1,090 matches
-
discursive": Critica literară a recunoscut de mult timp, în mod intuitiv, existența unor astfel de unități discursive, făcînd distincția, de exemplu, între dialog, descriere, povestire, discurs indirect liber etc. Din cîte cunoaștem, încă nu a fost întreprins nici un demers de teoretizare pentru a defini corespunzător aceste unități și pentru a le situa în cadrul general al unei descrieri a discursurilor. (p. 407) Între timp, cîteva numere de reviste, cîteva publicații ale unor echipe de cercetare și mai ales lucrările lui Philippe Hamon
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prin exercițiile joc prezentate oferă elevilor suficiente posibilități de rezolvare creativă. Manualul clasei a II-a sistematizează și consolidează, prin exerciții variate, cunoștințele despre sunet, silabă, cuvânt, propoziție, text, grupuri de litere, vocale și consoane, substantive articulate și nearticulate (fără teoretizări), la singular și plural, nume proprii, semne de punctuație, ortograme (învățate în mod intuitiv) etc. Meritul deosebit al manualului constă în aceea că oferă școlarilor exerciții care facilitează însușirea acestor cunoștințe de limbă pe cale operațională. Metodologia abordată Învățarea scrierii corecte
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de părere că atingerea ar putea fi cea mai primitivă formă de comunicare. Comunicarea haptică variază foarte mult de la o cultură la alta, iar numărul și tipurile de atingeri variază în raport cu vârsta, sexul, situația și relația persoanelor implicate. În această teoretizare referitoare la cultura și comportament nonverbal, se face distincție între culturile de contact, și cele de non-contact. Culturile de contact sunt acelea care tind să susțină (încurajeze) atingerea, si se angajează în atingere mult mai frecvent decât culturile de contact-moderat
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
moment specificul unei reprezentări sociale va fi de a constitui un sistem coerent în care dimensiunile sociale produc un sistem cognitiv specific, adaptat la dimensiunea socială a obiectului." Op. cit., p. 77 Unul dintre aporturile majore ale acestui autor este o teoretizare structurală a RS-urilor, pe care le percepe ca ansambluri ierarhizate în jurul unui nucleu sau sistem central și al elementelor periferice (Abric, 1994). Vom reveni asupra acestor concepte în capitolul următor. Să subliniem pentru moment faptul că Abric descrie și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cu pierderea rolului puterilor sindicale în întreprinderile private conduc la metamorfozarea chestiunii sociale (cf. titlul cărții lui Robert Castel, 1995), despre care ne întrebăm dacă nu va fi înlocuită, într-o zi, de cea a raportării la natură și mediu. Teoretizarea excluderii înseamnă deci a te plasa la confluența factorilor psihologici, sociali, economici, culturali, istorici și politici (Ferréol, 1993; Neculau și Feeréol, 1999; Paugam, 1994). A studia reprezentările acesteia înseamnă a derula puțin cîte puțin firul fiecăreia dintre componente. Putem considera
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cogniții conforme și concordante. Această activitate de reconstrucție cognitivă, de echilibrare, de cercetare a consonanței și de atribuire cauzală este calificată drept "raționalizare". Într-o astfel de grilă, comportamentele sînt cele care dau naștere opiniilor. Mulți cercetători se raliază acestei teoretizări (Flament, op. cit, Guimelli, 1999, Rouquette și Rateau, 1998). Contextul liberal sau permisiv al societăților moderne întărește o astfel de tendință, difuzînd o RS a individului autonom. Actorii unei societăți se identifică cu pasiune acestui tip de reprezentare, deși ea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
practicile noi (catastrofă majoră, descoperire științifică indiscutabilă, diverse crize) fac imposibil orice efort al indivizilor de a se conforma. O astfel de transformare este legată de conflictul dintre nevoia de acțiune și influența unei reprezentări. În acest stadiu, și reluînd teoretizarea lui Flament (in Abric, 1994, in Jodelet, 1989), sînt înfățișate și analizate două modele de schimbare: schemele stranii și schemele negării. Primul tip corespunde procesului de asimilare a excepției, caracterizat prin evocarea normalității, desemnarea clară a alternativei la tendințele prezente
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o lungă serie de conflicte de clasă nerezolvate în interiorul societăților occidentale, la fel și continuarea acestei ere este dependentă de conflicte internaționale permanente" (Chirot, 1986, p. 296). În condițiile dezvoltării paradigmei conflictualiste, curentul neomarxist oferă și el diverse exemple de teoretizare contemporană. Un autor neomarxist care încearcă să extindă teoria clasică potrivit căreia conflictul apare în funcție de deținerea mijloacelor de producție este Ralf Dahrendorf. Acesta se raliază "tradiției elitiste de tip Pareto sau Mosca, teorie ce insistă asupra diviziunii imuabile dintre conducători
