782 matches
-
(n. 3 septembrie 1980) a început sportul de performanță cu aproape 25 de ani în urmă, atunci când s-a legitimat la Clubul Sportiv Teleferic Brașov, unde a fost pregătit de tehnicianul Puiu Garcea. Chiar dacă la doar cinci ani sportivul brașovean nu știa prea multe despre schi, după câțiva ani a apărut plăcerea pentru sporturile de iarnă. Paralel, pentru a avea o condiție fizică de
Ioan-Gabriel Nan () [Corola-website/Science/323622_a_324951]
-
sforicică. De remarcat că în limba română există o diferență semantică între "funicular" și "telecabină" și anume prima noțiune se referă la instalația pe cablu pentru transportul materialelor forestiere, și a doua, la instalația pe cablu pentru persoane, denumită oficial "teleferic". În literatura străină se întâlnesc definiții mai exacte, dar și mai alambicate, în funcție de natura căii, distingându-se astfel: Se poate clasifica mai general termenul "funiculare", ca instalații de transport pe cablu, după următoarele criterii (în acest articol este abordată însă
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
se întâlnesc definiții mai exacte, dar și mai alambicate, în funcție de natura căii, distingându-se astfel: Se poate clasifica mai general termenul "funiculare", ca instalații de transport pe cablu, după următoarele criterii (în acest articol este abordată însă doar partea despre teleferice): i) după destinație sau felul transportului: - "telecabine"-la care vehiculul este format dintr-o cabină închisă cu o anumită capacitate de transport (conform uzanțelor de minim 6 persoane); - "telegondole"-la care vehiculul este format dintr-o cabină închisă cu o
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
iii) după sistemul de construcție în funcție de numărul de cabluri: Orice instalație pe cablu, de persoane in acest caz, se compune din următoarele categorii: - stațiile de plecare și de sosire (amenajate corespunzător pentru deservirea utilizării accesului de persoane); - traseul sau calea telefericului, reprezintă acea linie dreaptă sau parabolică care unește stațiile de capăt formând calea aeriană de circulație a vehiculelor: - calea aeriană formată din cablurile de oțel-cele 2 cabine pentru persoane de capacitate diferită conform criteriilor tehnologice de transport; - pilonii de susținere
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
cablurile de oțel-cele 2 cabine pentru persoane de capacitate diferită conform criteriilor tehnologice de transport; - pilonii de susținere, dacă există; - partea mecanică de acționare a instalației. La o instalație pe cablu există următoarele componente sau elemente (cu referire strictă la teleferice și nu la celelalte tipuri de transport pe cablu): Există cazuri când condițiile de relief nu permit această operațiune, de ex. la telecabina Bușteni-Babele în garajul stației se află o cabină de salvare autopropulsată cu o capacitate de 6 persoane
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
de sârmă sau mănunchi de sârme (toroane) răsucite în jurul unei inimi centrale mai multe straturi suprapuse. Se folosesc în construcțiile de mașini, la instalațiile de ridicat, la podurile suspendate și la instalațiile de transport pe cablu. Se clasifică în: La telefericele clasice se folosesc de regulă cablurile purtătoare de tipul celor închise cu suprafață plană. Cablurile se lubrifiază în acord cu fișa tehnologică a materialului metalic. Se recomandă folosirea cablurilor cu rezistență mare la rupere și la uzură iar acest lucru
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
în imagine este de STRAND) este alcătuit dintr-un ansamblu de sârme, răsucite elicoidal în jurul unei inimi centrale, pe mai multe straturi suprapuse. Cablul purtător de obicei este neted pentru a permite rolelor telecabinei să ruleze cât mai eficient. La telefericele de capacitate mare de transport se prevăd 2 cabluri purtătoare la distanță de 80 cm între ele având din loc în loc montate role fixe aeriene, fixate pe cablurile de susținere pentru a diminua săgeata (lăsarea) cablului tractor. Cablurile purtătoare se
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
care au partea mecanică motrică amplasată în stația terminală (amonte) sunt cele de la Sinaia-Cota 1400 și Bâlea Cascadă - Bâlea Lac. În rest, aceste grupuri motrice se află la stația din aval. Viteza de deplasare diferă în funcție de lungimea și de tipul telefericului, de sarcina utilă, de tipul cablului trăgător, panta traseului, etc. Cea mai ridicată viteză de deplasare admisă la teleferice este cea de 12 m/s (43,2 km/h) însă valorile medii recomandate sunt între 5 m/s-10 m
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
Lac. În rest, aceste grupuri motrice se află la stația din aval. Viteza de deplasare diferă în funcție de lungimea și de tipul telefericului, de sarcina utilă, de tipul cablului trăgător, panta traseului, etc. Cea mai ridicată viteză de deplasare admisă la teleferice este cea de 12 m/s (43,2 km/h) însă valorile medii recomandate sunt între 5 m/s-10 m/s; de altfel în România cea mai rapidă telecabină este cea de la Bușteni-Babele, unde viteza de deplasare maximă este
