835,971 matches
-
cale, celor care m-au auzit cîntînd în acel context, așa cum am făcut-o și la TVR în direct, la o oră de maximă audiență, față în față cu profitorul politic Adrian Păunescu, de care m-am despărțit public, în termeni foarte clari și energici. Sînt dispus, în continuare, să fac penitență publică la solicitarea oricui (gest pe care Cronicarul R.L. nu l-a făcut încă, deși ar cam fi cazul)..." Stați liniștit, dle I.Z., nu vă cere nimeni nici un
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
această ecuație, căci prin voință putem vedea soarele lună și luna soare, putem transforma negrul în alb și albul în negru. În cele din urmă, putem astfel argumenta și institui o normă estetică din nesiguranțele stilistice și apropierile întâmplătoare de termeni ori stileme. Amatorismul este convins de genialitatea propriilor manifestări, datorată în primul rând calității de a nu poseda cultură în domeniu. Cu cât ești mai incult, cu atât ai mai multe șanse de a fi autentic, pare a fi legea
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
au o sursă în autorii frecventați sau sunt preluate direct din aceștia, înțelegem mai bine de ce unele dintre ideile ce-l inspiră ne-ar putea suna cunoscute. De altminteri, atunci cînd s-a vorbit despre scrierile sale, n-au lipsit termeni sau expresii de felul "colaj", "crestomație", "mozaic de o complexitate bizantină". Emerson și-a construit cu bună știință textele în această manieră după cum ne dovedește geneza lor, studiu devenit posibil numai după apariția voluminosului său Jurnal în urmă cu cîteva
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
viața este un șir de surprize", pe care o găsim în "Experiența", dar și în "Cercuri". De reținut că atunci cînd încearcă o definire a pragmatismului său, a modalităților de a ne înlesni adecvarea la această lume fluidă, James folosește termenii îndrăgiți de Emerson, adică "acțiune" și "putere", desemnînd prin ei, sau mai exact prin conjugarea lor, principala direcție de urmat. Emerson rămîne în istoria culturii americane nu numai ca precursor al pragmatismului. Este greu de știut cîți dintre scriitori americani
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
piele între jumătățile creierului/ în mijlocul inimii/ știi ce caut?/ o priză o mufă un început bun/ cuplajul cel bun prin care/ ne dezlegăm zâmbetele ne topim nervii". Tot ce ține de acest domeniu al "relației"e tradus, de altfel, în termeni "tehnici" banalizați prin uzul curent, comunicarea devenind "conectare" ("să ne conectăm și să așteptăm/ să ne desființăm pleoapele/ să stăm treji până la capăt", "o să vă fac mufe în ceafă/ și prize pe coloana vertebrală"), comunitatea umană transformându-se în "rețea
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
rigorismului etic împins la paroxism al lui Weininger, "coitul contravine ideii de omenire" ( p.573). Rolul bărbatului este, de altfel, acela de a asigura progresul acestei omeniri principial scindate, fapt oglindit cel mai bine în propensiunea sa către genialitate. În termeni întrucâtva cantitativi, genialitatea este o chestiune esențială care ține de puterea individuală. Weininger țintește să edifice o adevărată psihologie a genialității, geniul fiind definit în funcție de excelența memoriei unei persoane, care indică astfel inegalabila considerație pe care o are pentru propria
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
sînt false; ele nu au însă credibilitate explicativă. A fost evocată o răscoală (plasată, de altfel, în momente diferite: fie la 1770, fie la 1802) în care revoltații au uzurpat atributele puterii domnești găsindu-se în acest detaliu motivația pentru termenul crai: "s-au răsculat o ceată de apelpisiți, numindu-se crai de Curtea Veche"; aceștia au în frunte un grec, jefuiesc prăvălii, se îmbată, sînt prinși și spînzurați de turci. "De atunci, în istoria țării, se numește această revoluție epoca
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
de la gravedad (Legea gravitației). Numeroase colaborări la revistele și la ziarele din întreaga Spanie. Un simplu joc, un joc între pleoape este ceea ce ne propune Ignacio Martínez de Pisón în , din care prezentăm mai jos un fragment (fosfene e un termen din optică, desemnînd fascicule luminoase în care se văd particule de praf). Aici, cuvintele vechiului ritual nocturn, gesturile uzate de șapte ani de conviețuire, mișcările banalizate de repetiție, povara amintirilor dureroase și a neîmplinirii speranței în Alberto iau forma „lor
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
perioade, îi lipsesc resorturile și provocările ce ar stimula un atare trafic de frontieră. Și că tinerii, de la care se aștepta pînă nu demult o astfel de transgresiune, nu reprezintă azi decît obiectul unei adulații anesteziante. [...] Tinerețe și promisiune sînt termeni aproape sinonimi, folosiți, în general, pentru a ne amăgi conștiințele cu o iminentă inovație, care se petrece doar în plan biologic și care se traduce pur și simplu printr-o schimbare de public și de clientelă. Iar acest lucru este
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
