38,269 matches
-
De fapt, acestea sînt frecvent pronunțate cu z; diferența fonetică dintre s și z fiind însă extrem de mică (o pură distincție de sonoritate), variațiile în rostire nu sînt supărătoare; în scris, ele atrag atenția considerabil mai mult. E interesant că tendința de sonorizare a lui s între două vocale pare să existe în româna actuală, dar ea nu funcționează automat și constrîngător. De pildă, în disertație, s este pronunțat de mulți z, lucru care nu se întîmplă de loc în aparițiile
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
prea multe motive de optimism. Studiul confirmă toate observațiile critice făcute de politicieni, oameni de afaceri străini, analiști și filozofi la adresa modului în care muncesc românii (lucrul este adesea superficial, fără preocupare pentru calitate, corupția se extinde la toate nivelurile, tendința de a-l înșela pe celălalt, fie el șef sau subaltern, este larg răspîndită, punctualitatea este privită ca un moft), dar se desparte net de acestea în privința cauzelor. Acestea "nu sînt de ordin etnic sau de mentalitate cum se afirmă
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
posibile învinuiri, prevenind astfel o înțelegere greșită. Edificiul psihologic lovinescian și sistemul teoretic derivat erau refractare incoerenței, sciziunii interioare. După cum s-a putut ușor observa, chiar structura sa psihologică, oricum mai complexă decât era dispus să o arate, Lovinescu avea tendința să o simplifice, printr-un gest care trădează, la un singur termen. În orice caz, nu concepe temperamentul și bovarismul ca o antinomie generatoare de conflict interior și de instabilități, ci ca fiind într-o relație de contiguitate și compatibilitate
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
într-atât încât, până la urmă, de foarte de sus, Lovinescu ne poate apărea ca fiind autorul unei singure cărți, o carte despre sine al cărei arhetip plutește în toate înfățișările particulare pe care a vrut să i le dea criticul". Tendința de destăinuire a criticului capătă o extindere mai largă, până la a se confunda cu întreaga operă. Aurel Sasu și-a construit un întreg eseu critic, excelent în analize și deducții, pe această idee a naturii confesive a personalității lovinesciene: Eul
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
dezrădăcinat, a cărui viață se petrece în întregime aici și acum, într-un prezent continuu și imuabil, din matca căruia amintirea trecutului și prefigurarea viitorului au dispărut. Pentru un asemenea individ, existența nu are decît o singură dimensiune: orizontala. Orice tendință de organizare pe verticală, fie prin integrarea în ierarhii sociale, fie prin hrănirea credinței într-o lume transcendentă, este reprimată lent de înaintarea pe orizontală a angrenajului tehnologic. Dacă nu i te supui, ești exclus cu identitatea ta cu tot
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
o victimă a constrîngerilor pe care ea ți le-a impus. Și atunci, ca reacție compensatorie față de nedreptatea coercitivă la care ai fost supus, autoritățile politice fie vor desființa ierarhia în cauză, fie vor crea o ierarhie paralelă a cărei tendință va fi s-o înlocuiască cu timpul pe cea dintîi. În America, spune Ovidiu Hurduzeu, tactica obținerii de avantaje prin înaintarea unor petiții din care să reiasă statutul de victimă a devenit astăzi o mentalitate comună. Ea tinde să înlocuiască
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
infinită; el este infinitul sub o formă finită, sinteza finitului și a infinitului. Insatisfacția omului în fața finitului, aspirația sa către infinit sînt manifestări ale divinului în om, sînt mărturia omului în ceea ce privește existența lui Dumnezeu și nu doar a lumii". Această tendință către nelimitarea divină, către o libertate ce-și află sorgintea în ecuația subiectivă, intimă, a fiecărui artist cu opera sa poate fi coroborată și cu celebra definiție kantiană a frumosului drept "ceea ce place în mod universal fără concept". Dimensiune capitală
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
multinaționalele sau organizațiile nonguvernamentale internaționale. în sectorul de stat salariul e mic dar contractul sigur, în sectorul privat salariul e mic și contractul poate fi rupt oricînd, în multinaționale salariul e mare și contractul mai stabil. Sigur, acestea sînt numai tendințe generale, și o astfel de clasificare e în mod necesar simplistă. Ceea ce vreau să spun este că diferențele de contract și de remunerație creează premisele unor diferențe enorme între culturile diferitelor întreprinderi. Munca este etică, lenea - estetică (sic!). Cu ce
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
generator al concepției critice e un act de onestitate și o probă a moralității. La originea activității criticului trebuie să situăm gestul simbolic al loialității și al demnității, al acordului cu sine, al voinței de a fi în consonanță cu tendința sau dispoziția sa naturală. Echilibrul său numai astfel era satisfăcut și menținut. Mărturia unui contemporan, Dan Petrașincu, e întru totul revelatoare: "Lovinescu era mulțumit de sine însuși. El refuza tot ceea ce l-ar fi putut tulbura sau clinti din viziunea
