732 matches
-
sosit în Becicherec, preoții Ioan din Poiana Sibiului și Ioan din Galeș, împreună „cu mai mulți români”, aducând un memoriu al credincioșilor din părțile Făgărașului, Sibiului, Sebeșului și Orăștiei, pe care Oprea Miclăuș și urmau să-l prezinte împărătesei Maria Terezia la Viena. În adevăr, după traducerea memoriului în limba germană, la Timișoara, cei doi s-au îndreptat spre capitala împărăției habsburgice. Din interogatoriul ce li s-a luat atunci, reiese că Oprea Miclăuș era acum pentru a treia oară la
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
Miclăuș era acum pentru a treia oară la Viena, în aceeași calitate de trimis al credincioșilor ortodocși din Transilvania, pe când tânărul preot Moise Măcinic era pentru prima oară. Cu câteva zile înainte, au fost primiți în audiență de împărăteasa Maria Terezia și cancelarul Kaunitz. Dar în loc să li se dea răspuns la plângerea pe care o înaintaseră Curții, cei doi trimiși ai ai credincioșilor din „Mărginimea” Sibiului au fost arestați pentru tulburarea liniștii publice și aruncați în închisoarea de la Kufstein. Au fost
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
comandând Regimentul 19 de Infanterie în 1774, și-a condus oamenii în timpul Războiului Succesiunii Bavareze, unde l-a capturat pe comandantul prusac, prințul Hessen-Philippstal, o faptă ce i-a adus lui Alvinczy promovarea la gradul de general-maior și Ordinul Maria Terezia. Alvinczy a luptat sub conducerea lui Ernst Gideon Freiherr von Laudon în Războiul Otoman din 1787, însă nu a reușit să-și îndeplinească misiunea de a cuceri Belgradul. După o scurtă perioadă în care a avut sarcina de a-l
József Alvinczi () [Corola-website/Science/312527_a_313856]
-
număr care se întâlnește și în 1773. Tendințe de reglementare a numărului lor s-au manifestat încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Astfel, o hotărâre a guvernului ardelean din 29 martie 1699 întărită cu un decret al împărătesei Maria Terezia din 9 septembrie 1743, prevedea ca la 90 de familii de credincioși să existe un preot. O altă reglementare în această problemă s-a făcut în 20 decembrie 1757. Deoarece prin aceasta se urmărea scutirea preoților de unele daturi(taxe
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
Ardeal: Episcopul Petru Pavel Aron (1751-1764) a reușit să obțină și el de la Curtea din Viena pentru preoții uniți sesii în suprafață de circa 5 jugăre (9 „gălete”) și fânețe de patru care de fân. Printr-un decret al Mariei Terezia din 15 iunie 1759, porțiile canonice ale preoților au crescut la 20 gălete și 15 care de fân. Starea precară a preoților s-a menținut și pe timpul graniței militare. Se confimă acest lucru prin raportul lui Johann Cristani von Rall
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
din ordinul călugăresc al bazilienilor. La 30 iunie 1764, în urma morții episcopului Petru Pavel Aron, survenită la 9 martie 1764, la sinodul electoral care a avut loc la Blaj, candidații la episcopat au primit, în ordine, următoarele voturi: Împărăteasa Maria Terezia l-a numit în scaunul episcopal de la Blaj pe Atanasie Rednic, deși acesta primise cel mai mic număr de voturi în sinodul electoral. Întrucât a cârtit împotriva numirii lui Atanasie Rednic ca episcop al românilor uniți cu Roma, Grigore Maior
Grigore Maior () [Corola-website/Science/309675_a_311004]
-
Blajului, în sinodul electoral din 15 august 1772, după decesul rivalului său, Atanasie Rednic, cu 100 de voturi. La 23 aprilie 1773 a fost hirotonit episcop la Viena de către episcopul unit sârb din Croația, Vasile Bojiscovici, în prezența împărătesei Maria Terezia. Împărăteasa a fost foarte impresionată de frumusețea ritualului Bisericii Române Unite cu Roma, precum și de cuvântarea lui Grigore Maior. Împărăteasa i-a dăruit, cu această fericită ocazie, o cruce de aur, precum și un inel de preț. Împărăteasa Maria Terezia a