scrie propria poezie proastă, însă mulți dintre tinerii poeți de azi scriu prost într-un mod complicat și întortocheat, greu de descris. Mai liberi și mai conștienți decît toți predecesorii lor, ei par incapabili să-și depășească pasivitatea, care este termenul opus libertății și conștiinței. Ei pot fi foarte atenți la uzanțe, fără să aibă un veritabil simț al bunei-cuviințe; pot fi liberi pînă la extravaganță, dar în același timp jenați de propria îndrăzneală; pot fi, cu meticulozitate, prețioși, lipsindu-le
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
și disprețul fățiș față de muncă. Conștiința eternamente vinovată a stăpânilor țării într-o tranziție normală și după o revoluție netrucată nici unul dintre ei n-ar fi avut cum să ajungă la putere îi îndeamnă la gesturi sinucigașe nu doar pe termen lung, ci și în imediat. Disperați, incapabili să găsească soluții valide, guvernanții se pierd în improvizații ce seamănă a bacșișuri date populației, în încercarea disperată de a le perverti conștiințele. Ceea ce ce pare că și reușesc cu brio. În aceste
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
aceste momente de adormire națională, cui să spui că vom plăti cu vârf și îndesat "facilitățile" și "cadourile" oferite de comenduire? Încearcă să-i explici românului că trăiește prost pentru că muncește prost și-ai să-ți faci un dușman pe termen lung. Spune că treburile merg prost în țară mai ales din cauza celor care ne conduc, și te expui la represaliile unei justiții aflate la degetul mic al politicienilor. Ca să n-avem nici un dubiu, legile privind "defăimarea țării" și "ofensa adusă
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
Lidia Vianu LIDIA VIANU: Critica s-a tehnicizat, s-a specializat. Ce părere aveți de limbajul actual, în care nu se mai citează atât ideile unui critic, cât termenii creați de el și preluați aproape ca elemente matematice de alți critici, care nu fac decât să îi pună în ecuație? Vă place această nouă critică aferată, care înghiontește limba și interzice studenților - ba chiar și multor critici, slabi de
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
timp, de treburile ei. L.V. Scrieți cu o mare eleganță, sunteți un senior al stilului critic. Nu cred că ați pus vreodată pe hârtie o afirmație pe care n-ați gândit-o pe cont propriu. Niciodată nu puneți în ecuație termenii altora, decât poate după o explicație a sensului acestora în contextul inițial și în fraza dvs. Apreciați ideile, nu automatizarea limbajului critic. S-a demodat critica de bun simț? Critica inteligenței și a sensibilității? Critica cultă dar și pe înțeles
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
metodă este bună în afară de aceea care plictisește. Orice metodă, repet, are valoarea celui care o folosește. L.V. Eliot își începea eseurile critice cu asanarea verbului (mă gândesc și la Valéry, care recomanda imperios le nettoyage de la situation verbale), cu explicarea termenilor, și de cele mai multe ori se oprea acolo. Explica înțelesurile unui cuvânt până se asigura că a pus stăpânire pe el, nu i-a scăpat nimic, nu ia nimic drept cert pe garanția altora. Era în acest demers o reticență verbală
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
decent? Și reversul: cum cotați o teză care nu e foarte la curent cu tot ce se petrece în critica savantă, dar nu e străină de un proces mai larg de interpretare și are ambiția de a-și crea propriii termeni? Vă întreb acest lucru fiindcă, repet ceva ce am mai spus, nu folosiți termenii altora decât după o foarte atentă elucidare a sensului la care vă referiți. E.S. Este o chestiune pe care n-aș vrea s-o discut. }ine
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
tot ce se petrece în critica savantă, dar nu e străină de un proces mai larg de interpretare și are ambiția de a-și crea propriii termeni? Vă întreb acest lucru fiindcă, repet ceva ce am mai spus, nu folosiți termenii altora decât după o foarte atentă elucidare a sensului la care vă referiți. E.S. Este o chestiune pe care n-aș vrea s-o discut. }ine de alt domeniu. Pe cei care vin cu limbajul Coanei Chirița (sincronizat sau convertit
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
Misterele Bucureștilor ( 1862): "Smulge-i spală-varza și caro". Compusul e înregistrat de dicționarul academic ( DLR, tomul X, articolul spăla), care îi indică și alte sensuri vechi: "om laș, fricos", "om de nimic, golan", "palavragiu". În teorie, nu e imposibil ca termenul să fi ajuns, în zece ani, de pe scenă în limbajul familiar al publicului; e totuși mai credibil ca Alecsandri să-l fi preluat din argoul vremii. Compusul nu s-a păstrat, cel puțin ca formulă de desemnare a sabiei, din cauza
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
ura ( din turcă și greacă) apare ca epitet depreciativ, nu doar cu sensul de "cîrpă", e tot din Alecsandri, În secolul al XIX-lea, registrul familiar-argotic cuprindea desigur destule multe turcisme și țigănisme, nefiind exclusă influența lor reciprocă. Un alt termen frecvent în teatrul comic al lui Alecsandri, șucada, e considerat turcism, dar are o evoluție semantică în care s-ar putea să fi jucat un rol și apropierea fonică de țigănescul șucar: "serdăreasa are niște ochi... șucada" ( Agachi Flutur).