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
de 10 m/s. În prescripțiile tehnice se prevăd și valorile accelerației/decelerației instalației (adică în cât timp încetinește telecabina de la viteza maximă în apropierea stației și de la ce distanță începe această încetinire). Cea mai apropiată distanța de decelerare la telefericele din România este cea de la telecabina Capra Neagră (Poiana Brașov), unde încetinește de la viteza de deplasare, destul de aproape de stație (aici este un exemplu). La ora actuală, comandarea instalației se face automatizat, accelerarea telecabinei din stație și decelerarea ei când sosește
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
o distanță calculată în proiect. De obicei stâlpii metalici proiectați de firma italiană Ceretti & Tanfani Milano sunt clasici, profile L sau dublu L antisimetrice, iar la partea superioară stâlpii metalici având o structură în formă de V. Dacă vorbim de telefericele firmei elvețiene HABEGGER THUN, lucrurile se schimbă. Forma telecabinei diferă, este mai mare ca și capacitate, tehnologia este mai avansată, rolele și dispozitivul de frânare sunt mai complexe, iar stâlpii metalici sunt construiți din profile H (profile I). La noi
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
sau de lângă Pârtia Bradu). În imaginea din stânga este expusă telecabina din Hoher Kasten, Elveția iar în cea din dreapta, telecabina Capra Neagră-Poiana Brașov. Se poate observa similitudinea cabinei și a stâlpilor metalici, tipic pentru firma constructoare HABEGGER THUN Elveția.Iar la telefericele firmei austriece LEITNER forma stalpilor metalici difera de cea a telefericelor elvetiene; avand forma cilindrica iar varfu in forma de <nowiki>"</nowiki>T<nowiki>"</nowiki>. În funcție de poziționarea stâlpului, acesta poate avea câteva role de susținere ale cablului tractor (minim 4
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
Hoher Kasten, Elveția iar în cea din dreapta, telecabina Capra Neagră-Poiana Brașov. Se poate observa similitudinea cabinei și a stâlpilor metalici, tipic pentru firma constructoare HABEGGER THUN Elveția.Iar la telefericele firmei austriece LEITNER forma stalpilor metalici difera de cea a telefericelor elvetiene; avand forma cilindrica iar varfu in forma de <nowiki>"</nowiki>T<nowiki>"</nowiki>. În funcție de poziționarea stâlpului, acesta poate avea câteva role de susținere ale cablului tractor (minim 4) sau până la 15 role (cazul pentru schimbarea mare de pantă). Înălțimea
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
până la 15 role (cazul pentru schimbarea mare de pantă). Înălțimea stâlpului de asemenea variază începând de la 7,5 m până la 113,5 m (telecabina Kaprun- Kitzsteinhorn, landul Salzburg, Austria). La noi în țară, recordul pentru cel mai înalt stâlp de teleferic este deținut de un stâlp zăbrelit de la telegondola Piatra Neamț, cu o înălțime de 64 m, iar cel mai scurt stâlp aparține telecabinei Capra Neagră (Poiana Brașov) - pilonul 2 cu înălțimea de 7,50m. Tot la noi în țară există și
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
punct oarecare este formula 33 1. Gh. Ionașcu; N. Antonoaie; Gh. Ignea - "Instalații cu cablu"-Editura Ceres 1982 2. Dicționar Român Encicopedic (varianta online) 3. http://de.wikipedia.org/wiki/Vergleich herausragender Luftseilbahnen/ Tabel cu diferitele instalații de transport Wikipedia germană 4. Lista telefericelor din lume-Wikipedia engleză 5. Articol despre darea în folosință a telecabinei din Armenia 6. Vanoise Express-Wikipedia 7. Funicular-Wikipedia Engleză 8. Teleferic-Wikipedia Engleză Vezi și Telecabina Bușteni-Babele
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
văilor (Hasliberg, Wengen, Mürren, Beatenberg) sau pe malul lacurilor (Brienz, Bönigen, Iseltwald, Gunten, Merligen). De asemenea puncte de atracții turistice sunt și vârfurile Niesen, Brienzer Rothorn, Kleine Scheidegg, Mürren/ Schilthorn și mai ales Jungfraujoch. Unde se poate ajunge cu trenul, telefericul sau cu autovehicole prin trecătorile Susten și Grimsel. Linia de cale ferată, Montreux-Berner Oberland-Bahn (MOB) face legătura dintre Saanenland și regiunea Geneva. Tot aici se pot întâlni trenulețe alpine ca: Berner Oberland este caracterizat prin existența a mai multor văi
Berner Oberland () [Corola-website/Science/312028_a_313357]
-
cu decăderea din cauza părăsirii ei. De aceea arhiepiscopul de Strigoniu a încuviintat demolarea și a capelei, hotărând ca în locul ei să fie ridicat un altar dedicat Sf. Leonhard în biserica parohială (azi Biserica Neagră). Cu ocazia amenajărilor legate de construcția telefericului pe Tâmpa (1970) și a restaurantului „Panoramic”, s-a făcut un nou drum de acces, demolându-se o parte din bastionul porții principale.
