714 matches
-
și teoreticieni ai lecturii au stabilit cu exactitate funcțiile cărții, având în vedere că unele analize sociologice au căpătat expresii semnificative pentru stabilirea influenței asupra omului, din diversele unghiuri formativ, informativ, educațional, integrator etc. A fost fixată mai întâi macrofuncția teleologică (cartea există pentru a fi citită) din care derivă funcțiile: formațională, informațională, culturalizatoare, educațională, estetică, de tezaur (al cunoașterii umanității), cooperațională (prin carte, toate țările contribuie în mod egal la dezvoltarea culturii mondiale). Unele modalități ale lecturii (analitică, sintetică, critică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
finalitățile se vor numi eshatologie individuală sau colectivă. În acest fel, Eliade identifică o certă continuitate între arealuri foarte distincte: doctrina pan-indiană a transmigrației, a amintirii existențelor anterioare, mitul gnostic al perlei, vechile cărți iudaice ale regilor sau filosofiile teleologice ale istoriei, Augustin, Gioacchino da Fiore, Vico, dar mai ales secolul al XIX-lea și Hegel, istoriografia ca exercițiu soteriologic al memoriei. În toate aceste cazuri, dincolo de caracterul mitic sau istoric al eshatologiei, memoria poate avea un omogen rol „salvator
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în formă cunoscută. Reprezentarea istoricului că o persoană angajată într-o căutare de modele de cauzalitate poate aduce neplăceri în anumite cercuri. Există astăzi istorici care din punct de vedere metodologic condamnă căutarea cauzelor, procedura care este în mod inevitabil "teleologica". Este adevărat că scrierea istoriei cauzale se poate estompa în teleologie fie din cauza supraviețuirii speranțelor creștine, așa cum susținea Karl Löwith (1949), fie pentru că formele teleologice sunt încorporate în practicile discursive ale scriitorilor care concurau pentru asentimentul cititorilor cu o disciplină
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care din punct de vedere metodologic condamnă căutarea cauzelor, procedura care este în mod inevitabil "teleologica". Este adevărat că scrierea istoriei cauzale se poate estompa în teleologie fie din cauza supraviețuirii speranțelor creștine, așa cum susținea Karl Löwith (1949), fie pentru că formele teleologice sunt încorporate în practicile discursive ale scriitorilor care concurau pentru asentimentul cititorilor cu o disciplină combativa. Dar cei mai mulți istorici accepta că există o diferență între teleologie și etiologie și că aceasta din urmă este obiectul istoriei. Aristotel a ajutat la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și etiologie și că aceasta din urmă este obiectul istoriei. Aristotel a ajutat la codificarea distincției într-un mod pe care scriitorii renascentiști de istorie narativa par să-l fi înțeles. În discuțiile sale despre schimbare, el a separat cauzele teleologice sau "finale" de cele "materiale", "formale" și, cele mai importante pentru un om de știință și istoric, cauze "eficiente"4. Un mod de a descrie revoluția conceptuală care a avut loc în scrierea istorică și într-o serie de alte
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a descrie revoluția conceptuală care a avut loc în scrierea istorică și într-o serie de alte domenii în timpul Renașterii este de a spune că s-au făcut încercări serioase pentru a distinge între cauzele "eficiente" și cele "finale" (sau teleologice)5. Acesta este mesajul celebrului anunț al lui Machiavelli (2006, 215) din capitolul 15 al Principelui, potrivit căruia își propune "să urmeze adevărul efectiv al problemei" (verità effettuale della cosa), unde, după știința mea, nu s-a observat niciodată că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și alunecam Încet pe balustradă În jos până la al doilea etaj, unde se aflau camerele părinților mei. De cele mai multe ori, erau plecați la ora aceea și, În amurgul care se lăsa, acel loc avea asupra simțurilor mele tinere o influență teleologică, de parcă acea acumulare de obiecte familiare În Întuneric se străduia să alcătuiască imaginea clară și permanentă pe care o expunere repetată a lăsat-o În cele din urmă În mintea mea. Întunericul sepia al unei după-amieze arctice de miez de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