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale Diviziuni în colectivitățile comunitare Apariția și teoretizarea conflictului de clasă, în cadrul sistemului de stratificare Restructurarea ierarhiei de clasă în funcție de prestigiul în spațiul hiperrealității; noi ierarhii sociale și noi tipuri de status Mediul economic Piața capitalistă sălbatică Societatea industrială Societatea postindustrială. Societate a cunoașterii și a serviciilor Valori
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
spațiului de "întâlnire" dintre sacru și profan, dintre divinitate și om, sintetizând teoretic și vizual atât principalele teorii privitoare la sacru și fenomenul religios, cât și anumite convingeri personale referitoare la aceste concepte. Capitolul al doilea a pus accent pe teoretizarea și exemplificarea practică a redării vizuale a sacrului în istoria artei. Definind conceptul de reprezentare ca o manifestare psihică și practică specifică ființei umane, produs al unor multipli factori determinanți, am lansat calea analizelor privitoare la interacțiunile dintre sacru și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
care va descoperi utilitatea simpozioanelor. La Judecata de Apoi a cărților fiecare trebuie să justifice cât adevăr a adus pe lume. Eul - acest înveliș veșnic ulcerat. Sunt un rătăcit! Dar tu, cititorule, pe cine cauți? Intelectualii au în genă viciul teoretizării. Întrebările țin lumea în priză de mii de ani. Artiștii nu au somn, pentru că eternitatea, pe care ei o râvnesc, este scoasă zilnic la licitație. Noi, maturii, îi vedem pe copii inteligenți. Iar ei ne consideră stupizi. Fiecare semen citește
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sit Platoni sermo sapientiae, Aristoteli vero sermo scientiae; uterque autem sermo, scilicet sapientiae et scientiae [...] datus sit Augustino”, citim în Christus unus omnium magister. Bonaventura preferă, deci, tradiția platonico-augustiniană celei aristotelice, deoarece pentru cea dintâi filosofia este deschisă transcendenței, este teoretizarea suspinului lucrurilor și al omului după Dumnezeu și, în elaborarea augustiniană, clarificarea implicațiilor existențiale ale credinței; în schimb pentru cea de-a doua filosofia este o reflecție autonomă și, din multe puncte de vedere, închisă în sine, și tocmai din
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
de trei luni pe cele deja promulgate. În realitate, aversiunea și condamnarea dobânzii asupra împrumutului - calificată drept „camătă” - precedau apariția Creștinismului, chiar dacă pentru câteva secole s-au mișcat în interiorul Bisericii. «Au fost necesari mai bine de două mii de ani de teoretizare a naturii cămătăriei, mai înainte de a se considera necesară ridicarea problemei cauzei și originii și față de dobânda originară a capitalului [...]». Asta scrie Eugen von Böhm-Bawerk în primul volum al Istoriei și criticii teoriei dobânzii capitalului, în care analizează tema aversiunii
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Zolo amintesc faptul că s-a vorbit despre "vacuum-ul legislativ" al statului de drept german. În această viziune, Rechsstaat-ul ar corespunde, așadar, "dreptului de stat" cu o concepție a legii pur formală. Și Franța ajunge mai târziu la o teoretizare explicită a statului de drept. De fapt, abia în primii ani ai secolului al XX-lea a fost elaborată o teorie referitoare la l'État de droit prin grija lui Carré de Malberg. Teoria franceză suferă în mod cert influența
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
acelea asupra europenizării, care nu numai că studiază același fenomen, adică, presiunile normative exercitate de UE asupra realităților domestice ale țărilor membre sau candidate, dar împărtășesc și substanțiale explicații cauzale. 57 Schimmlefennig și Sedelmeier, în 2002, au formulat o primă teoretizare a studiilor depre extindere (enlargement studies), încercând să identifice care sunt factorii specifici ai acestui filon de studii. Mattina (2004b) amintește că cercetările din acest domeniu s-au concentrat în principal pe descrierea etapelor și procedurilor procesului de extindere și
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
dezvolta capacitățile de evaluare a conținutului media, abilitatea de a renunța la consum și de a recurge la crearea conținutului. Daniel Miller și Don Slater au intenționat să atragă atenția asupra semnificației etnografice a Internetului folosit în Trinidad pentru mutarea teoretizării speculative asupra utilizării Internetului de către o cultură empirica în cea din viața de zi cu zi, de cultură a comunicării mediatizate 106. Studiile lui Miller și Slater reprezintă mutarea textuala a studiilor new media către new empirics 107, care analizează
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
ale "pretențiilor lor de cunoaștere" sunt preocupări centrale. Ei cred că este la fel de important să ne concentrăm asupra modului în care este abordat studiul politicii mondiale, ca și încercarea de a explica fenomene globale. Cu alte cuvinte, însuși procesul de teoretizare devine un obiect vital al cercetării. Steve Smith (1995: 26-7) a susținut că există o diviziune fundamentală în interiorul discipinei între "teorii care încearcă să ofere o prezentare explicativă (sublinierea noastră) a relațiilor internaționale" și perspective care privesc "teoriile ca fiind