Grigore Maior () [Corola-website/Science/309675_a_311004]
-
Maria Terezia. Împărăteasa a fost foarte impresionată de frumusețea ritualului Bisericii Române Unite cu Roma, precum și de cuvântarea lui Grigore Maior. Împărăteasa i-a dăruit, cu această fericită ocazie, o cruce de aur, precum și un inel de preț. Împărăteasa Maria Terezia a întemeiat Institutul Teologic „Sfânta Barbara” de la Viena, unde clerul unit să primească o educație aleasă. Institutul a primit numele "Sfânta Barbara", întrucât clădirea se afla lângă biserica închinată acestei sfinte. Între ctitoriile episcopului Grigore Maior se numără Biserica „Sfinții
Grigore Maior () [Corola-website/Science/309675_a_311004]
-
mare econom. La 30 iunie 1764, în urma morții episcopului Petru Pavel Aron, survenită la 9 martie 1764, la sinodul electoral care a avut loc la Blaj, candidații la episcopat au primit, în ordine următoarele voturi: În anul 1764 împărăteasa Maria Terezia l-a numit pe Atanasie Rednic episcop de Alba Iulia și Făgăraș. Călugării din mănăstirile blăjene s-au opus acestei numiri, dar Atanasie Rednic a mers la Viena, unde a primit bula papală de confirmare, la 15 mai 1765. La
Atanasie Rednic () [Corola-website/Science/309206_a_310535]
-
călugăresc: tiparul, olăritul, fabricarea lumânărilor de ceară, croitoria etc. Călugării erau obligați să poarte rasa călugărească și potcap. „Făcând împerecheri în cler împotriva episcopului său”, pe Grigore Maior, care era nemulțumit că nu a fost el preferat de împărăteasa Maria Terezia pentru funcția de episcop deși întrunise cele mai multe voturi la sinodul electoral, l-a trimis cu domiciliu obligatoriu pentru trei luni și jumătate la Sibiu, după care l-a trimis la pocăință la mănăstirea ruteană de la Muncaciu. Nici Gerontie Cotorea și
Atanasie Rednic () [Corola-website/Science/309206_a_310535]
-
strada Reconstrucției nr. 17, este cel mai vechi lăcaș de cult construit de Biserica Română Unită cu Roma în Sibiu. Edificiul a fost ridicat între anii 1778-1788 în stil baroc, pe un teren donat în acest scop de împărăteasa Maria Terezia, la cererea episcopului Grigore Maior. Finanțarea construcției a fost făcută tot de episcopul Grigore Maior. În jurul lăcașului se află mormintele unor apărători și binefăcători ai Bisericii Române Unite cu Roma, personalități de seamă ale culturii române transilvănene (George Bariț, Alexandru
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
în ) a fost un corp de armată în cadrul Graniței Militare din Transilvania (în ), instituită în anul 1764 de autoritățile imperiale drept cordon sanitaire la frontiera sudică a Principatului Transilvania. În cel de-al treilea deceniu de domnie al împărătesei Maria Terezia, Curtea de la Viena a decis înființarea regimentelor grănicerești în Transilvania. Pentru ducerea la îndeplinire a misiunii a fost însărcinat la data de 5 iulie 1761 generalul de cavalerie Adolf Nikolaus von Buccow, al cărui proiect a fost aprobat de împărăteasă
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
generali și ofițeri de stat major precum și de către Samuel Brukenthal, viitorul guvernator al Transilvaniei. Proiectul de înființare a "Miliției Naționale Grănicerești", încheiat la data de 13 octombrie 1761, a fost aprobat la data de 16 aprilie 1762 de către împărăteasa Maria Terezia cu toată împotrivirea nobilimii și a aristocrației cărora, acestă măsură urma să îi lipsească de mii de iobagi, fără a lua în considerare teama față de urmările înarmării românilor. Dorința iobăgimii de emancipare a determinat inițial un mare aflux spre punctele
