tuborg, fiindcă primăria decisese deja țuică, votcă, vinuri. Stăteam mută, fumând ca o nefumată, lângă violonistul din taraf (încaltea, omul foarte drăguț, într-o pauză de cântece patriotice și hore mehedințene, mi-a cântat Balada, uitându-se în ochii mei, și a cântat-o așa de frumos, de, o clipă, am iertat toată umanitatea pentru toate. În jurul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de fasole, mămăligă, sarmale, clătite și să constatăm că sunt delicioase, mai ales când le strecori printre chinezării, arăbisme și mâncăruri italiene. Revelionul era cel mai scump (125 de căciulă, prețuri ca în România) și acolo ce să vezi? Un taraf și o dizeuză care era perfect adaptată la manelele noastre cele de toate zilele. În timpul acesta de răsfăț, Măriuca, sireaca, îmi șlefuiește versiunea engleză a studiului și zice că e tare. Am stat cu inima strânsă să-i aud părerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
gură și-i trece. Bărbatul îi făcu semn că nu-i nevoie. Femeia se liniștise. O trase mai deoparte, spre vitrina cinematografului. Păru interesată de cele câteva poze cu parașutiști, cu o fată dansând goală pe o masă, cu un taraf grupat în fața unui benner pe care scria cu litere mari, cărămizii, „Ansamblul de muzică tradițională românească Brandaburlea @ Brandaburlea dând Koncert la Teatrul Oliymipyica, Paris, Capitala din Franța“, cu o altă imagine a unui soare mare, imens, ivindu-se dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
îl înșală în fiecare zi și-i jură în fiecare noapte, exclamă Iliuță, râzând cu hohote. ― Dă-le încolo de muieri, toate sânt o apă și-un pământ, făcu Charlot cu dezgust, răsturnând pe gât un pahar cu vin. Când taraful se afla în pauză, Iliuță luă o frunză și-i zise cum știa el o doină de pe valea Oltului, încît se făcu în local o liniște ca de cimitir. Când isprăvi, toată lumea aceea pestriță de mici slujbași, muncitori și oameni
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
și grăi: ― Nu vă spuneam, nepoților, că oricine șade la mine e obligat să-și pună pirostriile? Asta-i lege, s-a isprăvit! ― Casă cu noroc, unchiule, i-am răspuns surâzând. În curtea conacului ne aștepta masa întinsă și un taraf de lăutari băștinași. Am jucat hora miresei laolaltă cu flăcăii și fetele satului, într-o însuflețire de zile mari. Iliuță, la rândul lui, se apucă să cânte din frunza-i fermecată. Țăranii se mirau și căscau gura la bucureșteamul care
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
câmpenească la moșie, dată de unchiul ei la sfârșitul unui congres internațional de agricultură: „Avea o peluză în fața casei, o splendoare, înconjurată de trandafiri pitici, nu știu câte mese... și, obligatoriu, a zis unchiul meu, doamnele să fie gătite în costum național... Taraful de lăutari era de cea mai bună cali tate, cel care a fost și la Paris și la New York, s-a creat o atmosferă de nedescris... Personalul de la Capșa servea băutura, vinuri vechi românești, a fost și șampanie... Un chiul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
două decenii. Mâncarea era ieftină, hotelurile primitoare iar grădinile de vară, Rașca, Oteteleșanu și Cărăbuș, dar și Bor deiul, încă de pe atunci așezat la marginea Herăstrăului, răspândeau până în mahalalele mărginașe mirosul de patricieni la grătar și sunetul jazz-band-urilor sau al tarafurilor autohtone. Pe Calea Victoriei intrau și ieșeau din umbra enormă a Palatului Telefoa nelor atât automobile negre, cu ferestre de cristal, ca de pe vremea prohibiției și a lui Eliot Ness, cât și trăsuri, așa-zisele cupeuri de Hereasca, ce nu mai
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ăla de la București și ne nenorocește. Să nu vii târziu. — Nu vin târziu. Tu să aranjezi treaba la Pietroasele, că Îl ducem acolo. Fă rost și de niște gagici și Îmbracă-le În chelnerițe. Și fă rost și de un taraf de țigani. — Numai la asta Îți stă capul, a bodogănit Vasilica. — Taci din gura aia dacă vrei rochii din Neckermann. Hai, Costele, plecăm! a strigat el către șofer și s-a urcat În Dacia neagră de protocol, pe care poporul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