în 1969, cu toate că autorul ei se declară a fi împotriva oricăror mecanisme interne de determinare a sensului, are o anumită logică, precum și instrumente de analiză particulare (noțiuni noi, atent definite și explicitate). Mai presus de orice însă, ea nu este teleologică. Foucault însuși nu pleacă niciodată de la ceea ce a găsit deja, ci își construiește subiectul, cercetându-l. Acesta îl poartă într-un orizont generos al posibilităților de investigare, îi permite sau chiar îi impune sondări în timp și trecerea granițelor disciplinare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nemișcare Alături de umbrela ei ce pare Rămân pe-aceeași bancă la o masă, O bătrînică-n fustă de dantelă. Mai în urmă poetul compilează un soi de "legendă a secolelor", intitulată Cântecul omului, în care ia pe rând, enciclopedic, fără criteriu teleologic, civilizațiile: Iudeea, Helada, Roma, Evul mediu, Renașterea, într-o versificație variată și chinuită. Afară de rari cazuri, toată această producție e abstractă, didactică, iremediabil aridă. Romanul (Conservator & C-ia, Vioara mută, Fântâna cu chipuri) nu e genul propriu scriitorului, care îl
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este de datoria fiecăruia să gîndească și să juiseze la fel, aceste strategii derizorii de a te crede personajul unic al unui scenariu original nu mai pot salva libertatea individuală" semnifică tocmai Încercarea subiectului enunțător, sortită eșecului, desigur, În termeni teleologici, de a gîndi și juisa diferit. Obligați rațiunii și supuși dorinței sîntem cu toții. Or, dacă Întotdeauna diferența se realizează pe verticală, de la Platon Încoace (fie și dacă ne gîndim doar la diferența de altitudine dintre solul peșterii și cel exterior
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și o „psihologie animală”, o știință a comportamentului animal, etologia (Cociu, 1999Ă. Multe funcții psihice sunt bine dezvoltate la animale: atenția, percepția, memoria, reprezentarea, imaginația, decizia în rezolvarea unor probleme situaționale, multe forme de învățare, instinctivitatea, emotivitatea, atașamentul, sociabilitatea, caracterul teleologic al comportamentului. O serie de studii de psihologie s-au efectuat pe animale, fiind apoi extrapolate la om. De asemenea, la animale întâlnim comportamente complexe, derulate pe termen lung, în cadru social, semnificative pentru perpetuarea speciei, precum: comportamentul de căutare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
decât un antireducționism virulent; el afișează o poziție constructivă ce include: 1) o concepție în care întreaga persoană (sau persoana ca întreg) servește drept model; 2) conștiința aspectelor creative și intenționale ale individului; 3) homeostazia ca element motivant și vector teleologic al întregii vieți umane; 4) obiectivul existenței umane în care individul crede cu tărie; 5) sinele, ca o caracteristică esențială a personalității; 6) accentuarea personalității prin experimentare; 7) prețuirea individului prin libertate și demnitate; 8) evidențierea distinctă a calităților umane
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fără ea, odată cu apariția lui homo sapiens sapiens. Ca și neanderthalienii, acesta poate deveni unul dintre acei "oameni fără viitor", ca să preluăm titlul seriei lui Pierre Pelot, care pune în scenă apariția unui homo superior (1981). Această descentrare a perspectivei teleologice ancorate într-o dimensiune teologică, în care omul era socotit o creație divină, e ilustrată de câteva texte literare și filozofice din secolul al XIX-lea. Să ne amintim, de exemplu, de prima versiune din Horla (1886)122 de Maupassant
