3,283 matches
-
libertate” suferă, fiind într-o temniță mai mare: Ne cresc orfani copiii pe coclauri,/ nevestele ca fânul se usucă,/ răsar din mame stânjenei și lauri,/ noi tot aici, noi tot cu gând de ducă., ibidem, p. 205; Țara-i o temniță, un scrâșnet și-o rugă., Traian Popescu, „Calvar”, p. 566); amintirea familiei lăsată în urmă este marcată totodată de gingășie și tristețe, iar întoarcerea din închisoare înseamnă revenire... nicăieri (M-am întors nicăieri. Nu mai am în cetate/ nici casă
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
biete cârje, spre a-și obloji rănile (și ale celor din jur). O anumită oralitate era inevitabilă, după cum inevitabilă era și rima - aproximativă de multe ori - canoanele ei fiind impuse de condițiile memorizării” (pp. 237-238). Toate relele se întâlnesc în temniță ca într-un bâlci; dacă ar fi fost vorba doar despre un exercițiu de imaginație, modul de exprimare dintr-un poem ca „Panopticum” (Aurel Dragodan, p. 253) ar stârni cel puțin zâmbetul, prin capacitatea de a descrie cu umor scene
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
albe sus, și sunt pâini./ Ne-așteaptă-n luceafăr Iisus, cu lapte cald și prescură/ și-un pahar plin cu lacrimi, în mâini („Vecinul care-a murit”, p. 45); M-au scos din celulă-ntr-o duminică, tată.../ Oftând veniseși la vorbitor./ Temnița strâmbă juca în jurul meu, beată,/ și-n piept ningea cu fulgi de cocor.// Nu m-ai strâns la piept, tată, nu mi-ai dat mâna/ (acest lucru e strict interzis)./ Dar s-a făcut o tăcere moale ca lâna,/ peste
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Un semn mi-ai făcut, poate a fost mângâiere,/ în aer s-a rupt - creangă de lut./ Eu ți-am cules umbra mâinii, ca o părere,/ și-n vis m-am plecat s-o sărut. („Vorbitor”, p. 47); Haine de temniță, roșii, cu vine ca smoala pe ele.../ Mi s-au făcut carne pe oase, mi s-au făcut piele./ Din teaca lor vie nu pot să mă smulg și să fug,/ fiece mușchi are-un lacăt, fiece os un belciug
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
să ne suim pe cruce./ I-am privit în ochi:/ Ochii lor erau simpli, fără nicio remușcare:/ Ei îndepliniseră doar poruncile, orișicare. (Ioan Victor Pica, „Ode la oameni”, p. 464). Poate din acest motiv, unul dintre cei care au îndurat temnița comunistă afirmă: Brățara mea de drum și de popas,/ Slăvite fie negrele-ți carate!/ În țara-n care gândul n-are glas,/ Mai liber sunt cu mâinile legate. (Ion Omescu, „Inscripție pe o cătușă”, p. 544). Volumul Poeți după gratii
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
fost distrus de către aceștia, toți membrii ei fiind închiși pe motiv că ar fi constituit o mișcare conspirativă și subversivă împotriva noului stat român muncitoresc!... Și Mitropolitul Antonie a împărtășit aceeași soartă fiind judecat în contumacie la șapte ani de temniță grea, prins și arestat în anul 1954 la 14 Octombrie, la Iași! ... Până atunci s-a ascuns pe unde a putut, știind că este urmărit de securitate, a peregrinat la Mănăstirile Crasna - Gorj și Slatina - Suceava, unde a fost hirotonit
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]
-
om sclav supus, ușor de manipulat, cu libertatea anulată și voința pervertită. Intrarea în conflict cu sistemul devenea, prin urmare, o consecință a încercării de a-ți păstra umanitatea. În altă ordine de idei, de pildă, în cadrul celor intrați în temnițele comuniste, în funcție de modul în care se raportau la trăirea creștină, se disting mai multe categorii, astfel: cei care aveau o trăire creștină intensă și înainte de a intra în detenție, cei care, deși aveau o educație creștină, nu erau niște trăitori
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
valoarea trăirii creștine și vor intra pe via mistica la fel de intens ca și cei din prima categorie; mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în opoziție cu creștinismul, dar, întâlnind în temniță pe cei care îl practicau, sesizând seninătatea și împăcarea cu care își petreceau detenția, au început și ei să practice rugăciunea și celelalte fapte creștine posibile într-un asemenea spațiu; au existat, desigur, și deținuți care nu au avut o
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
Între altele, parcurgând numeroase mărturisiri ale experiențelor carcerale, fie prin intermediul memorialisticii de detenție, fie redate nemijlocit de protagoniști, în interviurile realizate, se constată că trăirea religioasă și fenomenul creștin a cunoscut o manifestare plenară. Este neîndoielnic că spațiul ostracizant al temniței devine prilej de adâncire spirituală, într-o așa măsură încât se poate afirma, că trăirea creștină în temnițele comuniste a fost un fenomen de masă. Altfel spus, în urma materialului consultat, a rezultat că, în pofida tuturor eforturilor pe care sistemul comunist
