2,064 matches
-
și alte vlăstare aristocrate, un utopic, teoretizând, printre altele, menirea intelectualului în viața unei societăți, necesitatea unei reforme morale întru regenerarea umanității. Constant a rămas numai în fervența urii lui față de țarism. La București lucrează în redacția ziarelor „Românul”, „Telegraful”, „Telegraful român”, „Corespondența română” ș.a., este funcționar la Arhivele Statului, conduce aproape trei decenii serviciul statistic al Primăriei, fiind, după 1900, și profesor de limba rusă la Școala superioară de război. Scriind în limba rusă și în română, A. nu se
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
până la intrarea României în războiul mondial, este prezentă frecvent, iscălind uneori și Liliac ori Rim, cu versuri, proză scurtă, drame și traduceri din poeți germani și francezi, în numeroase periodice din Transilvania și din Regat, precum „Foaia poporului”, „Vatra”, „Familia”, „Telegraful român”, „Tribuna poporului”, „Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Foaia interesantă”, „Revista noastră”, „Revista politică și literară”, „Viața literară și artistică”, „Țara noastră”, „Viața românească”, „Junimea”, „Viitorul româncelor”, „Flacăra” ș.a. O parte din versuri este strânsă în plachetele Poezii (1901), Poezii (1905) și în
CUNŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
prin valoarea beletristicii publicate aici. Revista cuprinde o primă rubrică destinată „compunerilor originale”, o a doua în care sunt reproduse unele contribuții apărute în alte publicații românești, o a treia destinată criticii operelor literar-artistice și cultural-științifice, precum și o ultimă rubrică, „Telegraful Daciei”, menită să rezume și să aprecieze tot ceea ce se publică în celelalte reviste și ziare din țară. La sfârșitul tomului I este anexat și un supliment muzical. În D. l. au apărut pentru prima oară nuvela Alexandru Lăpușneanul, povestirea
DACIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
la „Unirea democratică”, unde e prezent, însă fără semnătură, la rubricile „Diverse” și „Felurimi”. În 1877, scoate revista umoristică „Claponul” (făcând să apară, în 1878, și un „Calendar al Claponului”) și publică în „Albina Carpaților”. Colaborări nesemnate mai are la „Telegraful” (în cadrul rubricii de „Curiozități”) și la „Bobârnacul”. Împreună cu Fr. Damé, dirijează efemera foaie „Națiunea română” (1877), suspendată curând din pricina inserării unei știri ce anunțase prematur căderea Plevnei. Scrie foiletoane de critică teatrală la „România liberă”, se angajează apoi la „Timpul
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
N. Bălcescu. Prin impunerea unui judicios spirit critic, C.l. a contribuit în mare măsură la dezvoltarea vieții literare a României. A fost ajutată, întru aceasta, de o sumă de reviste aliate, care și-au însușit programul ei, cum ar fi „Telegraful român”, „Foișoara Telegrafului român”, „Tribuna”, „Pressa”, „Orientul român”, chiar „Familia” și „Gazeta Transilvaniei”. Alte periodice i-au fost adversare de la bun început, mai ales după ecoul trezit de articolele critice ale lui T. Maiorescu. Ca urmare, C.l. a avut de
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
impunerea unui judicios spirit critic, C.l. a contribuit în mare măsură la dezvoltarea vieții literare a României. A fost ajutată, întru aceasta, de o sumă de reviste aliate, care și-au însușit programul ei, cum ar fi „Telegraful român”, „Foișoara Telegrafului român”, „Tribuna”, „Pressa”, „Orientul român”, chiar „Familia” și „Gazeta Transilvaniei”. Alte periodice i-au fost adversare de la bun început, mai ales după ecoul trezit de articolele critice ale lui T. Maiorescu. Ca urmare, C.l. a avut de susținut câteva polemici
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
1892) și, din 1895, arhipresbiter. Este redactor, între 1883 și 1895, al paginilor românești din publicația bilingvă „Candela”. A colaborat la „Albina” și la „Patria” din Pesta și, de asemenea, la o serie de publicații din Transilvania - „Gazeta de Transilvania”, „Telegraful român”, „Observatoriul”, „Deșteptarea” - și din Bucovina - „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Steluța”, „Revista politică”, „Gazeta Bucovinei”. În 1862, B.-I. participă la fondarea „Reuniunii române de leptură din Cernăuți”, care va deveni Societatea pentru cultura și
BERARIU-IEREMIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
copist la primărie. Aici îl descoperă C. A. Rosetti, care îl angajează în redacția ziarului „Românul”. Părăsește, după 12 ani, ziarul, dar nu și ideile democratice, pe care le va promova în continuare ca redactor la ziarele „Dorobanțul”, „Renașterea”, „Unirea”, „Telegraful” (devenit „Telegraful român”). Cu vremea, reușește să dețină funcții dintre cele mai importante în viața politică a Bucureștiului, ajungând și deputat. A fost director al Societății pentru industria și comerțul petrolului, membru în comitetul Societății Presei, în comitetul Ligii pentru
BIBICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
primărie. Aici îl descoperă C. A. Rosetti, care îl angajează în redacția ziarului „Românul”. Părăsește, după 12 ani, ziarul, dar nu și ideile democratice, pe care le va promova în continuare ca redactor la ziarele „Dorobanțul”, „Renașterea”, „Unirea”, „Telegraful” (devenit „Telegraful român”). Cu vremea, reușește să dețină funcții dintre cele mai importante în viața politică a Bucureștiului, ajungând și deputat. A fost director al Societății pentru industria și comerțul petrolului, membru în comitetul Societății Presei, în comitetul Ligii pentru unitatea culturală
BIBICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
factură, relevând talentul oratorului, iar cele trei volume intitulate Semințe din agrul lui Christos (1898-1899), premiate de Academia Română, al cărei membru corespondent B. devenise în 1887, includ cuvântări bisericești. Ispitit de poezie încă din gimnaziu, B. debutează în 1853, în „Telegraful român”, cu versuri ce omagiau publicația sibiană, al cărei redactor va fi mai târziu, între 1862 și 1865. În „Tribuna” și în „Transilvania”, mai semnează și cu pseudonimul Eugen Silvan. Versurile din Sunete și resunete (1862), ca și cele din
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
sleiesc așa încît i poate pipăi cineva fără pericol. Le trebuie repaos mult și hrană suficientă pentru a-și recâștiga puterea galvanică pe care au pierdut-o. Acelaș fenomen se constată și la om, deși nu în acelaș grad. Manipularea telegrafului electromagnetic e cunoscută. Un număr de plăci de zinc și de aramă stau în șir alternativ pesteolaltă într-un vas umplut cu acid. Daca cele două capete ale acestui aparat se pun în legătură printr-o sârmă de-o lungime
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sancționat de M. Sa Împăratul, limba maghiară ca limbă de propunere în școalele confesiunilor nemaghiare și degradarea limbii române la rangul de studiu facultativ, de cari autoritățile scolastice să poată până și dispenza pe elevi, chiar pe cei români. Acum "Telegraful romîn" din Sibiu ne aduce textul întreg al acestei reprezentațiuni pe care ne grăbim a-l reproduce în cele următoare: Biserica greco - orientală română din " Ungaria și Transilvania care, în împrejurări vitrege, a fost expusă în curs de secole întregi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
alții cari nu sunt interesați. [7 aprilie 1882] MATERIALURI ETNOLOGICE PRIVIND ÎN PARTE ȘI PE D. NICU XENOPULOS, CRITICUL LITERAR DE LA "PSEUDO - ROMÎNUL " D. Nicu Xenopulos, criticul literar de la "Romînul", binevoiește a se juca de-a baba oarba cu cititorii "Telegrafului - fundescu " în socoteala mea. Se preface a se supăra pe un pasaj din darea mea de seamă asupra novelelor lui Slavici; s-a supărat în realitate pe alt pasaj și sfârșește prin a mă face bulgar și a descrie după cum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
place esteriorul și deprinderile mele. Ceea ce spune d. N. Xenopulos în privirea mea sunt creațiunile unei fantazii nervoase, escitate prin lovirea ce i-am aplicat-o în darea mea de seamă. Căci dumnealui nu s-a supărat pe ceea ce citează "Telegraful'' ci pe-un pasaj pe care nu-l citează și care e următorul: "Și noi am avea ceva de citat - in contrarium - la teoria d-lui Maiorescu: romanurile genealogice ale lui Emile Zola. Ar fi interesant a se constata ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prezentul de azi nu e un rezultat organic și necesar al istoriei române, ci ceva factice și artificial. Nu omul in abstracto se mișca în d. C. A. Rosetti în contra boiarilor, ci grecul: nu omul in abstracto, Fundescu, înjură în "Telegraful", ci țiganul din el; nu talentul înnăscut al d-lui Xenopulos își dă în coloanele "Pseudo-Romînului" un aer de superioritate, luând cam peste picior novelele lui Slavici sau o teorie a lui Maiorescu, ci "jidanul " din el își dă aceste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cătră Poartă cu erori de text. [21 mai 1882] 121 {EminescuOpXIII 122} [" "ROMÎNUL" REPRODUCE"] "Romînul" reproduce din "La Riforma " din Roma următoarele: D. I. C. Fundescu, unul din bărbații notabili (! )din România, poet de talent (? ), director al ziarului politic din București "Telegraful" și reprezintante al țării în Camera Deputaților României, se află printre noi ca reprezintante al României la Congresul internațional. D. I. C. Fundescu, mulțămită stăruitoarei sale munci pentru binele țărei, a ajuns a ocupa un loc însemnat în lumea politică (! ) ș-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
una sau alta se plătește, sau costul construirii sau capitalizarea venitului. A plăti amândouă la un loc e absurd. Presa capitalei e unanimă în condamnarea acestei răscumpărări, esceptînd se 'nțelege pe Don Quixotte al "Romînului" și pe Sancho Pansa a "Telegrafului". Reproducem deci articolele scrise în "Romînia liberă" și în "Binele public" asupra acestei afaceri. [23 mai 1882] ["AM ARĂTAT ÎN MAI MULTE RÎNDURI"] Am arătat în mai multe rânduri că rămânerea la putere a roșiilor va degenera într-un pericol