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sociale, definite prin proprietatea asupra mijloacelor de producție, marxismul postulează conflictul dintre acestea. Nu există societate care să nu cunoască lupta de clasă, adevărata forță a dinamicii sociale. Lupta de clasă determină istoria unei societăți. Istoria este privită în mod teleologic, scopul ultim fiind societatea comunistă fără lupta de clasă. În perioada când Marx își scria opera, modul de producție era capitalist, clasele sociale aflate în conflict fiind burghezia de pe poziția exploatatorilor și proletariatul de pe aceea a exploataților. Marx deschide o
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
1”Textul lui Z. Ornea, Junimea și Junimismul, publicat a doua oară în 1975 la Editura Eminescu, rămâne un reper central în economia receptării postbelice a fenomenului junimist.</footnote> În definitiv, în această formă radicalizată ideologic și influențată de lectura teleologică marxistă, receptarea junimismului din anii de după 1964 duce mai departe sugestiile de lectură ale primului E. Lovinescu, cel din Istoria civilizației române moderne. Plasând junimismul în tabăra „reacționară“, E. Lovinescu deschidea o linie de interpretare extrem de influentă în posteritate. În pofida
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
este una operațională. Desigur, putem deduce în mai multe feluri realitatea. Dar în spatele tuturor raționamentelor noastre se ascunde, de fapt, determinarea cauzală, nomologică. Dacă derivăm rațional ceva, o facem printr-o deducție în cele din urmă cauzală. Chiar și raționalitatea teleologică, axiologică, valorică conduce la o coerență cauză-efect, prin adecvarea mijloacelor la scopuri. Este semnificativul invocat de Levi-Strauss compatibil cu aceste conotații ale raționalității? Putem adică găsi un alt logos de tăria logicii din cea de a doua tematizare, care să
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
plasăm și ființăm. A înțelege înseamnă a putea povesti ideile, așa cum face mitul cu simbolurile, motivîndu-le. Din acest punct de vedere, filosofia e hermeneutică. în raport cu subiectul, hermeneutica poate căuta sensul arheologic, în maniera psihanalizei, în geneza subiectului; îl poate căuta teleologic, în maniera fenomenologiei hegeliene sau îl poate căuta eshatologic, în maniera unei hermeneutici religioase (Ricoeur). Originea sensului poate fi plasată înapoia sau înaintea subiectului. în ambele cazuri, rădăcina ontologică a înțelegerii rămâne aceeași: dependența sinelui de existență. Ceea ce diferă este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de grație 1950, eliminarea din listă este dublată, în cazuri dintre cele mai ilustre, de condamnarea la moarte civilă. Granița dintre spațiul estetic și cel penal este abolită, prin introducerea crimei ideologice. Ca de atâtea ori, ordinea totalitară este inserată teleologic în evoluția istoriei și partidul comunist este reductibil la un instrument al progresului. "Reacțiunea", la nivel estetic și politic, se cere identificată/ neutralizată: polemica cu "poetul neangajat" oferă imaginea fasonată bolșevic a unui trecut recent, a cărui violență revoluționară delegitimează
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
1996 , republicata, se circumscriu sau nu noțiunii de «informație de interes public», la care orice persoană ar avea acces liber și neîngrădit, în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, presupune interpretarea sistematică și teleologica a dispozițiilor din actele normative incidente în cauză, operațiune juridică ce excedează atribuțiilor Curții Constituționale". În legătură cu susținerea autorului excepției că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 41 alin. (1) și (2), art. 49 și ale art. 135 alin. (1) și
DECIZIE nr. 371 din 2 octombrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153580_a_154909]
-
Codului de procedură civilă, cât și prin prisma dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 21 din Constituția României, prevederi legale care stabilesc dreptul fundamental de acces la justi��ie. Interpretând sistematic, literal și teleologic dispozițiile art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996 cu dispozițiile art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 20 și 21 din Constituția României și art. 288 alin. 2 din Codul de procedură civilă
