2,240 matches
-
frumoasa pădure de la Adâncata. Au urmat decontările de rigoare. După alte câteva zile, trăznitului i-a fost înmânat filmul realizat, evident,în cadru festiv, la același restaurant, la care avusese loc și praznicul. Când și acest mic bairam era pe terminate, șeful studioului, aflat printre meseni, a primit o veste care i-a ridicat în picioare, pe toți, aclamând și bătând din palme, de se auzea până hăt dincolo de terasa restaurantului. Fără știrea clientului trăznit, șeful studioului înscrisese filmul la concursul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
acasă pe jos. Era soare, dar în loc ca asta să-mi facă plăcere, căutam locurile cu umbră. Altădată, apropierea verii constituia în sine o promisiune. Era perioada mea preferată. Acum, strada însorită mă obosea, îmi accentua sentimentul confuz de om terminat. 3. Când eram tânăr, începusem o "istorie a sinuciderilor" pe care am abandonat-o. Mi-ar plăcea s-o pot relua acum. Aș putea vorbi despre una din cele mai delicate probleme (singura cu adevărat importantă, zicea Camus, dar cred
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
că dormea cu ochii larg deschiși, lucrul ăsta nu trebuie luat ca o invenție de autor. Chiar așa era. În lunga noastră istorie nu am dormit prea multe nopți împreună, iar când am făcut-o, totul era de fapt deja terminat: atât dragostea mea disperată pentru ea, cât și povestirea despre Gina. Nu vă pot spune cât de trist era să fac dragoste cu propriul meu personaj și nu cu fata pentru care m-aș fi lăsat jupuit de viu altădată
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
adevărat, da’ nu te plouă, nu te ninge, dă mâncare-ți dă, nu ca să boierești, da’ nici să mori dă foame nu te lasă. La anii mei, nu ți dai seama?, ce mai poci face eu? Nimic, sunt un om terminat.” 7. Parcă-i un făcut! De la o vreme, nu dau decât peste chipuri de oameni de care alții se tem și fug. Poate că întâmplarea mi-i scoate-n drum, ca să-mi arate, cine știe, că nu-s chiar așa
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Să fi mâncat, oare ceva care să nu-mi facă bine? Ori, să fi mâncat prea mult? Tot ce-i posibil. Totuși, o stare așa de rea nu țin minte să mai fi avut vreodată. În ciuda acestui fapt, scrisoarea trebuie terminată și, pe urmă, pusă cât mai repede la poștă, pentru ca “bubuitura” să se producă foarte curând. Dar, dacă, ... ... efectul bumerang..., ...mă rog, ... Pe dracu’! De unde așa ceva?! Scrisul acesta nu seamănă deloc cu scrisul meu cel adevărat, l-am pocit cât
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
acolo unde-și mușcase cuticula. Se pomeni că se ridică și că se repede la baie, unde vomită. Mai târziu, mâncă ceva cald și lipicios de la bufetul spitalului. La un moment dat stătu pe una dintre scările alea pe jumătate terminate, care ar trebui văzute doar în caz de incendiu și sună la Sioux City, uriașa companie de computere și produse electronice, unde ea lucra la relațiile cu clienții. Stătea acolo, netezindu-și fusta bouclé șifonată, de parcă șeful ei ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
zgârie tăblia mesei. Ce dracu’ se întâmplă cu chestiile astea? întreabă el. Arată ca un căcat. Ea tresare. Îi e frică de el. Dar îl înlănțuie cu brațul. Te descurci minunat, Marker. Incredibil de bine. Un timp, ai fost destul de terminat. Așa am fost? Dar acum îmi revin, nu? La cum eram înainte? Deja ești la fel. Uită-te și tu la tine! O cercetează, dar nu-și dă seama dacă minte sau nu. Își șterge ochii făcuți muci. Scoate propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de mamiferele cu ouă, nu-i așa? Te doare-n cot de toate speciile, în afară de tine însăți. —Mark, mamiferele cu ouă s-au terminat. S-au terminat pe dracu’. Fosile vii. Cea mai tare poveste de supraviețuire din istoria vertebratelor. Terminate? Nici vorbă. Ia uită-te! Ce e... ăsta e... un fel de unicorn de mare sau de-astea. —E altă emisiune, Mark. Ce pula mea știi tu? E aceeași emisiune. Ca să-i dovedească, butonă înapoi pe canale. Hei, ia uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dă drept altcineva. Maestrul deghizării se ține în continuare după el. Cineva pe care nu l-a mai văzut de mulți ani. Ochii au ceva trist și căzut care-l dă de gol tot timpul. De parc-am fi toți terminați și doar fața