678 matches
-
Mircea (interpret la mandolină) și Nicolae care nu a cântat. Gogu Suchici a fost un apreciat acordeonist. El a cântat în perioada 1956-1959 la restaurantul „Minerva” din Craiova, sub conducerea maestrului Kalmann. Între anii 1963-1965, a fost angajat la Orchestra „Taraful Gorjului”, dirijată de Nicu Novac. Lăutarii de la Peșteana-Jiu au fost neîntrecuți instrumentiști și soliști, în repertoriul cărora figurau balade, cântece lungi și jocuri populare locale. Înainte de anul 1900, în localitate a cântat lăutarul Stângaciu, poreclit astfel întrucât cânta la vioară
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin (chitară). Tot în prima jumătate a secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a activat și taraful vioristului Grigore Mihu zis Costică al lui Ciucă (n. 1910 - d. 1982), care a cântat de la 13 ani. A cântat inițial cu frații săi: Ionel și Constantin Mihu zis Dinu. Ulterior și-a creat propria lui formație formată din: Polena
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică Țambu (bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Mihu (acordeon) și Stelică Țambu (bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
țambalist virtuoz român. S-a născut în jurul anului 1865 la București, într-o familie de muzicanți. A învățat să cânte pe un țambal mare de concert (Schunda) de proveniență ungurească. Nu se cunoaște nici formația în care a debutat, nici tarafurile pe la care s-a peregrinat. Se știe că a ajuns în Rusia cu orchestra lui Sava Pădureanu, stabilindu-se la Moscova și la Petrograd, în funcție de unde se găsea curtea țaristă. În 1900 a participat la Expoziția Universală de la Paris, făcând
Lică Ștefănescu () [Corola-website/Science/335357_a_336686]
-
fiica lăutarului Ion Bobirci. Ea a cântat cu N. Zlătaru timp de doi ani, aducând nou cântecele învățate de la părinții săi din zona Târgu Jiu. Un alt lăutar vestit din Runcul interbelic a fost Dumitru Pobirci, zis Cotoi (1893-1955). Din taraful său făceau parte: soția Ilinca Pobirci (solistă vocală și chitaristă), copiii săi, vioristul Dumitru Pobirci, zis Mitoi (1916 - 1944), căsătorit cu cântăreața Smaranda Bălășoiu (n. 1918 - d. 1985), vioristul și bracistul Ilie Bobirci (n. 1935 - d. 1997) și vioristul Vasile
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
1918 - d. 1985), vioristul și bracistul Ilie Bobirci (n. 1935 - d. 1997) și vioristul Vasile Pobirci, stabilit ulterior la Răchiți. După câteva luni a fost chemat la București de Constantin Brăiloiu pentru a efectua înregistrări pe discuri de gramofon împreună cu taraful lui Ion Piper. După moartea lui Cotoi, fiul său, Vasile Pobirci, a menținut banda în care au mai cântat: vioriștii Costică și Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n.
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis Bâlteanu (n. 1939), fiul lăutarului Dumitru Pobirci din Bâltișoara. Cu el mai cântă soția, solista Nuța Pobirci (n. 1941). În prezent face parte din Taraful Gorjului al Școlii Populare de Arte, cântând ca viorist și bracist. Cea mai veche formație de lăutari din Arcani a fost condusă de Petre Piper zis Zgâia, născut cu mult înainte de anul 1900, care a cântat împreună cu soția sa. De la
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
să le asculte. După moartea soțului, aceasta a cântat cu Ion Piper, zis Piperuș, fiul lui Ion Piper bătrânul, cu țambalistul N. Sasu și cu vioristul I. Lăpădat din Tălpășești. După câțiva ani s-a recăsătorit și a făcut un taraf cu soțul Vasile Firoiu (vioară), basistul Ion Bălănescu și cu țambalistul N. Sasu. În timpul vieții, ea s-a preocupat să-și formeze urmași, inițiind pe nepoata sa Maria Piper, cântăreață căsătorită cu lăutarul Aristică Bobirci. În septembrie 1938, Constantin Brăiloiu
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
fost descoperit țăranul Nicolae Muche Berca, în vârstă de 35 de ani la acea vreme, de la care s-a cules un „Cântec lung” cântat din frunză. Doina a învățat-o în copilărie, în sat, "cu vitele pe câmp". Un alt taraf cunoscut în Arcani este și cel condus de vioristul Aristică Bobirci, născut în anul 1938, fiul lăutarilor Dumitru (Mitu) Bobirci (n. 1920 - d. 1942) și al Mariei Bobirci zisă Mița (n. 1922 - d. 1993), care după moartea soțului s-a