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
în interviurile realizate, se constată că trăirea religioasă și fenomenul creștin a cunoscut o manifestare plenară. Este neîndoielnic că spațiul ostracizant al temniței devine prilej de adâncire spirituală, într-o așa măsură încât se poate afirma, că trăirea creștină în temnițele comuniste a fost un fenomen de masă. Altfel spus, în urma materialului consultat, a rezultat că, în pofida tuturor eforturilor pe care sistemul comunist le-a făcut, de înăbușire a credinței și de descompunere interioară a persoanei umane, deținuții din închisorile comuniste
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
complicității, fie și prin tăcere, cu Răul totalitar.” (http//www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT FINAL CPADCR.pdf, p. 448.) Azi, când se întrevede riscul unui cult al corporalității hedoniste, când societatea nu mai este nici socialistă, nici comunistă, ci consumistă, mărturisitorii temniței comuniste ne pot fi călăuze spre esențe. Agresiunea asupra persoanei umane nu se mai face prin teroare și crimă, ci prin plăcerea senzuală, insidioasă și la fel de (dacă nu și mai) destructivă pentru spirit. Prin urmare, comunismul cu mijloacele sale specifice
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
a intra în legătură cu Dumnezeu, omul supus experienței comuniste și, îndeosebi, celei din închisoarea comunistă, riscă să se dezintegreze ca persoană umană. A vorbi despre dimnsiunea spirituală a universului carceral al României comuniste este o necesitate morală. Mărturisitorii, martirii și mucenicii temnițelor comuniste trebuie să funționeze pentru noi, cei de astăzi ca modele, ca repere morale, în caz contrar cunoșterea experienței lor ar rămâne doar la nivel rațional și atât. Este necesar să ne-o asumăm efectiv înțelegând că ancorarea în Dumnezeu
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
și Sandu Tudor au făcut educație antimaterialistă studenților Gheorghe Văsâi, Rădulescu Nicolae și Șerban Mironescu)” (A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. I, f. 278); Roman Braga fusese condamnat în anul 1949 conform sentinței nr. 210 la 5 ani temniță grea și trei ani degradare civică (Ibidem, f.261) pentru acuzația că ar fi făcut parte dintr-un cuib legionar din cadrul Facultății de Teologie din București. Din sentință rezultă că s-a înscris în Mișcarea Legionară în anul 1946, iar
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
precum „fasciști” și „criminali de război”, „trădători” sunt termenii în care presa controlată în totalitate de PCR îi va stigmatiza pe liderii politici în care populația încă mai vedea o speranță pentru redresarea țării și ieșirea de sub teroarea roșie. Experimentul temnițelor și al muncii forțate din lagărele și coloniile comuniste a însemnat distrugerea clasei politice interbelice, eliminarea elitei intelectuale, exterminarea unui număr mare de clerici ortodocși sau greco-catolici și, în general, represiunea împotriva tuturor persoanelor care s-au împotrivit instaurarii ,,democratiei
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
-i trateze pe aceștia cu diferite feluri de apă: apă sărată, apă dulce, apă amară și surpriza colosală era că, în 90% din cazuri, spasmele stomacului dispăreau. Medicul pușcăriaș a constatat că nu toate simptomele erau cauzate de stresul din temniță, dimpotrivă; 90 la sută din ele erau cauzate de deshidratare. Observând faptul că apa avea aceste efecte, el și-a spus că nu putea fi la mijloc decât un efect Placebo. Când a fost eliberat, el a înființat o clinică
BINECUVÂNTĂRILE APEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364107_a_365436]
-
prost căci, de cum apărea în cetate, ba era luat la bătaie de alții din breasla lui, ba era amenințat să fie prins de paznici cerșind în fața ușilor templelor. Nu se temea însă deloc că va fi prins și aruncat în temniță, acolo unde ar fi avut adăpost și hrană asigurată. Însă, odată închis în hrubele temniței, s-ar fi dus pe copcă cea mai mare plăcere a vieții lui, aceea de a umbla haihui dintr-un loc în altul. Trebuia, deci
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