Granița Militară Transilvăneană () [Corola-website/Science/310631_a_311960]
-
reprezentanților obștii, racovicenii nu știau nimic despre "Unire", sătenii dorind a rămâne la credința străbună. Pe aceeași linie de întărire a "Uniației" s-a înscris și misiunea episcopului rutean unit din Muncaci, Manuel Mihail Olsavszky, care din porunca împărătesei Mariei Terezia, vizitează Ardealul în 1745-1746. Raportul său către Curtea imperială din Viena menționează că în ținuturile Sibiului, Făgărașului și a Albei Superioare se mai resimt urmările nefaste ale mișcării lui Visarion Sarai. Printre corifeii lui Visarion, Olsavszky consemnează la loc de
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
și o dau în primirea preoților neuniți. Situația aceasta a durat până după plecarea lui Sofronie din Transilvania când de frica autorităților spiritele s-au liniștit și biserica a revenit la uniți. Deoarece nici "edictul de toleranță", dat de Maria Terezia în 13 iulie 1759 prin care s-a recunoscut oficial existența religiei ortodoxe și s-au dat unele libertăți, nu a dat rezultate, în 1760 s-a luat o măsură radicală prin trimiterea la fața locului a unei comisii conduse
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
companie doar dintre racoviceni. Această diferență, autoritățile militare apreciau că o vor acoperi prin dislocări de populație, noii veniți urmând să fie așezați pe sesiile pustii(libere), existente aici. Printr-o recipisă trimisă de către guvernatorul Samuel von Brukenthal împărătesei Maria Terezia în data de 24 octombrie 1768, acesta explică problemele ridicate de înființarea miliției grănicerești: Din bogata literatură de specialitate care a fost publicată de-a lungul timpului, rezultă că racovicenii la fel ca și toată populația de-a lungul graniței
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
definitiv, și nu poate fi vorba decât de Nicolae Crișan. Ilie Butuza - care apare acum drept crâstnic și clopotar („sacristanus et campanator”) mai era în sat și s-a bucurat de scutirea de „taxa capului”, favor acordat de împărăteasa Maria Terezia tuturor slujitorilor bisericilor greco-catolice . 1760-1765: Episcopul ortodox Dionisie Novacovici a primit din partea răstocenilor o contribuție în bani. Pe chitanța care confirmă faptul a semnat în limba română „Birăul Huso (Hossu - n.n.) Ursulŭ cu toată obștea”. 1769: Parohia greco-catolică cuprindea 7
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
turcească a fost zdrobită și turcii alungați peste Dunăre de către prințul Eugen de Savoya, situația se schimbă puțin. Se reface Patriarhia de Peci (Pečka Patrijaršija) iar popoarele pravoslave obțin dreptul de a-și clădi biserici și înființa episcopii. Împărăteasa Maria Terezia dă să se sape Marele Canal Terezian (acum DTD). Tot în această perioadă se îndreaptă și albia râului Timiș, apele fiind îndreptate prin el spre Panciova și Dunăre. Prin desecarea lacurilor și a băltoacelor, obține pământ arabil pe care îl
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
1745 vrăjitoarele Rekettye Pila și Varga Anna din comuna Csaszló, au fost interogate și supuse la chinuri groaznice, condamnate la moarte și arse pe rug în oraș. Procesele vrăjitoarelor pe teritoriul Transilvaniei au fost interzise în 1768 de împărăteasa Maria Terezia. Biserica catolică își justifica intervențiile împotriva unor persoane socotite vrăjitoare, printr-un pasaj din Vechiul Testament (Cartea lui Moise) care spunea: Nu lăsa să trăiască vrăjitoarea sau femeia ghicitoare". Sfântul Scaun timp de sașe secole a emis circa 100 Bule Papale
Vrăjitoare () [Corola-website/Science/304882_a_306211]