Cetatea Brassovia () [Corola-website/Science/304052_a_305381]
-
sport de iarnă care constă în coborârea unor pante pe zăpadă, prin anumite puncte de trecere obligatorii, numite „porți”, cu schiuri cu legături cu călcâi fix. Schiatul a evoluat de la schiul fond, datorită dezvoltării infrastructurii echipamentelor de transport a oamenilor (teleferice) în stațiunile de munte prin acestea schiorii erau duși până în vârful celor mai înalte pante, astfel încât bucuria coborârii pantelor lungi care altădată erau prea greu de urcat se putea face de mai multe ori. Acest sport este popular oriunde ninge
Schi alpin () [Corola-website/Science/300230_a_301559]
-
s-a menținut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilișoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În 1951, la , au loc "Jocurile Mondiale Universitare de iarnă". Cu această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al sporturilor și primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150m. Urmează apoi alte și alte amenajări și dotări, care au adus Poiana la înfățișarea pe care o cunoaștem astăzi. Poiana Brașov dispune de 12 părții de schi cu grade diferite de dificultate (Bradul
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
câțiva studenți care mai târziu se vor implica că specialiști la rândul lor în proiectarea sau executarea lucrărilor speciale. Printre tinerii ingineri care au urmat această specializare se numără și dl. Ing. Mărgărit (actualmente pensionar, fost inginer-șef la S.C. Teleferic SĂ Prahova - telecabina Sinaia) care este numit inginer de șantier la noua construcție a telecabinei Bușteni-Babele care avea să înceapă în anul 1973. Fiind o construcție de anvergură și de durată organizarea de șantier presupunea detașarea și conlucrarea a 3
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
și adâncimea de incastrare de 2 m, fără partea vizibilă care iese din nivelul solului). Tehnologia executării părții de infrasctructură merită puțin analizată. Există un drum forestier care urcă puțin mai sus de cabană care se vede sub linia de teleferic din Bușteni, si care, a fost utilizat de basculantele care veneau cu beton proaspăt. Normele tehnice ale calității betonului de fundare (beton marca B400 sau C25/30) presupuneau că la turnare să se asigure continuitatea volumului de beton în fundație
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
transversale față pe lungimea axei stâlpului), nu mai puțin de 7 grinzi transversale. De asemenea pe fiecare latura laterală stâlpul 5 are în componență 10 rotite (adică în total 20) care susțin cablul tractor, fiind stâlpul cu cele mai multe rotite. Linia telefericului pe platou merge de la aproape drept (unghi de 1-2 grade) până la stâlpul 5 unde se modifică la 35-40 de grade. Priveliștea este minunată de la acest stâlp, putându-se admira Crucea Eroilor Neamului, Brâna Caraimanului, Valea Jepilor cât și în depărtare
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
Este o cale ferată cu roată dințată, cu una dintre pantele cele mai mari din lume, înclinarea maximă fiind de 48 %, urmat de calea ferată din Mount Washington, SUA. Din Lucerna se poate urca cu telecabina „Panorama-Gondelbahn” (Kriens-Krienseregg-Fräkmüntegg) și cu telefericul la (Fräkmüntegg-Pilatus). Sunt posibilități nenumărate de drumeție, excursii cu trenul la Alpnach, excursii cu vaporul, se pot vedea capre negre, lacul Pilat, sau peștera Mondmilchloch. Alte atracții turistice sunt panorame fantastice spre Vierwaldstättersee, posibilități de practicare a sporturilor de iarnă
Muntele Pilat () [Corola-website/Science/312006_a_313335]
-
palate, cel mai cunoscut dintre acestea fiind templul împăratului "Yuhuang Dian". In anul 2003 numărul de vizitatori atinsese 6 milioane de turiști, devenind muntele cel mai frecvent urcat din lume. Pe lângă urcatul pe jos, mai există și alternativa folosirii unui teleferic.
Tai Shan () [Corola-website/Science/310432_a_311761]
-
sfirșitul lui ianuarie într-o zi se indignă. "Cum adică, mi se adresă, trece iarna și nu ne ducem și noi doi la Sinaia să schiem puțin?... Da, la Sinaia, aici e plicticos, până urci îți iese sufletul, acolo e teleferic, iar la cota 2 000 sânt telescaune care te urcă cu schiuri cu tot în vârful pârtiei... o minune, poți să schiezi ore întregi... Pregătește-te, mergem să-ți cumperi schiuri, un costum, o flanelă groasă, bocanci și să nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]