721 matches
-
Tineretului ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Denumirea unității Sursă de finanțare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica - INOE 2000 București Venituri proprii 2 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare-COMOTI București Venituri proprii 3 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției - IGR București Venituri proprii 4 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielărie - INCDTP București Venituri proprii 5 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare - INMA București Venituri proprii 6 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150826_a_152155]
-
evidențiat întâmplător se înțelege terenul în care existenta bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidențiat, în mod neprevăzut, ca urmare a: ... 1. acțiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată, cum ar fi: lucrări de construcții, lucrări de prospecțiuni geologice, inclusiv teledetecție, lucrări agricole, precum și alte tipuri de lucrări și cercetări efectuate subteran sau subacvatic; 2. acțiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seisme, alunecări de teren, inundații, eroziunea solului și altele, și în cazul cărora este necesară o cercetare arheologică în vederea înregistrării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126827_a_128156]
-
nivel național; 22. asigură, prin structurile de specialitate din subordine, aplicarea strategiei și a Programului de guvernare în domeniul managementului funcției publice și al funcționarilor publici, formarea și perfecționarea pregătirii profesionale specializate în administrația publică, activitatea de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetecție, cadastru, cartografie și publicitate imobiliară, activitatea de evidență a persoanelor, precum și activitatea de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență civilă; 23. constituie și utilizează Sistemul național informatic de evidență a persoanelor; 24. asigură constituirea, evidența, selecționarea, păstrarea, conservarea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195406_a_196735]
-
la persoanele care au numai forme clinice ușoare care trec neobservate deoarece sunt puțin caracteristice. În consecință, au fost folosite mai multe metode pentru a determina zonele de circulație a virusurilor Ebola și Marburg în afară de orice context epidemic. Metodele de teledetecție și calculele indicelui de vegetație ar putea sugera indirect că ariile de circulație sunt mult mai vaste decât cele delimitate de epidemii. În mod similar, cercetarea anticorpilor specifici (IgG) în mijlocul diferitelor populații umane a permis identificarea cu mai multă precizie
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
oxigenul-16 din discul protoplanetar al Soarelui, anterior fuzionării granulelor de praf care au format Pământul. Oxigenul prezintă două benzi de abosrbție spectrofotometrice, cu maximele de lungime de undă de 687 și respectiv 760 nanometri. Unii oameni de știință din domeniul teledetecției au propus utilizarea măsurătorii a strălucirii venite de la foliajul vegetației în acele benzi pentru a caracteriza starea de sănătate a unei plante de pe o platformă de satelit. Oxigenul este produs cu ajutorul peroxidului de sodiu sau peroxidului de hidrogen. Când HO
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
monumentelor istorice din regiune (februarie 2006 - aprilie 2010). 3. Proiectul Valurile „romane” - vizează stabilirea traseului exact al celor 3 fortificații liniare de pământ ce traversează Banatul de la N la S, printr-un studiu complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (martie 2007 - mai 2011). 4. Proiectul Castrele romane de marș de pe culmea Munților Șureanu - vizează identificarea cu precizie în teren a fortificațiilor romane din timpul cuceririi Daciei, printr-un studiu complex de
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