-
pereche hotărându-se să-și aleagă noua lor proprietate drept reședință. Fiul lor Anton Brunswick a construit în anii 1749 - 1756 primul castel baroc, proiectat de arhitectul vienez de origine italiană Johann Baptist Martinelli. La 7 octombrie 1775, împărăteasa Maria Terezia a Austriei i-a acordat lui Anton Brunswick titlul de conte cu denumirea Brunswick de Krompach. La moartea lui Anton, în 1780, domeniul a revenit fiului acestui Jozef Brunswick (1750 - 1827). Acesta l-a însărcinat pe arhitectul Jan Josef Talherr
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]
-
taleri în Olanda ("leeuwendaler", în ) și Scandinavia ("daler"). După 1780, s-au emis în cantități mari taleri cu efigia împărătesei Maria Tereza, pentru a facilita schimburile comerciale dintre Europa și Orientul Apropiat și Mijlociu, cunoscuți sub denumirea de taleri Maria Terezia. Acești taleri sunt numiți și „taleri levantini” și se bat și în ziua de azi de către Monetăria Austriei, pentru micii investitori. Etiopia a emis bancnote cu denominațiunea „taler” în prima jumătate a secolului al XX-lea. De la „taler” provin denumirile
Taler () [Corola-website/Science/306316_a_307645]
-
mai multe ordine: Ordinul Sfântului Andrei Primul Chemat dintre Apostoli, Ordinul Sfântul Gheorghe cel Victorios - clasa I, Ordinul Sfântul Vladimir - clasa I, Ordinul Alexandr Nevski, Ordinul Sfânta Ana - clasa I, Marea Cruce a Ordinulului Sfântului Ioan al Ierusalimului, Ordinul Maria Terezia - clasa I (Austria), Ordinul Vulturului Negru, Ordinul Vulturului Roșu și Pour le Merite (Prusia), Ordinul Venerabililor Sfinți Maurice și Lazarus (Sardinia), Ordinul Sfântului Gubert și Ordinul Leoaicei de Aur (Bavaria), Ordinul Carmelitelor Sfintei Fecioare (Franța), Ordinul Vulturului Alb și Ordinul
Aleksandr Suvorov () [Corola-website/Science/306326_a_307655]
-
prescurtat MTT, acronim de la "Maria-Theresien-Taler") este o monedă bulion (adică cu o valoare egală cu a metalului prețios conținut), folosită în comerțul internațional încă de la prima batere. Este numit astfel deoarece a fost bătut prima dată sub domnia împărătesei Maria Terezia (1740-1780), la monetăria din Günzburg, în Bavaria. După 1780, cu permisiunea împăratului Iosif al II-lea, moneda s-a bătut tot cu același "milesim" (1780), în diverse monetării din Imperiul Habsburgic: Hall, Günzburg, Kremnitz, Alba Iulia, Milano, Praga și Viena
Talerul Maria Terezia () [Corola-website/Science/306406_a_307735]
-
3890 grame (adica 0,752 uncii) de argint fin. Pe avers talerul poartă efigia împărătesei, spre dreapta, cu vălul de văduvă. Circular, inscripția în latină „.” , prescurtare de la „Maria Theresia Dei Gratia Romanorum Imperatrix, Hungarorum Bohemorumque Regina”, ceea ce tradus înseamnă „Maria Terezia, prin grația lui Dumnezeu împărăteasa romanilor, a ungurilor și boemilor regină”. Sub efigia împărătesei este sigla (inițialele meșterilor monetari Schoebl și Faby). Versiunile mai timpurii ale MTT poartă alte sigle, existând și variante minore de design, unele dintre ele extrem de
Talerul Maria Terezia () [Corola-website/Science/306406_a_307735]
-
jos, discutând cu oamenii. A adunat toate legile emise de el într-un "bullarium" de 20 de volume groase. A suprimat, din calendar, 36 de sărbători, până atunci de poruncă, limitând, în acest fel, orice abuz. Împărăteasa de la Viena, Maria Terezia îl numea "înțeleptul, prin excelență". I-a fost protector și episcopului român Inocențiu Micu-Klein, care a fost obligat să stea exilat la Roma, din cauza dușmanilor națiunii române. A fost stimat de toată lumea. Chiar și la Londra, i-a fost ridicat
Papa Benedict al XIV-lea () [Corola-website/Science/305444_a_306773]