amenajat, cu o masă lungă, tovărășească, în centru. Pe masă se găseau vaze cu flori și rapiță, păhărele cu ulei „Shell” pentru roboți și țuică „Haidouk” pentru oameni, tacâmuri, mezeluri, antreuri, de toate. Într-un colț, pe un podium, un taraf mic, dar vioi și atent, susținea un program de café-concert. După ce se așezară, tov. Roșca 7 pocni din degete și strigă către podium: — Ia zi-i, măi nea Rică, una mai de-ale noastre! Nea Rică zâmbi larg, săltă acordeonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
podium: — Ia zi-i, măi nea Rică, una mai de-ale noastre! Nea Rică zâmbi larg, săltă acordeonul, pupă microfonul și începu: — Am avut-un saaateliiitîî, da’ l-am părăsiiitîîî... Episodul 49 Penultimul Pe acest fundal muzical antrenant asigurat de taraful satelitului, ce mai cântă, printre altele, cunoscutele melodii „Mărioară de pe Vega”, „Să dai randament deplin” și vechea romanță „Am vrut să scap de radiații”, tov. Roșca 7 închină un păhărel, îl dădu peste cap, se așeză, luă o măslină, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
sarcină pentru care ni s-a și acordat încrederea să ieșim în spațiu, a fost creșterea gogoșarilor. Ați văzut că avem în acest sens de toate: sere specializate, fabrică de conserve, un personal cu înaltă calificare la gogoșari, magazinul mixt, taraful acesta, brigada satirică, ni s-a permis să ne luăm și tovarășele de viață în spațiu, mă rog, tot ce era necesar. Primele două luni am dus-o ca-n rai: brigada dăduse primele spectacole, care s-au bucurat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ni s-a permis să ne luăm și tovarășele de viață în spațiu, mă rog, tot ce era necesar. Primele două luni am dus-o ca-n rai: brigada dăduse primele spectacole, care s-au bucurat de un frumos succes, taraful își aducea aportul unde era mai greu, în magazin se găsea ce nici nu gândeai, tovarășele noastre, datorită unei derivații a teoriei lui Einstein, păreau mult mai tinere, iar fabrica abia aștepta să intre în funcțiune. — Dar gogoșarii? întrebă Felix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
raportat situația jos la Centru, dar ne-au spus că nu e nici o greșeală, că sămânța va rămâne aceeași, iar colectivul va fi schimbat cu prima ocazie. Ne-am resemnat, ne făcusem deja bagajele, am desființat brigada satirică, am oprit taraful și așteptam prima navă să ne schimbe, dar în loc de navă a apărut cometa Halley, care ne-a tras după ea. Ce să fi făcut în situația asta, când era slabă nădejde să vedem Pământul? Am reînființat brigada, am dat drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
și așteptam prima navă să ne schimbe, dar în loc de navă a apărut cometa Halley, care ne-a tras după ea. Ce să fi făcut în situația asta, când era slabă nădejde să vedem Pământul? Am reînființat brigada, am dat drumul tarafului, am redeschis magazinul și-am închis fabrica. Dar cu rapița asta ce-i? zise Dromiket 4. — Asta ne-am întrebat și noi, răspunse Roșca 7. Pentru că, imediat ce-am intrat în coada cometei, de peste tot s-au ivit primele mlădițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
nu mai rezistăm. Asta nu-i treaba noastră, răspunse Felix S 23. Noi avem sarcina să vă găsim, nu să vă luăm. Nici n-am avea cum, și-așa suntem supraaglomerați. Și noi ce facem? zise tov. Roșca, făcând semn tarafului să tacă. Până trimit ăia o navă, ne intră rapița în casă! Luați-mi măcar soția, ea credea că venim aici în concediu. — N-avem loc, nu-nțelegeți? zise Felix S 23. Doar dacă renunță cineva... — Tovarășe inspector Pătrașcu - se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ieșiră. La scara navei, Felix S 23 se opri și strânse mâna tov. Roșca 7, spunându-i șoptit: — Nu disperați, nu intrați în panică. Organizați totul în așa fel încât obsesia rapiței să cadă pe un plan secundar, în subconștient. Taraful să cânte zi și noapte. Înființați mai multe brigăzi satirice. Organizați tombole. Revalorificați folclorul. La revedere. Tov. Roșca dădu încet din cap, apoi făcu semn tarafului să cânte. Nava se ridică în tării. Episodul 50 În sfârșit, acasă! Ce poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