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
domeniu, însă nimeni nu ne oprește să atribuim expresiei atât profunzimea, cât și universalitatea kantiana picurata de autor, de Kant, în Imperativul absolut. Al doilea mare gânditor care a cutezat să redeschidă, după aproape 2000 de ani, problema ,,Ființei", cu tendințe chiar de conceptualizare (în ontologic) a fot Martin Heidegger (născut 26 septembrie 1889, Meßkirch/Baden decedat 26 mai 1976, Freiburg im Breisgau). Martin Heidegger, în celebra lucrare ,,Sein und Zeit" ,,Ființa și timp", 1927! Ce să facem, vrem sau nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
uscat, friabil, ducând la alopecie difuză sau parțială a scalpului, pierderea pilozității inghinale și dispariția 1/3 externe a sprâncenelor. Terapia de substituție poate duce la rezolvarea acestor probleme. Unghiile devin îngroșate, se rup ușor și cresc încet. Pacienții descriu tendința de a dezvolta ușor echimoze, și cicatrizare lentă a rănilor. Terapia de substituție este esențială pentru tratamentul manifestărilor cutanate ale hipotiroidismului. Într-un studiu preliminar, deschis, non-blinded, s-a arătat că hormonul tiroidian aplicat topic la o concentrație de 0
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92047_a_92542]
-
dorește o evaluare a unor situri specifice (ficat, rect). Tumorile mai mari de 5 cm, lobulate, cu heterogenitate crescută, care au grăsimea mezenterică infiltrată și adenopatii regionale, ulcerații și au un model de creștere exofitică la examinarea CT, au o tendință mai mare de a metastaza [3, 4]. PET poate fi util atunci când nu se cunoaște localizarea primară a tumorii sau atunci când poate depista tumori care au cel puțin 1 cm în diametru. Printre alte metode de diagnostic al GIST se
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Science/92052_a_92547]
-
Edit. Omniscop, Craiova, 1996, p. 99. footnote>. Omul, ca și chip al lui Dumnezeu era destinat să se îndumnezeiască, prin comuniunea cu El și până la comuniunea desăvârșită cu El. Intenția este bună, căci era înscrisă în însăși natura omului aceasta (tendința către îndumnezeire), dar procedura prin care Adam încearcă să se îndumnezeiască este fără Dumnezeu și împotriva Lui. Sfântul Maxim afirmă că greșeala pe care o face omul în Eden, nu este aceea că dorește să devină Dumnezeu, pentru că în realitate
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
animalelor și nu mai merita din partea lui Dumnezeu dragostea ce s-a arătat prin întruparea Logosului. Dar n-a fost așa. O scânteie cât de mică, din chipul lui Dumnezeu, a rămas în om, după cum mărturisește întreaga istorie a omenirii. Tendința firească după adevăr și bine n-a dispărut niciodată din mijlocul oamenilor. Căderea în păcat a produs o deviere, dar n-a barat total drumul spre Dumnezeu. Scopul omului este tot asemănarea cu Dumnezeu, dar după ce-și va reface
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
evenimentul respectiv a avut loc. Urmările psihice ale avortului provocat se datorează lipsei de informare a femeii asupra riscurilor pe care le presupune avortul. În acest sens, d-na Tove Ross Niklassen (ginecolog și psiholog) spunea că: personalul medical are tendința de a evita discuțiile cu femeia care se pregătește de avort. Se pare că predomină convingerea că pentru pacientă va fi cu atât mai bine cu cât se va vorbi mai puțin despre cele privitoare la avort<footnote R. Niklassen
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
dezvoltarea fătului, despre procedeele folosite în practica avortului, încercarea de a se dezvinovăți manifestată prin lupta împotriva avortului (sau, dimpotrivă, pentru avort), convingerea altor femei să renunțe la avort (sau să recurgă la avort), scăderea capacității de concentrare, lipsa perspectivelor, tendințe de suicid (gânduri sau încercări de a-și pune capăt vieții) etc.; emoționale: suferință, mânie, teamă, depresie, anxietate, care se manifestă prin insomnii, coșmaruri sau vise obsesive, sindromul aniversării (o amplificare a simptomelor în preajma datelor aniversare: data avortului sau data
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
la maturitate. Copiii care s-au născut într-o familie în care s-au făcut avorturi (numiți de psihiatri supraviețuitori ai avortului) trăiesc în timpul vieții lor diferite sentimente de neîmplinire, cum ar fi: anxietate și nesiguranță, care se manifestă prin tendința de suicid și consum de droguri; teama de a intra în relație cu părinții și mai târziu cu societatea; suspiciune (consecință a lipsei de încredere în iubirea părinților); sentimente de neîncredere în sine, care îi fac să devină vulnerabili și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Kamenica (Albania) în Cherubino, savuroasa Marcellină a Andreanei Nikolova (Bulgaria), Gergely Nemeti din Timișoara (Don Basilio)și Iurie Maimescu din Moldova (Bartolo). De reținut este că regizorul spectacolului Alexander Rădulescu - un român trăit și format în Germania - ferindu-se de tendințele proprii teatrelor germane de a dilata mesajul până la caricatură, a creat un spectacol dinamic, motivat, grav și vesel în același timp (cu excepția finalului din care a rămas doar farsa și a dispărut vraja nopții ce rezonează cu cea mai subtil
