2,111 matches
-
întreb unde am greșit? Ce nu am făcut bine? Unde s-a rupt firul? Cum s-a produs această ruptură? De ce? Îmi vine în minte teoria cauzalității globale și mă liniștesc parțial. Apoi, îmi amintesc și de o frază din Teoremele poetice: "tot ce poate să se întâmple, se va întâmpla". Trebuie să mă adaptez situației de fapt și să caut soluții pentru mai departe. Am câteva discuții serioase cu Ja, mă interoghez sever, mă uit în "oglindă" și surâd, ajungând
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și politică ANANTA. Studii transdisciplinare Colecție coordonată de Tiberiu Brăilean Theodor Codreanu, Transmodernismul, 2005 Tiberiu Brăilean, Grădinile lui Akademos, 2005 Gnoza de la Bilca, 2007 Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Tiberiu Brăilean, Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) BRIGITTE CHAMAK (c) ÉDITIONS DU ROCHER, 1997 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Brigitte Chamak GRUPUL CELOR ZECE sau metamorfozele raporturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Sînt posibili și alți atractori, de tip haotic. Încercăm să le caracterizăm numărul, tipurile, perioadele în funcție de structura rețelei și de tipul interacțiunilor. Aceste probleme sînt abordate adesea prin simulări numerice pe calculator. Plecînd de la rezultatul "experiențelor nu-merice", încercăm să obținem teoreme care să lege structura și comportamentul 107". Cercetările LDR erau cercetări de vîrf într-un domeniu ce avea să capete din ce în ce mai multă importanță și să facă parte dintr-un ansamblu numit "științe cognitive". Francisco Varela s-a alăturat acestei echipe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și II, 2Bd. Aici ne apare cu evidență că factorii evocați de Blaga reprezintă tocmai cele trei "componente ale cunoașterii" ("istorică", "teoretică" și "practică") pe care Dilthey le distinge atunci când investighează în Einleitung... tipurile de enunțuri specifice științelor spiritului ("realitățile", "teoremele" și "judecățile de valoare" sau "regulile")164. Credem de asemenea că este aproape inutil să mai insistăm asupra faptului că "ideea regulativă" despre care vorbește Schnädelbach referindu-se la Dilthey nu este altceva decât un "ideal științific cu funcție imperativă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sistemul valorilor și imperativelor proiectat prin raportul dintre om și corelația sarcinilor lui" (s.n.)110. În continuare, acest triplu raport poate fi corelat cu cele trei categorii de enunțuri specifice științelor spiritului. Astfel, enunțurile se împart în: 1) "realități"; 2) "teoreme"; 3) "judecăți de valoare și reguli". Drept urmare, Dilthey face distincția între: 1) enunțuri care exprimă "ceva real, dat la nivelul percepției" (ele constituie "componenta istorică a cunoașterii"); 2) enunțuri principiale, care arată cu ajutorul abstractizării "uniformitățile conținuturilor parțiale ale acestei realități
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
merita un comentariu aparte și s-ar constitui într-un pretext de nesfârșite speculații. De altfel, o inventariere a principalelelor definiții date filozofiei a făcut, bunăoară, A. Dumitriu, fără a ajunge la vreun rezultat: Putem afirma cu toată certitudinea că teoremele lui Apollonius, de exemplu, privind conicele, mica teoremă a lui Fermat, din teoria numerelor, sau legile lui Kepler asupra mișcării planetelor sunt adevărate, dar nu avem <<definiția>> adevărului în esența lui; știm că Descartes făcea filozofie, că Leibniz făcea filozofie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
într-un pretext de nesfârșite speculații. De altfel, o inventariere a principalelelor definiții date filozofiei a făcut, bunăoară, A. Dumitriu, fără a ajunge la vreun rezultat: Putem afirma cu toată certitudinea că teoremele lui Apollonius, de exemplu, privind conicele, mica teoremă a lui Fermat, din teoria numerelor, sau legile lui Kepler asupra mișcării planetelor sunt adevărate, dar nu avem <<definiția>> adevărului în esența lui; știm că Descartes făcea filozofie, că Leibniz făcea filozofie, că Immanuel Kant făcea filozofie etc., dar nu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
potrivite mișcări și senzații locale care duc la plăcere și va ști ce ar putea fi un orgasm înainte de a avea primele contacte sexuale cu un bărbat. Toate acestea se adună în mintea ei ca o zestre de experiențe plăcute. Teorema iubirii Mulți au încercat să definească iubirea și au sfârșit cu un oftat, un cântec sau chiar un... suicid. Cu siguranță că omul fericit este acela iubit de persoana pe care-o iubește. Dar cum se ajunge în această stare