în așa fel încât obsesia rapiței să cadă pe un plan secundar, în subconștient. Taraful să cânte zi și noapte. Înființați mai multe brigăzi satirice. Organizați tombole. Revalorificați folclorul. La revedere. Tov. Roșca dădu încet din cap, apoi făcu semn tarafului să cânte. Nava se ridică în tării. Episodul 50 În sfârșit, acasă! Ce poate fi mai frumos, întorcându-te din spațiu și apropiindu-te de Terra, decât să vezi la un moment dat deslușindu-se în pâcla albăstrie a unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
bună Învăliți amoru-n vorbe, Clevetindu-l împreună. Și feriți de ochii lumii, Intre rariștea de brazi, Voi mergeți când vine sara, Tu ești rumănă-n obraz Și atâta bucurie Văd în ochii tăi cei mari... Nu lipsește decât nunta C-un taraf de lăutari. În zădar oare Teodor Scrie-a codrului poveste? Și atât de rău îi pare Că băiet el nu mai este? Că nu vreți a da pe față Dulcea taină înțeleg, Căci cu-atîta e mai dulce, - Dar un capăt
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sângele, au încins un grătar și și-au văzut de treabă. Doamne ferește de așa mușterii! Hangiul striga la ele vesel și cu oarecare îngrijorare. Bozoncea chemase lăutarii la masa lor și-i judeca: - Mă, care sînteți? Ia să-mi spuneți. - Taraful lui Mitică Ciolan, de-a cântat la granguri și la fețe bogate, zise unul. Erau patru balaoacheși, căutați la dinți, cu niște ochi dulci, lipicioși și se făcură mai aproape de masă. Ăl cu țambalul clămpăni o dată coardele și trase cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câte unul mai îndrăzneț. La ușă se punea pază, nu intra oricine, să strice petrecerea. În fiecare an, aici se întîlneau meșterii blănari, meșterii fierari, tâmplari, cu ibovnicele sau cu nevestele lor, de-și lăsau banii. Tocmeau din timp un taraf de lăutari buni, își puneau ce aveau mai de preț pe ei și pe la nouă coborau din trăsuri, plini de parale, guralivi, puși pe petrecere și pe risipit. Veneau cu niște muieri grase, nădușite, călcând prost în pantofii noi, de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
el deodată, bătu coardele țambalului și-l înghionti pe Anghel: - Trage și tu din arcuș, poate-or pleca! 338 - Mai tare, mai tare! îi ațâța Mitică Ciolan în sudorile spaimei. Și vuietul viscolului fu acoperit de cântecul fără Dumnezeu al tarafului. Spre ziuă starostele înțepenise. Vioara îi căzuse din mână și o acoperise zăpada. Plângea degerat: - Mă prăpădesc, fraților, mă prăpădesc, nu mă lăsați, nu mă lăsați... Cântecul ciudat, care nu semăna cu nici un cântec știut și spus vreodată, nu se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trăiam. Dimineața, când s-a spart cheful, am plecat spre casă, gândind să mă duc pe la prânz la vot. Am adormit însă în tramvai. La capătul liniei, vatmanul m-a trezit. Se lumina de ziuă. De undeva se auzea un taraf. Instinctiv am pocnit din degete, zvâcnind spre o țopăitură. N-am mai apucat să chiui. Vatmanul m-a scos afară din vagon. Un fel de șut, cu învârtitură pe loc. L-am întrebat unde am ajuns. Mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
venea de la secția de votare, unde aveam de gând să mă duc pe la prânz. Am socotit că-i mai bine să-mi exercit dreptul cetățenesc, dacă tot mă adusese tramvaiul acolo, atunci, la prima oră. M-am dus spre secție. Taraful cânta pe o estradă în mijlocul curții. Era o școală. Încă nu deschiseseră secția. Câțiva bătrânei, care țineau cu tot dinadinsul să fie primii la vot, formaseră obișnuita coadă. Mi-era frig. Era o dimineață de toamnă geroasă. Frigul venea, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
iar noi, noi suntem cei care trecem. Noi suntem cei care trecem chiar acum alături, interveni zâmbind cu gropițe doamna Marioara Livezeanu, necăjită însă că Dan Crețu face pe placul gazetarilor și intră iar în rolul străinului misterios. Din fericire, taraful de lăutari îmbrăcați în fracuri roșii începuse un vals cunoscut, așa că doamna casei anunță: — Începe valsul! Doamnele aleg. 6 Bucureștenii aveau o zi rea. Ninsese, până la sfârșitul anului mai erau 12 zile, până la sfârșitul zilei 12 ore. Pe marile bulevarde
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]