și prospecție magnetometrică (martie 2007 - mai 2011). 4. Proiectul Castrele romane de marș de pe culmea Munților Șureanu - vizează identificarea cu precizie în teren a fortificațiilor romane din timpul cuceririi Daciei, printr-un studiu complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008 - iulie 2012). 5. Proiectul Situl arheologic „Măgura” Uroiului, jud. Hunedoara - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008 - iulie 2012). 5. Proiectul Situl arheologic „Măgura” Uroiului, jud. Hunedoara - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie - decembrie 2008). 6. Proiectul Castrul roman de la Vărădia „Pustă”, jud. Caraș-Severin - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie - decembrie 2008). 6. Proiectul Castrul roman de la Vărădia „Pustă”, jud. Caraș-Severin - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (august 2008). 7. Proiectul Situl arheologic neolitic Țaga, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (august 2008). 7. Proiectul Situl arheologic neolitic Țaga, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008). 8. Proiectul Siturile arheologice cucuteniene de la Scânteia și Ruginoasa, jud. Iași - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin 15metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008). 8. Proiectul Siturile arheologice cucuteniene de la Scânteia și Ruginoasa, jud. Iași - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin 15metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 9. Proiectul Situl arheologic Cheile Turzii, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
unui studiu complex de arheologia peisajului prin 15metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 9. Proiectul Situl arheologic Cheile Turzii, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 10. Proiectul Situl arheologic neolitic Foeni „Gaz”, jud. Timiș - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 10. Proiectul Situl arheologic neolitic Foeni „Gaz”, jud. Timiș - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 11. Proiectul Repertoriul arheologico-istoric al localității Moșnița Veche (jud. Timiș)- vizează întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 11. Proiectul Repertoriul arheologico-istoric al localității Moșnița Veche (jud. Timiș)- vizează întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (ianuarie 2010 - ianuarie 2012). 12. Proiectul Cercetări interdisciplinare de field archaeology și lanscape archaeology prin metode nonivazive în arealul Dealurilor Lipovei (jud. Arad, Timiș, Hunedoara)- a vizat realizarea unor investigații sistematice de
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
și lanscape archaeology prin metode nonivazive în arealul Dealurilor Lipovei (jud. Arad, Timiș, Hunedoara)- a vizat realizarea unor investigații sistematice de teren pentru întocmirea unui studiu complex de geografie istorică și de arheologia peisajului prin utilizare unor metode moderne interdisciplinare (teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică) (octombrie 2009 - octombrie 2011).
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
de Geologie Marină, care prin H.G. 1316/1994 a devenit Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină-GEOECOMAR-București. Prin H.G.nr.1302/1996, institutul își va recapătă numele inițial, devenind Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției - I.G.R., în subordinea Ministerului Educației și Cercetării și în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică. În structura organizatorică a institutului se află și Muzeul Național de Geologie, amenajat în clădirea istorică a Institutului Geologic al României, de pe Șoseaua Kiseleff nr.
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
tehnologică, elaborarea de studii și prognoze de interes public și național, referitoare la descifrarea alcătuirii și evoluției geologice a teritoriului țării, la evidențierea și delimitarea zonelor cu substanțe minerale utile; elaborarea de metode, procedee și tehnologii geologice și geofizice, inclusiv teledetecția și cartarea geochimica, pentru identificarea zonelor cu substanțe minerale utile, ape geotermale, precum și zonelor poluate datorită activităților industriale, în special miniere; întocmirea și editarea de hărți geologice, hidrogeologice, geofizice și geochimce pentru întreg teritoriul țării; cercetări fundamentale și de bază
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
nu ține seama de granițe politice), cât și pe tematici legate de perfecționarea metodelor analitice și de accesul cercetătorilor români la aparatura performanța din străinătate. În prezent, el funcționează ca "Institut Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției", în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică. Din februarie 2006, IGR este membru al EuroGeoSurveys (Asociația Serviciilor Geologice Naționale din Comunitatea Europeană), organism subordonat Comisiei Europene, care înglobează toate institutele geologice ale Comunității Europene.