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Sábato elev trăiește același sentiment de izolare și singurătate: "mă simțeam ridicol, un băiat de la țară, simțeam că lumea era oribilă și ostilă, că era imperfecta"15 -mărturisește Sábato până în ziua în care asistă pentru prima dată la demonstrația unei teoreme de geometrie, cănd "am simțit un fel de extaz, am descoperit o lume perfectă și exactă, frumoasa și incoruptibila. Nu știam că tocmai descoperisem universul platonic. Și atunci, în clipa aceea minunată, a început o nouă etapă în viața mea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
această, nu mai este nimic", "știință nu îl salvează pe om", "visul e o suburbie a morții"70, sau, poate, cel mai dramatic dintre aceste verdicte este că rațiunea nu e de nici un folos în viață, ci numai ca să demonstrăm teoreme și să construim aparate. Sufletul omenesc, in ce are el mai profund, nu are nevoie de asta71, iar cel care a exprimat cel mai bine acest sentiment de neliniște a omului contemporan este, spune Sábato, Kafka: "Probabil că nu o sa
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
adolescentine, a celei a avorturilor și bolilor transmise sexual, cât și a implicațiilor psihosociale pe care toate acestea le au, este cert că educatorul contemporan, chiar în postura lui cea mai neutră, profu’ de mate, - Paganel cel veșnic absorbit de teoreme - ca și instituția școlară de altfel, nu pot să se mai situeze pe poziții de indiferență. În mod evident, o astfel de problemă nu este prioritatea numărul unu a unei instituții academice, dar ascunderea ”jarului” în dulap poate aduce riscul
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Sisteme economice, 2009 Criza pămîntului plat, 2009 Teoeconomia. Religii economice, 2011 Omeconomia, 2012 Teomeconomia. De la economosofie la geoeconomie, 2013 Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea. Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Ce este realitatea?, 2009 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Horia Bădescu. Memoria ființei, 2008 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 André Sole, Creatori de lumi, 2009 Mirela Mureșan, Transdisciplinaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de la Bilca, 2007 Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Sisteme economice, 2009 Criza pămîntului plat, 2009 Teoeconomia. Religii economice, 2011 Omeconomia, 2012 Economia holotropică, 2015 Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea. Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Ce este realitatea?, 2009 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Horia Bădescu. Memoria ființei, 2008 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 André Sole, Creatori de lumi, 2009 Mirela Mureșan, Transdisciplinaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Un spirit absolut nu este nici de conceput, nici imaginabil. El nu este decît un idol, ipostaziat cu scopul de a-l face să fie sugestiv. Nu mai este decît un pretext de îndoială intelectuală, o atitudine față de credință, o teoremă care duce la discuții sterile, un născut mort al speculației, o abstracție lipsită de obiectul pentru care ar fi abstractă: o apariție care nu-și face apariția, o efigie suspendată în vid, țintă oferită săgeților critice ale ateismului, el însuși
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ale economiei ANANTA. Studii transdisciplinare Colecție coordonată de Tiberiu Brăilean Theodor Codreanu, Transmodernismul, 2005 Tiberiu Brăilean, Grădinile lui Akademos, 2005 Gnoza de la Bilca, 2007 Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) TIBERIU BRĂILEAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Tiberiu Brăilean Fundamente filosofice ale economiei EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 În căutarea "sensului" pierdut... Evenimentele scriitoricești din ultima vreme ne
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
corectă a resurselor între agenții participanți la schimb, cu rezultate benefice pentru toată lumea, ceea ce nu s-a putut însă demonstra întotdeauna. Această situație a fost denumită de echilibru sau optim paretian (de la numele lui Vilfredo Pareto, economist neoclasic). Astfel, potrivit teoremei paretiene, un rezultat este optim dacă și numai dacă nimeni nu-și poate ameliora situația fără ca altcineva să și-o înrăutățească pe a sa. Se cuvine însă să fim foarte precauți în ce privește existența situațiilor de echilibru și optimalitate din pricina condițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
austriacă modernă, în operele lui K. Menger, L. Von Mises și F. Hayek. După ei, ceea ce conferă științei econo-mice un loc particular atît în sfera cunoașterii pure, cît și în cea a utilizării practice a cunoștințelor este tocmai faptul că teoremele sale nu sunt susceptibile de a fi nici verificate, nici dezmințite pe bază de experiență. 1.4.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) Raționalismul pur sau raționalismul cartezian, atît cît a fost el explicitat de Walras (1874), ne apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