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
compoziții proprii: "Horă lui Victor Țambu", "Sârba lui Ioniță", "Sârba minerilor" și "Rustenul din Telești". El a înființat Ansamblul „Rapsozii Gorjului” împreună cu alți soliști instrumentiști de la Școala Populară de Artă. Cu timpul ansamblul s-a desființat, iar formația a devenit Taraful tradițional „Rapsozii Gorjului”, condus de soții Nicu și Rela Ciulei din Brădiceni
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
La începuturi, au cântat vocal, la vioară și bas, în formații restrânse numeric, numai bărbații, baladele fiind nelipsite din repertoriul lor. Ulterior, după Primul Război Mondial, au dispărut prejudecățile și obișnuințele locului, și pentru prima dată au apărut cântând în tarafurile din Tismana lăutăresele. Cântărețele au și diversificat repertoriul tarafurilor, interpretând mai ales melodii de dragoste și de dor. Cu timpul au apărut în zonă și alte instrumente muzicale precum chitara sau țambalul. În Tismana, la începutul secolului al XX-lea
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
în formații restrânse numeric, numai bărbații, baladele fiind nelipsite din repertoriul lor. Ulterior, după Primul Război Mondial, au dispărut prejudecățile și obișnuințele locului, și pentru prima dată au apărut cântând în tarafurile din Tismana lăutăresele. Cântărețele au și diversificat repertoriul tarafurilor, interpretând mai ales melodii de dragoste și de dor. Cu timpul au apărut în zonă și alte instrumente muzicale precum chitara sau țambalul. În Tismana, la începutul secolului al XX-lea, cei mai vestiți lăutari au fost vioriștii Grigore Murgu
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
sub denumirea de „Sârba de la Tismana” sau „Sârba lui Rugină”.. În anii 1929-1930, Grigore Murgu și Ion Pleșa-Rugină împreună cu rapsodul Petre Geagu zis Cătăroiu au cântat în București, la cârciuma lui Marcu Căciularu din spatele Gării de Nord, pe firma căreia scria: "Cântă taraful lui Rugină din Tismana". În fiecare seară lăutarii tismăneni erau vizitați de solista Maria Tănase, care venea să-i asculte și să le culeagă din repertoriu. Lăutarii Murgu și Rugină au fost descoperiți și de muzicologul Constantin Brăiloiu care le-
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Tănase, care venea să-i asculte și să le culeagă din repertoriu. Lăutarii Murgu și Rugină au fost descoperiți și de muzicologul Constantin Brăiloiu care le-a făcut înregistrări pe cilindri de fonograf și pe plăci de gramofon. Un alt taraf vestit în Tismana a fost cel condus de Victor Tantan zis Pala (n. 1913 - d. 1957), viorist primaș de primă mână, care a cântat și în Orchestra de muzică populară „Taraful Gorjului”. Din formație au mai făcut parte solistele Jenica
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
de fonograf și pe plăci de gramofon. Un alt taraf vestit în Tismana a fost cel condus de Victor Tantan zis Pala (n. 1913 - d. 1957), viorist primaș de primă mână, care a cântat și în Orchestra de muzică populară „Taraful Gorjului”. Din formație au mai făcut parte solistele Jenica Tantan (n. 1923 - d. 1965) și Chiva Tantan (n. 1922). Ea a fost cea care și-a acompaniat cântecele, pentru prima dată la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
de muzică populară „Taraful Gorjului”. Din formație au mai făcut parte solistele Jenica Tantan (n. 1923 - d. 1965) și Chiva Tantan (n. 1922). Ea a fost cea care și-a acompaniat cântecele, pentru prima dată la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut parte: Ion Murgu zis Nelu (braci), fiul lui Grigore Murgu, Vasile Bisericosu (braci) și Nicolae Geagu zis Păpușoi (bas). Renumit a fost și taraful lui Nicolae Cazacu (n. 1911 - d. 1944), viorist primaș de mare talent și
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
care și-a acompaniat cântecele, pentru prima dată la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut parte: Ion Murgu zis Nelu (braci), fiul lui Grigore Murgu, Vasile Bisericosu (braci) și Nicolae Geagu zis Păpușoi (bas). Renumit a fost și taraful lui Nicolae Cazacu (n. 1911 - d. 1944), viorist primaș de mare talent și virtuozitate, care a murit pe frontul din Ungaria cu arcușul în mână, cântând să ridice moralul militarilor. Nicolae Cazacu a cântat o perioadă cu Rugină și Murgu
