942 matches
-
fost supuși investigației o serie de factori cum ar fi: # - factori fizici și constituționali (vârsta cronologică, talia, greutatea, calitățile fizice, energia, sănătatea, aspectul exterior); - factori psihologici (inteligența, maniera de a comunica, instrucția, cunoștințele, judecata și decizia, intuiția, originalitatea, adaptabilitatea, trăsăturile temperamentale, caracterul, inițiativa, perseverența, ambiția, gradul de responsabilitate, încrederea în sine, controlul de sine etc.); - factori psihosociali (sociabilitatea, diplomația, popularitatea, prestigiul, cooperarea, capacitatea de influențare etc.); - factori sociologici (nivelul socioeconomic, statutul economic și social, mobilitatea socială etc.). # Deși eforturile investite în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
concluzii contribuie, după părerea noastră, o interpretare simplistă și oarecum statică, mecanicistă a trăsăturilor de personalitate. În fond, personalitatea nu este o entitate imuabilă, ci supusă evoluției, progresului, deci schimbării. În stilul de conducere își pot găsi expresia unele trăsături temperamentale care îl pot avantaja pe conducător, în timp ce altele pot fi supuse influențelor educative. De exemplu, neechilibrul excitativ al proceselor nervoase care poate apărea la un anumit nivel ca încordare, impulsivitate, haos afectiv, conduită anarhică, prin educarea caracterial‑voluntară poate apărea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în continuare să-i schițăm și să le precizăm semnificația. Factori psihoindividuali Această primă categorie de factori care influențează luarea deciziilor cuprinde caracteristicile pshihologice personale/individuale ale omului (raționalitatea, ezitarea, nehotărârea, instabilitatea emoțională, oscilațiile psihocomportamentale etc.), însușirile lui de personalitate (temperamentale, caracteriale etc.) sau tipul de personalitate (extravert, introvert etc.). Unul dintre primii psihologi care au intuit cel mai bine rolul factorilor psihoindividuali în luarea deciziilor a fost William James. Încă în The Principles of Psychology (1890) și apoi în Textbook
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pozitivă a fost legată de extraversie, iar ceea negativă de nevrotism, extraverții fiind predispuși la experiențe emoționale pozitive și deci la fericire, nevroticii − la experiențe emoționale nefericite și, prin urmare, la insatisfacție. Aceste ultime idei sugerează că oamenii sunt predispuși temperamental să fie mai mult sau mai puțin satisfăcuți în pofida divergenței dintre ceea ce dorește un individ și ceea ce i se oferă, precum și în pofida corectitudinii în mediul de muncă (vezi Johns, 1998, p. 133). În sprijinul acestor idei au fost aduse numeroase
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
intensitatea motivației continuă să crească, performanțele încep să scadă. Cercetările experimentale au demonstrat că zona critică a intensității motivației variază în funcție de o serie de factori, cum ar fi simplitatea/complexitatea sarcinii, gradul de dificultate perceput al sarcinii, particularitățile de personalitate (temperamentale, aptitudinale) ale individului etc. De exemplu, în sarcinile simple (repetitive, rutiniere, cu componente automatizate, cu puține alternative de soluționare), pe măsură ce crește intensitatea motivației, crește și nivelul performanței. În sarcinile complexe însă (creative, bogate în conținut și în alternative acționale), creșterea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care experimentează stresul. Persoanele apte, dotate cu deprinderi excepționale, cele cu o experiență anterioară bogată, experte într-un domeniu etc. vor fi performante chiar și în condițiile unui nivel înalt de stres. Sunt apoi trăsăturile dispoziționale ale persoanelor, îndeosebi cele temperamentale și caracteriale, care predispun spre anumite atitudini și comportamente ce vor favoriza sau împiedica apariția efectelor pozitive sau negative ale stresului asupra performanței. Toate acestea ne atenționează asupra prudenței cu care trebuie făcute generalizările referitoare la efectele stresului asupra performanței
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cât gesturile sunt mai rapide, cu atât ele semnifică o mobilitate neuropsihică mai mare. De aceea, promptitudinea declanșării, precum și viteza efectuării gesturilor comune începând cu mâncatul și terminând cu scrisul reprezintă unii dintre cei mai importanți indici pentru identificarea tipului temperamental, viteza cea mai mare întâlnindu-se la tipul coleric, iar cea mai mică la tipul flegmatic. Totuși, trebuie să se țină seama că viteza, mare sau mică, reprezintă și un efect al exercițiului. Spre deosebire de viteză, edificatoare mai mult pentru dinamica
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
bogate pot fi apoi obținute din analiza raportului dintre viteza și precizia gesturilor instrumentale. Astfel: * Gesturile rapide, dar de o precizie mediocră denotă în general o stare de hiperexcitabilitate care constituie o caracteristică "naturală" a temperamentului coleric. La alte tipuri temperamentale, această stare poate fi semnul fie al unei ridicate tensiuni emoționale, fie al unei puternice iritații. Gesturile prompte, sigure și precise denotă calm, stăpânire de sine, încredere în sine, prezență de spirit etc. Gesturile lente, dar sigure și precise denotă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