asta înțeleaptă înțelege grozăvia pe de-a-ntregul. Amicul Danny. Riegel, păsărarul din Kearney. Mark se luminează: accidentul lui s-a întâmplat chiar la începutul sezonului păsărilor. Normal, asta ar putea fi o simplă coincidență. Dar acum că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Karin se gândi imediat la ceva ilicit, gata să suspecteze până și mila creștină. Dacă Barbara ar fi fost bărbat, poliția ar fi luat imediat situația la puricat. Mark, prieten cu ea? Legături cu pacienții ăștia, captivi în propriile trupuri terminate, oameni care nu puteau ține lingura sau n-o puteau ridica de jos când le cădea? Un gând aspru lăsă locul altuia, iar ea alunecă în resentiment. Resentiment pentru că femeia asta nu voia să-i ofere nici o zecime din ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Ai să fii mult mai mândră de mine atunci. Cuvântul mândră o săgetă prin tot corpul. Ceva din ea îl admira cu adevărat. Putea arăta spre lucruri, afirmându-și paternitatea asupra lor. Desigur, majoritatea erau lucruri oribile, dar solide și terminate. Karsh lăsase măcar o urmă în peisaj. Ea n-avea spre ce să arate, în afară de o serie de slujbe în servicii, pierdute toate, și un apartament, vândut acum. Nici măcar nu procrease, chestie pe care toate vechile ei cunoștințe de la liceu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ca și cum e pentru prima oară când o vede. — Cine crezi că mi-a dat-o? Prietenul tău. Se întoarce spre ea, dezvoltând ideea. Un tip complicat. Dar are o mulțime de teorii ciudate. —Teorii? Despre ce? Crede că suntem cu toții terminați. Că am luat-o pe câmpii sau de-astea. Cam dus cu pluta, nu crezi? Tratamentul - șocurile ușoare - își face efectul, dar atât de lent că aproape că nu există un prag. Același subsistem manipulativ care-l lăsase pe dinafară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Nimeni n-a știut. El încearcă să înțeleagă asta. —Și ai fost aici... tot timpul? Se prăbușește în sine, fără să aștepte un răspuns. Când își revine iar îndeajuns ca să poată vorbi, cuvintele lui o lasă mască. — Zice că e terminată. Zice că acum e un nimic. Ea izbucnește, jignită că fratelui ei poate încă să-i pese. Scârbită că femeia poate să-i lase baltă, după ce se ajunsese atât de departe. Iar înșelăciune. Iar risipă de evlavie. —Doamne Dumnezeule, scuipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care să-l lași pe altă dată, așa cum poți lăsa un text sau o carte, nu, vasele din chiuvetă te strigă și te trag de mânecă, nici listele de cumpărături nu te lasă, toate astea sunt lucruri mici care trebuie terminate rapid, pentru ca după aceea să te poți apuca de lucrurile mari, cu adevărat importante, cum ar fi scrisul, nu poți să te apuci de scris dacă ai chiuveta plină de vase, dar, după ce te lupți cu vasele alea și le
Cântec de leagăn. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
ultimul, într-un cartier mărginaș. L-au terminat cu vreo câteva săptămâni înainte să nasc. Unde era scriitorul din mine atunci ? Azi am zice că era... în conservare. Căram deja cu mine un volum de poezii pe care-l credeam terminat și, ca dovadă, mi-am cumpărat de la niște prieteni o mașină de scris Consul, ca să bat textele la ea. Doar că, în balamucul mutărilor, n-aveam cum, unde și când să fac asta. În criza depeizării și provizoratului, m-am
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
vremea și apa păreau să fie în asentimentul nostru. Mai repede, să depășim stufărișul fanat și copacii veștejiți și uscați. Mai repede, să-i depășim pe bărbații din celelalte bărci, cu mustățile și cu cămășile lor colorate. Mai repede, treaba terminată și înapoi acasă. Decembrie. Furtunile de toamnă au făcut loc primei lapovițe. Cînd mă întorceam acasă de la birou, apa abia dacă se vedea, ca un negru tărîm al nimănui în orașul pavat. Iarna s-a instalat devreme în anul acela
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
așezat într-un colț, lîngă un aparat de raze mătăhălos învechit, iar în mijlocul încăperii, Lanark văzu spatele unei siluete în panaloni negri și vestă, sprijinindu-se de un banc de tîmplărie și netezind cu șmirghel marginile unei chitare pe jumătate terminate. Silueta se ridică în picioare și se întoarse spre ei, zîmbind și ștergîndu-și mîinile cu o batistă mare de mătase în carouri. Era un tînăr îndesat cu un barbișon blond. Mînecile îi erau suflecate pînă deasupra coatelor, lăsînd la vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