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Ungaria cu arcușul în mână, cântând să ridice moralul militarilor. Nicolae Cazacu a cântat o perioadă cu Rugină și Murgu la București, apoi a plecat la Constanța. În anul 1937 el se afla la Tismana, unde și-a format un taraf cu care a cântat la nunți, hramuri și petreceri, până la plecarea pe front în 1941. Din taraf au mai făcut parte Gheorghe Maghera-Costree (bas), Vasile Geagu (braci), Petrică Lala (țambal) și Lia Murgu (voce). Un rapsod vestit al locului a
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Rugină și Murgu la București, apoi a plecat la Constanța. În anul 1937 el se afla la Tismana, unde și-a format un taraf cu care a cântat la nunți, hramuri și petreceri, până la plecarea pe front în 1941. Din taraf au mai făcut parte Gheorghe Maghera-Costree (bas), Vasile Geagu (braci), Petrică Lala (țambal) și Lia Murgu (voce). Un rapsod vestit al locului a fost baladistul Petre Geagu zis Cătăroiu (n. 21 aprilie 1903), care a cântat cu taraful Rugină-Murgu atât
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
1941. Din taraf au mai făcut parte Gheorghe Maghera-Costree (bas), Vasile Geagu (braci), Petrică Lala (țambal) și Lia Murgu (voce). Un rapsod vestit al locului a fost baladistul Petre Geagu zis Cătăroiu (n. 21 aprilie 1903), care a cântat cu taraful Rugină-Murgu atât în Gorj, cât și în București, la diferite restaurante din zona Gării de Nord. Solistele Maria Tănase și Maria Lătărețu i-au apreciat repertoriul și au cules cântece de la el, cântând și împreună la București ori la concertele Orchestrei Taraful
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
taraful Rugină-Murgu atât în Gorj, cât și în București, la diferite restaurante din zona Gării de Nord. Solistele Maria Tănase și Maria Lătărețu i-au apreciat repertoriul și au cules cântece de la el, cântând și împreună la București ori la concertele Orchestrei Taraful Gorjului. În august 1949 i s-au făcut mai multe înregistrări pe fonogramă, de către etnomuzicologul Emilia Comișel, ulterior și pe benzi de magnetofon. De la el s-au cules numeroase balade locale sau „furate” din zona Doljului, precum: "Balada lui Gheorghe
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
zona Doljului, precum: "Balada lui Gheorghe Haiducul", "„Sbangă”", "„Bărbatul meu nu este mort”", "„Ghiță Cătănuță”" sau "„Ce faci moșule-n grădină?”". Fiul său, vioristul Cristian P. Geagu (n. 1943) a fost foarte cunoscut în Tismana și în părțile vecine. Din taraful său mai făceau parte soția, solista și acordeonista Nuța de la Câmpofeni, bracistul Gheorghe Pleșa și basistul Ion Trohonel. În prezent, în Tismana mai cântă vioristul Cristian Geagu-Cătăroiu (n. 1967), fiul lui Cristian P. Geagu, și soția sa Gabriela Geagu (acordeon
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
bracistul Gheorghe Pleșa și basistul Ion Trohonel. În prezent, în Tismana mai cântă vioristul Cristian Geagu-Cătăroiu (n. 1967), fiul lui Cristian P. Geagu, și soția sa Gabriela Geagu (acordeon și voce), venită la Tismana din Godinești. Actualmente mai cântă și taraful lui Nicolae Cazacu, zis Călae, fiu de lăutar din Frâncești, venit la Tismana în anul 1960. Din formația sa făceau parte: soția sa Elena Cazacu zisă Lenuța (acordeon și voce), fiica lăutarului Gheorghe Motorga, Grigore Stricăfer (braci), Iosif Motorga (vioară
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
fiu de lăutar din Frâncești, venit la Tismana în anul 1960. Din formația sa făceau parte: soția sa Elena Cazacu zisă Lenuța (acordeon și voce), fiica lăutarului Gheorghe Motorga, Grigore Stricăfer (braci), Iosif Motorga (vioară) și Maria Motorga (solistă). Astăzi, taraful lui Călae are în componență în principal pe membrii familiei: fiii săi, solista Lenuța Cazacu, vioristul Iosif Cazacu și basistul Ion Trohonel. Alt taraf actual cunoscut din Tismana mai este și cel al vioristul Constantin Mornea, care cântă împreună cu soția
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]