amănunte, tendința de a neglija dimensiunea temporală a activității în favoarea calității. Această categorie de însușiri poate fi întâlnită mai frecvent la temperamentul flegmatic. Mult exagerate, luând forma pedanteriei, respectiv caracterul unei manii, ele pot apărea însă și la alte tipuri temperamentale, de pildă la melancolic. Gesturile retorice sunt cele care, fie însoțind, fie înlocuind vorbirea, au drept scop să convingă interlocutorul sau, ceva mai mult, să provoace acestuia o anumită stare emoțională sau afectivă. Limbajul gesturilor reprezintă cel mai vechi sistem
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
moi", de mică amplitudine (strânse pe lângă corp) pot să denote: atitudine defensivă, teamă; nivel scăzut al mobilizării energetice, ca urmare a oboselii, a unei stări depresive, sau a unei stări maladive, stare de indiferență, plictiseală, apatie; apartenența individului la tipul temperamental melancolic; tendința la izolare etc. Gesticulația bogată, impetuoasă, largă (uneori, de o amplitudine periculoasă pentru cei din jur) este caracteristică tipului constituțional picnic, iar dintre tipurile temperamentale, colericului și, în măsură mai mică, sanguinicului. Ea poate să denote: stare emoțional-afectivă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
a unei stări maladive, stare de indiferență, plictiseală, apatie; apartenența individului la tipul temperamental melancolic; tendința la izolare etc. Gesticulația bogată, impetuoasă, largă (uneori, de o amplitudine periculoasă pentru cei din jur) este caracteristică tipului constituțional picnic, iar dintre tipurile temperamentale, colericului și, în măsură mai mică, sanguinicului. Ea poate să denote: stare emoțional-afectivă de tip stenic sau hiperastenic (bună dispoziție, veselie, volubilitate, jovialitate, mergând până la euforie); nivel ridicat de mobilizare energetică; elan, înflăcărare pentru o idee sau o cauză, vădind
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
asupra lor. Vom da în schimb câteva recomandări generale referitoare al interpretarea mimicii în ansamblu. Mimica săracă, respectiv fața caracterizată printr-o redusă varietate și mobilitate a mușchilor faciali și implicit a expresiilor denotă în genere apartenența individului la tipul temperamental flegmatic. Ea constituie semnul unei reduse reactivități, chiar al unei anumite inerții emoționale și afective. În unele cazuri, mimica deosebit de săracă semnifică o structură psihică elementară, amorfă. 31 33 Fig. 10 Mimica predominant depresivă, caracterizată prin expresie meditativă dată de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
anumite inerții emoționale și afective. În unele cazuri, mimica deosebit de săracă semnifică o structură psihică elementară, amorfă. 31 33 Fig. 10 Mimica predominant depresivă, caracterizată prin expresie meditativă dată de mușchii feței "căzuți" ("Omega melancolic") denotă fie apartenența la tipul temperamental melancolic, fie faptul că individul se află sub influența unui eveniment neplăcut. Fig. 11 Mimica mobilă și, de aceea, bogată constituie de regulă semnul unor trăiri emoționale și afective de tipul stenic (veselie, bună dispoziție etc.), specifice tipului temperamental sanguin
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
tipul temperamental melancolic, fie faptul că individul se află sub influența unui eveniment neplăcut. Fig. 11 Mimica mobilă și, de aceea, bogată constituie de regulă semnul unor trăiri emoționale și afective de tipul stenic (veselie, bună dispoziție etc.), specifice tipului temperamental sanguin. Fig. 12 Mimica excesiv de mobilă denotă, de regulă, o anumită inconstanță sau instabilitate a echilibrului trăirilor psihice. Însoțită și de alte manifestări ca logoree (verbalizare deosebit de rapidă, cu un debit bogat, tendința de a vorbi mult, cu pierderea frecventă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
pe Dominique de Villepin „oleaginos”. Anatema se transformă În injurii rasiste atunci când un organ de presă neoconservator Îi acuză pe francezi de „antisemitism” (Le Monde, 12 februarie 2003, pp. 3 și 16). Bineînțeles, nu este vorba decât despre niște reacții temperamentale, prietenia franco-americană având În urmă mai bine de două secole și jumătate de istorie comună. În Franța, Jean-Francois Revel, În L’Obsession anti-américaine, a descris o tendință de aceeași natură, a cărei atenuare și eliminare este un obiectiv esențial pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rula, Marin Karmitz și-a creat propria rețea cinematografică. Societatea Mk2 - a treia în Franța - produce și distribuie filme, construiește și exploatează săli de cinema. La 69 de ani, Marin Karmitz pune discreție și modestie în răspunsuri, deși recunoaște că, temperamental, timidul a trebuit să fie un rebel, un „rezistent“. Marele patron, abil om de afaceri, e dublat de un creator pasionat, creatorul de un fin declanșator de relații umane. Lista sa de prieteni e garnisită cu nume de mari cineaști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