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sa și o regenerare fundamentală a majorității parlamentare. Dar fie cum o fi - destul că "Romînul" nu întîmpină cu simpatie intențiunea Brătianului de-a trimite la primblare actualele Corpuri legislative înainte de espirarea mandatului lor. Și mai puțin o mistuie aceasta "Telegraful", care, pentru relele cele mai strigătoare din viața publică, află pururea o scuză, numai daca sunt acoperite de bandiera liberală - națională. Pentru opiniile acestei foi, pretinse liberale, care-și nutrește existența într-un mod sărăcăcios din beneficiile ce i se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
da afară din țară, prin întrebuințare de mijloace silnice ale poliției! Esplicabilă, deși nu de scuzat, e această procedare numai prin faptul că orice reorganizare serioasă de partid s-ar îndrepta mai cu seamă în contra trântorilor liberalismului național cari, asemenea " Telegrafului", consideră statul ca pe-o vacă bună de muls, la dispoziția necondiționată a partidului dominant. Până și "Națiunea", foaie ce apare sub patronatul lui Dimitrie Brătianu, fratele ministrului prezident, spune că vânătoarea după portofolii ministeriale și după funcții administrative face
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acoperi anuitatea. Și aceste dări se iau - se 'nțelege - de la cel ce n-are nimic de transportat, pentru a se iefteni transportul celui ce are ce trimite în străinătate, precum țăranul din Vrancea plătește anuități pentru ca redactorii "Romînului" și ai "Telegrafului" să se poată preumbla gratis pe la băi. Dar, pe lângă aceste cheltuieli, combinarea înlesnirilor de transport cu regimul liberului schimb produce pierderi de-o însemnătate și mai mare. Daca înlesnirile de transport favorizează pân-la un punct oarecare esportul, ele favorizează și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prezentați de călău, spre a se păstra unitatea de principiu în eticheta maghiară de Curte. Spre caracterizarea furiei de persecuțiune ce-a cuprins pe maghiari în contra naționalităților și în contra românilor îndeosebi, cari sunt naționalitatea cea mai numeroasă, reproducem următoarele după "Telegraful romîn" din Sibiiu: Ziarul "Egyetertes", organul principal al unei partide cu popularitate în Ungaria, al revoluționarilor Kossuthiani, salută cu bucurie hotărârea adunărei protopresbiteratului de confesia augsburgică din Hont. Protopresbiteratul numit a ținut în zilele din urmă o adunare în care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sigură pentru mănținerea păcii decât concesii unilaterale, menite a ne câștiga poate simpatiile unuia, dar cu atât mai proprii pentru a stârni rivalitatea celuilalt. [10 septembrie 1882] [""ROMÎNUL" COMENTEAZĂ ASEMENEA... "] "Romînul" comentează asemenea unul din pasajele noastre, care făcuse deliciile "Telegrafului" în curs de o săptămână, un pasaj pesimist, n-o tăgăduim, prin care arătăm că toată pseudocivilizațiunea noastră, stearpă economic și intelectual, s-a tradus în o cumplită apăsare fiscală și administrativă a țăranului și că sub statul național el
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în Sibii și creîndu-se, din senin și din nimic, un pretext de persecuție în contra aspirațiunilor legitime ale poporului român. Deducțiunile pe cari "Pester Lloyd" le face din circulara mitropolitului, punerea în paralelă a cuvintelor prelatului cu pasaje și espresiuni din "Telegraful" -Fundescu bunăoară, un pamflet cotidian fără nici o responsabilitate morală sau politică, va dovedi Î. P. S. Sale că chiar dac' ar fi voit să oprească clerul de la întruniri, conform vreunui ordin ministerial, ar fi avut dreptul s-o facă ca autoritate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ordinul circular fără umbră de adevăr, pus[ă ] în suspiciune legitimitatea cererilor credincioșilor săi. Considerente atât de lipsite de temei încît scriitorii maghiari înșiși, pentru a le da măcar aerul unei probabilități, sunt nevoiți a le documenta prin citațiuni din "Telegraful" -Fundescu ori din alte foi, mai bine scrise poate, dar despre cari se știe că enunțările lor nu angajează nici o sferă politică și pe nici un bărbat politic. Lăsăm să urmeze articolul, rezervîndu-ne a-l comenta în alt rând. Meetingurile române
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
principiul că țara aceasta trebuie coruptă până-n măduva ei, pentru ca să fie coaptă a cădea în brațele deplinei anarhii și și mai departe. LA ADRESA D-LUI NICU XENOPOL 2264 Criticul - [... ] - de la "Pseudo - românul ", d. Nicu Xenopol, scrie un lung articol în "Telegraful - Fundescu" în care se preface a se fi mâhnit pe-o dare de seamă a mea asupra Novelelor lui Slavici în care am relevat și insolențele criticului de la "Romînul". Insolențe, zicem, pentru că nu putem a îngădui ca oameni cari abia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]