lui, ba era amenințat să fie prins de paznici cerșind în fața ușilor templelor. Nu se temea însă deloc că va fi prins și aruncat în temniță, acolo unde ar fi avut adăpost și hrană asigurată. Însă, odată închis în hrubele temniței, s-ar fi dus pe copcă cea mai mare plăcere a vieții lui, aceea de a umbla haihui dintr-un loc în altul. Trebuia, deci, ca ajungând în cetate, să fie cu mare băgare de seamă! Tragodas aflase câte ceva despre
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
după ce totul se terminase. În acest fel, crezuse procuratorul Ponțiu Pilat, prinderea și eliminarea lui Baraba aveau să servească la reabilitarea sa în fața împăratului și la justificarea anumitor pierderi din vistierie. Atunci, după ce Baraba fusese prins, și aflându-se în temniță unde își aștepta sentința, vestitul tâlhar primise o vizită neașteptată și anume aceea a cavalerului cu care el fusese înțeles și pe care îl descoperise însuși Ponțiu Pilat. Acesta îi spusese cum fuseseră prinși, și anume din cauza monedelor însemnate, prin
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
structura unui anticomunist primar. Ulterior, cu abilitate, dar și cu robustețea convingerilor, și-a expus punctul de vedere al marxistului de neclintit care încă mai spera în resurecția „adevăratului comunism” ce urma să edenizeze planeta. Nici măcar evocarea victimelor regimului, a temnițelor de la Gherla și Pitești, nu l-au înduplecat. Mi-a răspuns lapidar: „Și totuși a meritat!”. Nu îmi amintesc ca cineva, față de care să fi nutrit atâta venerație înainte de a-l cunoaște în carne si oase, să îmi fi dat
VIAŢA ŞI OPINIILE LUI JOSÉ SARAMAGO de DAN CARAGEA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364263_a_365592]
-
de gardă, o clădire care se afla în incinta Catedralei Ortodoxe, și apoi executați în mod barbar: Horea și Cloșca au fost torturați cu cruzime, trași pe roată în 1785, după ce Crișan, știind ce-l aștepta, s-a sinucis în temniță, spânzurându-se cu nojițele de la opinci. Răscoala moților a fost considerată drept una dintre cele mai violente mișcări sociale din Europa acelei vremi, dar ea a marcat intrarea poporului nostru în epoca modernă, prin trezirea conștiinței naționale. Sunt unii istorici
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
În acest fel crezuse procuratorul Ponțiu Pilat, că prinderea și eliminarea lui Baraba aveau să servească la reabilitarea proprie în fața împăratului și a Senatului și la justificarea anumitor pierderi din vistierie. Atunci, după ce Baraba fusese prins, și aflându-se în temniță unde își aștepta sentința, vestitul tâlhar primise o vizită neașteptată. Aceea a cavalerului pe care îl mituise și pe care îl descoperise însuși Ponțiu Pilat. Acesta îi arătase cum fuseseră prinși, și anume din cauza monedelor însemnate, prin martelarea unei litere
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
Marea Secetă din ’46 - ’47 și pentru România pitorească, Baltagul, Descriptio Moldaviae și Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie și pentru icoanele făcătoare de minuni și pentru Vulcănescu, Ianolide, Gafencu, Crainic, Felea, Gyr și toți ceilalți îngeri din temnițele comuniste, pentru nisipul, valurile înspumate și pescărușii Pontului Euxin și pentru sârba oltenească și poarta de lemn maramureșană, Pentru graiul dulce, românesc, pentru higegea cu goarnă a Bihorului, tulnicele Apusenilor și lacrimile văduvelor de război și ale copiilor așteptându-și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > MĂRȚIȘOR-19 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1519 din 27 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Capitolul XXIII Mărțișor și Primăvara în Țara Zăpezilor Să plângem soarta bietului Ghiocel, îngropat de viu în Temnița Troienelor Uriașe și să așteptăm vreo minune care să-l salveze! Tot așa să-i plângem și pe tovarășii săi, Sabie de Raze și soldații săi, îngropați în troiene de Nămețilă! Când deasupra lor Vânturile Lățoase urlă și dansează ritmuri
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > TEMNIȚE Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Care este cea mai mare dilemă a umanității? Intensitatea cu care își trăiește viața sau modalitatea în care o părăsește. În cazul celei din urmă
TEMNIŢE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367288_a_368617]
-
propriei noastre subiectivități care ne interzice din start dreptul la percepere clară a realității care ne înconjoară ne întemnițăm singuri. Și din acest motiv uităm să trăim îmbrățișând direct finalul care oricum este parte integrantă a rațiunii umane. Referință Bibliografică: Temnițe / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TEMNIŢE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367288_a_368617]