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
și Societatea Pentru Exploatări Tehnice - iar azi mai mult de douăzeci de tipuri de aeronave sunt fabricate în România, unele bazate pe modele interne. Datorită acestui patrimoniu, România are experiență în domeniul aplicățiilor spațiale, cum ar fi comunicațiile prin satelit, teledetecție, sisteme informatice geografice și sisteme globale de informație, poziționare și navigație. Din 1977 funcționează o stație Intelsat la sol în Cheia cu două antene de 32 m . România a contribuit la mai mult de treizeci de misiuni spațiale științifice și
Agenția Spațială Română () [Corola-website/Science/308174_a_309503]
-
ROȘA Research Center - RRC) a fost organizat în 1998 că o entitate reprezentată legal de ROȘA, reunind toate capacitățile de cercetare într-un management unic. Un alt pas au fost acordurile comune încheiate cu CRUȚA - Centrul Român pentru aplicații de teledetecție în agricultură - un laborator pentru IMM-uri organizat inițial că o ramură independența a ISPIF (Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru utilizarea terenurilor). Un alt acord a fost încheiat cu Institutul de Stiinte Spațiale din București. Începând cu anul 2001
Agenția Spațială Română () [Corola-website/Science/308174_a_309503]
-
că un Centru de Excelență în Aplicații Spațiale. Domeniile de cunoștințe în știință și tehnologie dezvoltate de RRC sunt: dinamică spațială, în special sateliți mici și sisteme captive, fluide magnetice și compozite magneto-fluide; recuperare de date de observare a Pământului (teledetecție) prin satelit, prelucrare, algoritmi și dezvoltare de software, dezvoltare de aplicații; integrare de sisteme informatice spațiale, Sistemul Globale de Navigație prin Satelit și tehnologie spațială de management și securitate a riscului. RRC a dezvoltat, incepand cu anul 2003, proiecte de
Agenția Spațială Română () [Corola-website/Science/308174_a_309503]
-
Agenția Spațială Română a organizat a patra ediție a Școlii de vară GEOSS Summer School: REMOTE SENSING OF THE BLACK ȘEA MARINE ENVIRONMENT. Obiectivul acestei ediții a școlii de vară a fost de a dobândi cunoștințe privind actualele tehnici de teledetecție, date de observare a Pământului și viitori senzori de teledetecție, care pot contribui la monitorizarea evoluției mediului marin și a oceanografiei satelitare GMES: Noi oportunități pentru Europa de Est, Măi 2012 Agenția Spațială Română (ROȘA), împreună cu Agenția Spațială Europeană (ESA) și Comisia
Agenția Spațială Română () [Corola-website/Science/308174_a_309503]
-
de vară GEOSS Summer School: REMOTE SENSING OF THE BLACK ȘEA MARINE ENVIRONMENT. Obiectivul acestei ediții a școlii de vară a fost de a dobândi cunoștințe privind actualele tehnici de teledetecție, date de observare a Pământului și viitori senzori de teledetecție, care pot contribui la monitorizarea evoluției mediului marin și a oceanografiei satelitare GMES: Noi oportunități pentru Europa de Est, Măi 2012 Agenția Spațială Română (ROȘA), împreună cu Agenția Spațială Europeană (ESA) și Comisia Europeană (CE) a organizat Conferință "GMES: noi oportunități pentru Europa de Est
Agenția Spațială Română () [Corola-website/Science/308174_a_309503]
-
sau Orbita terestră joasă (iar în ', prescurtat LEO"') este o zonă a orbitei terestre mergând până la 2.000 de kilometri altitudine, situată între atmosferă și centura lui Van Allen. Aici se află sateliți de teledetecție, sateliți de telecomunicații, cât și câteva stații spațiale, între care Stația spațială internațională. Ea conține orbitele terestre ecuatoriale, sau ELEO (din ), a căror înclinație foarte joasă în raport cu Ecuatorul terestru, au cele mai mici cerințe delta-v și permit să fie
Orbita joasă a Pământului () [Corola-website/Science/333102_a_334431]
-
și punerea pe orbită de încărcături mari de către lansatoare deoarece acestea cer mai puțină energie pentru a fi puse pe aceste orbite decât pe alte orbite terestre. Orbitele având o altitudine mai puțin înaltă permit o mai bună folosire a teledetecției. Sateliții de teledetecție pot și să profite de orbita heliosincronă la o altitudine de circa 800 de kilometri și aproape de o înclinație polară. Obiectele aflate pe orbită terestră joasă întâlnesc o dâră atmosferică sub formă de gaz în termosferă (de la
Orbita joasă a Pământului () [Corola-website/Science/333102_a_334431]