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
muzee americane - Cleveland, Chicago, Montreal și Metropolitan. Posteritatea ingrată a artistului s-ar datora - sugerează organizatorii expoziției - nu lipsei sale de talent ci dificultății de a-i ,cataloga" opera. Ca epocă și formație, Girodet aparține clasicismului dar prin îndrăzneli și tendințe excentrice locul său este în avangarda romantismului. În ,Somnul lui Endimion" (1791), de exemplu, pictorul tratează subiectul mitologic într-o manieră novatoare, onirică, plină de senzualitate. Prezența Dianei este sublimată într-o rază de lumină care scaldă trupul dezgolit al
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
un anumit sens determină particularitatea imaginii generale a activităților muzicale aparținând timpului nostru. Este vorba despre amplificarea stratificării sistemului stilistic unitar de epocă într-un șir de sub-sisteme stilistice, care afișează deseori un contrast evident. Acest fapt este datorat unei tendințe generale de creștere în importanță și consistență a creației individuale, dar și naționale, proces cu proveniență din epoca Renașterii, amplificându-se progresiv în Baroc și Clasicism și continuând în Romantism.”<footnote Mihail Mihailov, Stilul în muzică, Leningrad, Editura Muzîka, 1981
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de o anumită importanță care le impune ca modele referențiale în noul context social-politic-artistic al începutului de secol XX. (1) În cel mai general sens posibil, creația celor doi compozitori pornește de la un context definibil ca intersecție a mai multor tendințe de reformulare a dominantelor valorice (nașterea psihanalizei freudiene, reconsiderarea legităților fizicii prin teoria relativității einsteiniene, intuitivismul bergsonian în filosofie, hegemonia marxismului în reformularea imaginii interacțiunii sociale, teoria evoluționistă darwiniană sau nașterea geopoliticii ca imagine asupra interacțiunii, formulării și distribuirii de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
implicit, a perioadelor stilistice. Iar această dialectică o putem formula în termeni de incitare-inhibare a opțiunilor pentru extrapolarea identității sau a alterității, ceea ce ar putea fi traductibil în termeni de deschidere-închidere a unui ciclu cultural în sens stilistic. Închiderea semnifică tendința de sinteză și decelerare (inhibare) a proceselor de transformare, acest fapt determinând privilegierea omogenității și stabilității, ceea ce ne trimite la tipologia de stil „monolitic”. Ca model referențial putem recurge la imaginea stilului „monolitic” bachian sau wagnerian, ambii compozitori realizând sinteze
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și activității cu deplasările între orașele Eisenach (în care s-a născut), Lüneburg, Weimar, Köthen și Leipzig, iar în cazul lui Wagner este relevantă perioada „pelerinajului” - reperele principale fiind Riga, Dresda, Zürich și Weimar. Deschiderea indică, într-un prim moment, tendința de Iest caz, accentul cade pe imaginea evoluției interioare, ca răspuns la întrebările ce este reformulat și, mai ales, cum este reformulat. Evoluția stilului lui Beethoven reprezintă un model referențial în acest sens, deoarece, înainte de a vorbi despre procesul de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Rahmaninov sau Igor Stravinski), limita separatoare fiind anul 1933. În celebra lucrare intitulată Philosophie der neuen Musik (1949), Theodor W. Adorno îi prezintă pe Schönberg și Stravinski în calitatea lor pur „tehnică”, funcțională, ca participanți „antagoniști” la dialectica relației între tendința progresistă (Schönberg) și tendința conservativă (Stravinski). Această optică ne interesează mai puțin aici, de interes primordial fiind pentru noi modul în care este formulată definiția și imaginea stilului însuși, aflat în continuitate sau opoziție cu accepțiunile și concepțiile perioadelor stilistice
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
limita separatoare fiind anul 1933. În celebra lucrare intitulată Philosophie der neuen Musik (1949), Theodor W. Adorno îi prezintă pe Schönberg și Stravinski în calitatea lor pur „tehnică”, funcțională, ca participanți „antagoniști” la dialectica relației între tendința progresistă (Schönberg) și tendința conservativă (Stravinski). Această optică ne interesează mai puțin aici, de interes primordial fiind pentru noi modul în care este formulată definiția și imaginea stilului însuși, aflat în continuitate sau opoziție cu accepțiunile și concepțiile perioadelor stilistice anterioare. Ca referent aici
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]