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
parte datorită influenței evoluțiilor în domeniile înrudite ale teoriei sociale și politice. De atunci, odată cu creșterea interesului pentru teoria internațională, o literatură înfloritoare a fost dedicată chestiunilor teoretice, o mare parte fiind preocupată de teoria constitutivă. Această concentrare pe procesul teoretizării nu a fost lipsită de controverse. Unii au argumentat că preocuparea excesivă pentru teorie reprezintă o retragere din analiza chestiunilor concrete și absența unui simț al responsabilității pentru relevanța politică (Wallace 1996). Se poate face o paralelă, în acest caz
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
critică). * Teoriile reflectează asupra modului în care lumea ar trebui să fie organizată și analizează modalitățile prin care sunt construite și apărate diferite concepții asupra drepturilor omului sau dreptății sociale globale (teoria normativă sau etica internațională). * Teoriile reflectează asupra procesului teoretizării înseși; ele analizează ipotezele epistemologice privind modul în care ființele umane cunosc lumea și pe cele ontologice care se referă la elementele din care lumea este constituită de exemplu, dacă este formată din state suverane sau indivizi cu drepturi și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la elementele din care lumea este constituită de exemplu, dacă este formată din state suverane sau indivizi cu drepturi și obligații față de restul umanității (teoria constitutivă). Această listă arată că practicienii domeniului nu sunt de acord în privința elementelor implicate în teoretizarea relațiilor internaționale. Când comparăm teorii, comparăm fenomene diferite și practic imposibil de comparat. Nu există un acord cu privire la cea mai bună linie de argumentare în oricare teorie, și nici în ceea ce privește posibilitatea combinării principalelor lor realizări într-o teorie unificată. Teoria
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de premisele teoretice. Pentru a relua acest aspect, evenimentele și aspectele care cuprind relațiile internaționale pot fi interpretate și înțelese doar făcând referință la un cadru conceptual. Teoria relațiilor internaționale ne furnizează o alegere în privința unor astfel de cadre. Procesul teoretizării este de asemenea obiect de dispută și, după cum insistă și Bull, examinarea critică și reflexivă este întotdeauna necesară. Gellner (1974:175) întreabă dacă este posibil sau dacă are sens să se facă distincția între "o lume a faptelor și un
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
schimbare Conceptualizarea explicită a motivațiilor statelor este doar una din numeroasele strategii posibile pentru îmbunătățirea preciziei și a sferei de aplicare a teoriilor realiste. În această secțiune examinăm conceptualizarea lui Glenn Snyder a ceea ce el numește "variabile de proces" în teoretizarea realistă structurală. Ne referim apoi la instituții, norme și identități, variabile care au fost în mod tradițional denigrate de către realiști. Această secțiune se încheie prin examinarea chestiunii schimbării în relațiile internaționale, o temă de o importanță considerabilă care apare din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
considerabilă care apare din discuția asupra importanței procesului și a instituțiilor în această disciplină. Variabile de proces Snyder încearcă să producă teorii explicative realiste mai bine determinate introducând o serie de "variabile de proces". De fapt, aceasta implică regândirea naturii teoretizării la nivel sistemic și extinderea ei dincolo de structuralismul extrem de îngust al lui Waltz. Un sistem este un spațiu limitat definit de: a) entități care interacționează între ele mult mai intens decât interacționează cu altele din afara sistemului; b) structura în care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
său de aplicabilitate, are o putere considerabilă. Snyder apreciază totuși corect, în viziunea mea că Waltz este vinovat de "parcimonie excesivă, în sensul că aportul explicativ al unor elaborări suplimentare depășește costurile reducerii generalității" (1996:167). Aceasta nu sacrifică totuși teoretizarea la nivel sistemic. Coalizarea, de exemplu, se referă la distribuția de amiciție și inamiciție, și deci nu este mai puțin sistemică decât distribuția de capacități. Nivelul sistemic al teoretizării nu se reduce la structură (care este doar unul din elementele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
suplimentare depășește costurile reducerii generalității" (1996:167). Aceasta nu sacrifică totuși teoretizarea la nivel sistemic. Coalizarea, de exemplu, se referă la distribuția de amiciție și inamiciție, și deci nu este mai puțin sistemică decât distribuția de capacități. Nivelul sistemic al teoretizării nu se reduce la structură (care este doar unul din elementele definitorii ale sistemului). În mod similar, realiștii ofensivi și cei defensivi tratează de obicei motivațiile drept prezumate sau stipulate, identificând tipuri abstracte de actori și funcționând astfel tot la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]