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
Nu sper nimic. N-am planuri. Un fel de a gusta din rația zilnică de fericire". Decepția continuă macină, puterea de-a o fixa cu condeiul se plătește. Explicabil, prozatorul are momentele sale de cădere. Demoralizarea se transpune uneori în termeni extremi precum: "mi-e frică", "situație fără ieșire", "disperare". Dar din fericire, energia rezistenței nu se evaporează. Diaristul nu-și pierde niciodată reperul fundamental al acesteia, care este luciditatea. O luciditate necruțătoare în expresia-i reținută, abreviată. Chiar consemnările consecvente
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
Tudorel Urian 1985-1988. Doi termeni introduși de Mihail Gorbaciov în vocabularul politic - „perestroika" și „glasnost" - zguduie din temelii vechiul curs al istoriei. Știrile se succed cu repeziciune, în Polonia, Cehoslovacia și Ungaria se simte vînt de libertate. Saharov și Walesa sosesc la Paris pentru a
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
știrile cele mai incomode. Aceasta presupunea într-o primă etapă trimiterea în țară a unor ziariști francezi (Mihnea Berindei se ocupa de instruirea acestora). Pentru a nu deveni suspecți în ochii autorităților ei trebuiau să contacteze pe lîngă scriitorii „buni" (termenul are aici doar conotații morale), Manolescu, Pleșu, Dinescu, Liiceanu și scriitori „răi", colaboraționiști, Adrian Păunescu, Eugen Barbu, Dinu Săraru. La întoarcere, acești jurnaliști occidentali trebuiau să scoată din țară cît mai multe fotografii, filme, manuscrise ale dizidenților, probe ale terorii
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
suport pentru știrile „Europei libere". Și nici măcar acestea în toate cazurile. Ceea ce producea un firesc sentiment de frustrare și descurajare. „Telefon de la Stroescu: îi propusesem să-i strîng presa franceză într-o ediție «Teze...». Dar îi e vizibil teamă de termenii prea tari: «paranoia» nu poate trece, spune el. - Chiar într-un editorial din Le Monde? Chiar. Așa că fac ei cenzură acolo. După care mai au îndrăzneala să scrie împotriva cenzurii din țară - chiar dacă nu e același lucru. Totuși, totuși - să
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
așa dar se învață. Dacă am face o statistică, am vedea că orice critic folosește mai puține cuvinte în operele sale de maturitate decît în cele de tinerețe. Și folosește, totodată, un stil mai "curat": excesul de neologisme neomologate, de termeni tehnici, apelul la jargon sînt caracteristice inexperienței. Stilul critic adult e normal, echilibrat și transparent. Jargonul e boala copilăriei criticului, cînd el crede că se diferențiază astfel de cititorul obișnuit. Cu vremea, descoperă că e mult mai greu, dar și
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
ori din alta, ele apar prevăzute cu amortizorul unei "înțelepciuni", într-o atmosferă de resignare: "«Dosarul e închis», declară Turturică, apartamentele neocupate au fost repartizate altor persoane, vin prea tîrziu, îmi pare rău, în luna mai s-a consumat ultimul termen. Dar sînt speranțe, zice, ca Primăria să ne aprobe o nouă tranșă de apartamente. Surîde fin. Îmi plac funcționarii amabili, în societatea lor suporți mult mai ușor ratările, eșecul". Această fibră de inadaptabil care s-ar fi manifestat, după toate
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]