își urăsc locul de muncă. O comedie jenantă, cu gaguri stupide și psihologie de Hallmark, din care nu mai poți salva decât, evident, jocul nebunesc al Oanei Pellea (primul ei rol de comedie într-un film), care interpretează o foarte temperamentală sud-americancă de stânga, și cel al Alexandrei Maria Lara, destul de surprinzătoare în postura de chelneriță studentă la Arte și cam săracă cu duhul. Premiera a beneficiat de prezența celor două actrițe, a regizorului și a scenaristei (care a fost și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
unul care s-a vârât pe pista aeroportului din Bacău, taman la fix ca să fie lovit în moalele capului de roțile unui avion în plină decolare. VERBA WOLAND Ruxandra CESEREANU Leonor și fantasmele Născută ca și Frida Kahlo în 1907, temperamental și sangvin provenind tot din ținuturile Americii latine (recte Argentina), Leonor Fini a avut un destin longeviv față de cel al Fridei Kahlo (moartă la 47 de ani), trăind până la vârsta de 89 de ani. Spre deosebire de Frida, obsedată de propria ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
general. 2. Tipurile posibile în ordinea normală sunt întotdeauna limitate ca număr, ceea ce le fac cognoscibile și descriptibile. Urmează deci, că particularitățile morfologice, fiziologice și psihice ale omului se adună după anumite reguli, pe care le descoperim în tipurile constituționale, temperamentale, medicamentoase, etc. De aceea, fiind date două sau trei detalii, este posibil, cu ajutorul unei suficiente cunoașteri a legii tipologice, să se tragă concluzii referitorare la temperamentul unui individ, și prin aceasta, să se prevadă o mare parte a reacțiilor organice
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sau melancolic, sănătos sau bolnăvicios, predispus la tuberculoză sau cancer, etc. Temperamentul constituie deci fondul sau determinanta funcțională a unui individ, adică elementul său dinamic și invariabil prin excelență. Deși fiecărei categorii constituționale îi corespunde un anumit cadru de posibilități temperamentale, liberul joc al acestora este mult mai suplu decât al substratului lor morfologic: individul viu nu poate fi fixat într-o formulă statică, ci se găsește într-o permanentă evoluție și transformare. Iată pentru ce aspectul temperamental și dinamic al
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cadru de posibilități temperamentale, liberul joc al acestora este mult mai suplu decât al substratului lor morfologic: individul viu nu poate fi fixat într-o formulă statică, ci se găsește într-o permanentă evoluție și transformare. Iată pentru ce aspectul temperamental și dinamic al unui individ, adică orientarea fiziologică a organismului său este mai importantă la un moment dat decât caracterele sale morfologice care evoluează și ele dar în limite mult mai restrânse. În sens larg temperamentul unui individ cuprinde deci
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
boală). Iată pentru ce se obișnuiește a se folosi termenii de temperament sau constituție ca denumiri sinonime, constituția propriu-zisă fiind însă întotdeauna subînțeleasă ca unul dintre aspectele temperamentului și anume, unul dintre caracterele lui relativ fixe. În realitate, orice clasificare temperamentală cuprinde și un aspect somatic, precum orice clasificație constituțională cuprinde și un aspect reacțional. Mai mult decât atât, orice clasificație, fie temperamentală, fie constituțională, prezintă întotdeauna și un al treilea aspect psihic (caracterul). În această lucrare se folosește deopotrivă termenul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
subînțeleasă ca unul dintre aspectele temperamentului și anume, unul dintre caracterele lui relativ fixe. În realitate, orice clasificare temperamentală cuprinde și un aspect somatic, precum orice clasificație constituțională cuprinde și un aspect reacțional. Mai mult decât atât, orice clasificație, fie temperamentală, fie constituțională, prezintă întotdeauna și un al treilea aspect psihic (caracterul). În această lucrare se folosește deopotrivă termenul de constituție sau de temperament sau expresia sintetică de fond temperamento-constituțional, pentru a desemna caracteristicile reacționale personale ale unui individ, considerat dintre
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de igienă generală și ale igienei proprii tipului său de temperament, orice individ se poate menține sănătos până la adânci bătrâneți (sau mai exact până la epuizarea rezervelor sale vitale), firește fără a putea evada vreodată din limitele fiziologice ale tiparului său temperamental. Limfaticul bunăoară este un îmbibat de lichide, trebuie să evite alimentele prea bogate în lichide sau climatele umede, spre deosebire de tipul bilios, care este un uscat și care, dimpotrivă, nu se simte bine decât în asemenea condiții. Din nefericire însă, în
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
aproape niciodată în natură, în stare pură. Totuși o observație mai atentă va putea determina tonalitatea majoră a unui individ. Puțini dintre cititori se vor putea reține de nu suprapune, aproape involuntar și fără efort, fiecăruia dintre cele patru modele temperamentale, imaginea unora dintre cunoștințele lor apropiate. În realitate nu numai că nu există tipuri pure, dat tipurile mixte constituie regula. Cele patru temperamente hipocratice se combină în realitate, în fiecare ființă umană, iar proporția lor armonioasă este compatibilă cu o
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]