bine învelită într-un pat mare din dormitorul din față. Avea voie să stea seara lîngă foc, și curînd se întremă, așa că cei doi copii începură să se certe cu ea fără să se simtă vinovați. Thaw aduse acasă desenele terminate ale Cărții lui Iona. Le luă pe genunchi, le privi gînditoare și-l rugă să-i explice unele detalii, apoi îi spuse cu seriozitate: — Știi, Duncan, ai putea fi un pastor bun. — Pastor? De ce pastor? — Ai felul acela al pastorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ci doar o sîngerare slabă a ochilor. A fost trezit de o izbitură și un țipăt puternic. Au găsit-o pe mama lor zbătîndu-se să se ridice de pe podeaua din în hol. încercase să meargă la toaletă. — Uf, tati, sînt terminată, zise cînd domnul Thaw o ajuta să se întoarcă la pat. Thaw rămase transfigurat în ușa livingului, în creier răsunîndu-i ecouri ale țipătului ei. Cînd se trezi, simți că nu era ceva neașteptat, ci un lucru auzit cu mult timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cum să te descurci fără vecini buni. — O, dar ea merita vecini buni. Și ea era bună. — Cine-i tipu’ ăla care-așteaptă la poartă? Nu-mi spune că-i bătrînu’ Neil Bannerman? — O, da, e Neil Bannerman. — Sfinte Dumnezeule, arată terminat. Chiar de tot. Cine-ar fi crezut că bătrînul Neil Bannerman o să-i supraviețuiască lui Mary Thaw? Ultima oară l-am văzut la înmormîntarea tatălui ei, acum zece ani. Am auzit eu bine că, ăăă, e rost de niște aperitive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ai făcut în semestrul ăsta. Ceilalți au terminat trei sau patru pînze pînă acum. — A mea e mai mare decît a lor, domnule. Da, mai mare. Ridicol de mare. Cînd o vei termina? Poate săptămîna viitoare, domnule Watt. Pare aproape terminată. — Cam așa ceva. Părea aproape terminată acum trei săptămîni. Părea terminată cu două săptămîni înainte de asta. De fiecare dată ai pictat dintr-odată aproape totul și apoi ai început un nou tablou. — Mi-au venit idei și l-am îmbunătățit. — întocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Ceilalți au terminat trei sau patru pînze pînă acum. — A mea e mai mare decît a lor, domnule. Da, mai mare. Ridicol de mare. Cînd o vei termina? Poate săptămîna viitoare, domnule Watt. Pare aproape terminată. — Cam așa ceva. Părea aproape terminată acum trei săptămîni. Părea terminată cu două săptămîni înainte de asta. De fiecare dată ai pictat dintr-odată aproape totul și apoi ai început un nou tablou. — Mi-au venit idei și l-am îmbunătățit. — întocmai. Dacă îți mai vin idei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
departament. — Ar putea să nu-mi dea voie. — O? Dar de ce? Deja mi-a acordat multă libertate de mișcare... libertate de a picta în propriul meu atelier, vreau să zic. — Ei și? — N-am nimic să-i arăt, nici o lucrare terminată, adică. — De ce? — Din motive de sănătate. Dar acum m-am vindecat. Dacă doriți, pot dovedi cu certificate medicale. Secretarul oftă, își frecă fruntea și zise: Pleacă, Thaw, du-te. O să vorbesc cu domnul Watt. — Vă mulțumesc, domnule Peel, spuse Thaw
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Thaw după o clipă de tăcere. — Așa și faci. Asta și faci, spuse bărbatul. Se retrase mai mult în spațiul naosului privind la pictură și fredonînd. Aproape-ai terminat. — Sînt departe de asta. — Ochiului meu neexersat îi pare un lucru terminat. Thaw îi arătă fragmentele pe care trebuia să le repicteze. — Și cît o să mai lucrezi la ele? Două-trei săptămîni. — Apoi ce-o să faci? O să fii profesor? — Nu știu. Se întoarse și se prefăcu repede că lucrează. După cîteva minute, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în stînga și descoperă că se află în iad. Am făcut notițe pentru cartea asta. Am descris un străin care sosește într-un oraș întunecat, cu un tren în care e singurul pasager. Dar, îmi ziceam eu, romanul Thaw trebuia terminat. Apoi, într-o zi, la biblioteca publică Dennistoun am găsit lucrarea lui Tillyard, Genul epic englez și mediul în care s-a născut, pe care nu îndrăznesc s-o prezint în detaliu, dar am învățat de-acolo o lecție bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]