DECIZIA CIVILA nr. 23.A din 5 februarie 2007 împotriva Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 74/12 aprilie 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190246_a_191575]
-
puțin de 3000 lei, pentru fiecare descărcare sau ascultare a unei opere muzicale. Hotărârea apelată respectă întocmai prevederile art. 131^1 al. 2 din Legea nr. 8/1996 , modificată și completată prin Legea nr. 285/2004 , interpretate gramatical, dar și teleologic. Se impune precizarea faptului că vor fi avute în vedere prevederile textului legal menționat în conținutul în vigoare la momentul pronunțării hotărârii apelate, avute în vedere la pronunțarea acesteia, în virtutea regulii tempus regit actum (conținutul actual al textului legal, în urma
DECIZIE nr. 280 din 31 august 2006 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 29.A/07.03.2006 şi a Deciziei civile nr. 116 A/15.06.2006 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181583_a_182912]
-
fie" ("ori tarife forfetare, ori procentuale între 1% și 10%"), sau "ori... ori" ("ori tarife forfetare ori tarife procentuale între 1% și 10%"), stabilirea celor două tipuri de tarife alternativ, pentru determinarea aceleiași remunerații, ar fi fost exclusă. În interpretarea teleologică a aceluiași text legal, stabilirea alternativă a ambelor tipuri de tarife pentru determinarea remunerației este posibilă, dacă se urmărește garantarea unui minim sau a unui maxim al remunerației, între limitele legale (1% și 10%). În speță, prin stabilirea ambelor tarife
DECIZIE nr. 280 din 31 august 2006 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 29.A/07.03.2006 şi a Deciziei civile nr. 116 A/15.06.2006 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181583_a_182912]
-
autor asupra operelor muzicale, în lipsa unor elemente de probatoriu pertinent sub acest aspect, diminuarea procentului nu se justifică. Pe de altă parte, chiar și în această ipoteză, prevalează principiul protecției drepturilor de autor (ce se desprinde din interpretarea sistematica și teleologică a prevederilor Legii nr. 8/1996 ), ce nu exclude diminuarea cuantumului remunerației cuvenite, determinată de jocul concurențial de piață, al cererii și ofertei. Prin urmare, nu se poate stabili un raport de proporționalitate indirectă între stabilirea unui procent maxim de
DECIZIE nr. 280 din 31 august 2006 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 29.A/07.03.2006 şi a Deciziei civile nr. 116 A/15.06.2006 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181583_a_182912]
-
va realiza. În privința invocării dispozițiilor art. 131 și 131^2 din Legea nr. 8/1996 , Curtea notează că nu este aplicabilă regulă în sensul că ceea ce nu este interzis este permis, ci chestiunea se dezleagă prin aplicarea regulii de interpretare teleologica, astfel cum s-a arătat mai sus, concluzia inadmisibilității invocării aspectelor noi direct în arbitraj rezultând din scopul și rațiunea reglementării procedurii pendinte. 2. Argumentele expuse mai sus duc la reținerea temeiniciei celui de-al doilea motiv de apel, prin
DECIZIE nr. 311 din 12 noiembrie 2010 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 161 A din 23 iunie 2010 şi a Încheierii privind îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 161 A din 23 iunie 2010 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227759_a_229088]
-
va realiza. În privința invocării dispozițiilor art. 131 și 131^2 din Legea nr. 8/1996 , Curtea notează că nu este aplicabilă regulă în sensul că ceea ce nu este interzis este permis, ci chestiunea se dezleagă prin aplicarea regulii de interpretare teleologica, astfel cum s-a arătat mai sus, concluzia inadmisibilității invocării aspectelor noi direct în arbitraj rezultând din scopul și rațiunea reglementării procedurii pendinte. 2. Argumentele expuse mai sus duc la reținerea temeiniciei celui de-al doilea motiv de apel, prin
DECIZIE nr. 161A din 23 iunie 2010 privind Hotărârea arbitrală pronunţată la data de 15 decembrie 2008 de corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227760_a_229089]