teoria științifică ar trebui abandonată. În schimb, pentru ideologul pieței, eficacitatea regularizării comerciale constituie un principiu ce nu ar putea fi repus în cauză nici de eventualele contradicții reperate în discursul său, nici de prezentarea faptelor elementare, aparent contrarii. c) Teorema ideii fixe. Fără îndoială, principiul ideologic riscă să sufere din cauză că nu poate admite nici o discuție. El devine o "dogmă", iar ideologia se pervertește pînă la punctul în care va subjuga omul în loc de a-l servi. Or, ideologia autentică trebuie, în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
după o lungă asceză personală, garanție a calității sale, marca filosofului este netă; invers, dacă jocul premiselor este impersonal și își trage meritul din forța raționamentelor, marca științei este evidentă. Această afirmație ar putea fi numită, cu pompă și deriziune, teorema ideii fixe, deoarece ea se concentrează pe fixitatea și variabilitatea a două extremități ale raționamentului savant (Leroux). Utilizarea sa drept criteriu de evalu-are a naturii dominante a unei opere (este ea mai curînd filosofică, mai curînd științifică, sau ideologică?) dă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mult faptul că cel mai bun mijloc de a obține un stadiu eficace e concurența pură și perfectă. Tentativele de a demonstra legăturile dintre optimalitatea paretiană și eficacitatea concurențială au sfîrșit prin a pune în evidență ceea ce numim "cele două teoreme ale economiei bunăstării". Aceste două teoreme afirmă nu numai că întreg echilibrul concurențial este un optim paretian (prima teoremă), dar și că există întotdeauna un sistem de prețuri și o distribuție a dotărilor inițiale care face ca un optim paretian
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mijloc de a obține un stadiu eficace e concurența pură și perfectă. Tentativele de a demonstra legăturile dintre optimalitatea paretiană și eficacitatea concurențială au sfîrșit prin a pune în evidență ceea ce numim "cele două teoreme ale economiei bunăstării". Aceste două teoreme afirmă nu numai că întreg echilibrul concurențial este un optim paretian (prima teoremă), dar și că există întotdeauna un sistem de prețuri și o distribuție a dotărilor inițiale care face ca un optim paretian să fie un echilibru general concurențial
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de a demonstra legăturile dintre optimalitatea paretiană și eficacitatea concurențială au sfîrșit prin a pune în evidență ceea ce numim "cele două teoreme ale economiei bunăstării". Aceste două teoreme afirmă nu numai că întreg echilibrul concurențial este un optim paretian (prima teoremă), dar și că există întotdeauna un sistem de prețuri și o distribuție a dotărilor inițiale care face ca un optim paretian să fie un echilibru general concurențial (a doua teoremă). 4.1.2.2. Testele de compensare A arăta echivalența
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
numai că întreg echilibrul concurențial este un optim paretian (prima teoremă), dar și că există întotdeauna un sistem de prețuri și o distribuție a dotărilor inițiale care face ca un optim paretian să fie un echilibru general concurențial (a doua teoremă). 4.1.2.2. Testele de compensare A arăta echivalența dintre optimalitatea paretiană (eficacitate) și concurență este, deci, un fapt fundamental. Apoi, criteriul lui Pareto trebuie să fie utilizabil în practică. Noua economie a bunăstării se ocupă de efectivitatea criteriului
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de tranzitivitate a preferințelor colective. Arrow (1951) susține imposibilitatea realizării simultane a celor două condiții. Concluzia sa e destul de pesimistă, deoarece rezultă imposibilitatea găsirii unei proceduri de alegere colectivă nondictatorială, atunci cînd utilitățile sunt ordinale și noncomparabile. Aceasta este o teoremă importantă căci depășește simpla procedură de vot. O altă teoremă de imposibilitate, care o extinde pe cea a lui Arrow este pusă în evidență de către Sen (1970) și caracterizează ceea ce el a numit conflictul liberalo-paretian. Sen stabilește imposibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
simultane a celor două condiții. Concluzia sa e destul de pesimistă, deoarece rezultă imposibilitatea găsirii unei proceduri de alegere colectivă nondictatorială, atunci cînd utilitățile sunt ordinale și noncomparabile. Aceasta este o teoremă importantă căci depășește simpla procedură de vot. O altă teoremă de imposibilitate, care o extinde pe cea a lui Arrow este pusă în evidență de către Sen (1970) și caracterizează ceea ce el a numit conflictul liberalo-paretian. Sen stabilește imposibilitatea de a atinge un stadiu pareto-optimal dacă este respectată o condiție minimală
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]