1,160 matches
-
fi neapărat stăpânii de mâine, se prosterna în fața lor, se pregătea să se facă tolerat de ei. Un ton mai răstit al unui căruțaș îl demonta, îl făcea să-și piardă cumpătul. Când a făcut serviciul militar, Hangerliu a fost terorizat de sergentul de trupă, purtîndu-se prevenitor cu fiecare din ei, respectîndu-i sincer în raport direct cu brutalitatea lor. Lipsa de cultură și educație, într-un cuvânt, exercita un fel de miraj asupra sa. Pe de altă parte, însă, avea sentimentul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un efect viitor. Un singur obiect fu înstrăinat, și anume pendulul. Saferian, afectat de moartea Pichii, voi să aducă o mângâiere lui Ioanide și i-l trimise acasă. În odaia mică a arhitectului, unde fu așezat, pendulul lua proporții și teroriza cu dimensiunea și cu sunetul patul de fier. Totuși Ioanide se simțea bine și apele îl calmau așa cum te calmează valul de mare izbindu-te în umeri. Predarea obiectului fu făcută de Sultana în persoană, care însă ceru să vadă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
trebuie să identifice cauzele și să formuleze cele mai argumentate răspunsuri la asemenea întrebări, alcătuind liste ipotetice pentru cazuri concrete privind condițiile favorizante ale unor comportamente sau fapte anomice. De exemplu: Copilul care fuge de acasă este bătut, probabil, sau terorizat de alți membrii ai familiei, este lăsat în voia sorții, nimeni nu-l întreabă nimic și în general este neglijat etc. Copiii care fug din centrele de plasament sau din alte instituții de protecție sunt, ipotetic vorbind, neîngrijiți și nesupravegheați
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
preluarea puterii de către guvernul comunist în mediile de la sate, fiind legate de teritoriul lor de influență. Începând cu 1975, interdicția "superstițiilor" implică uneori ședințe de reeducare a mediumurilor, duce la o primă perioadă de afazie a spiritelor: ca și oamenii, terorizați de arbitrarul statului, acestea se ascund, dispar sau "pleacă la seminar" (expresia locală pentru a desemna încarcerarea în lagăr). Un conflict frontal se declanșează în următoarea etapă între duhuri și statul comunist: această luptă în imaginar dintre puterea simbolică și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
după care fantasticul ar fi inseparabil de spaimă. La polul celălalt, întâlnim, ca și la Caragiale, alianța comicului cu fantasticul. De exemplu, dracul caragialian are o slujbă măruntă în lumea subterană și tremură în fața lui Dardarot, iar pe pământ este terorizat în mod continuu de Acrivița. Îngerii decăzuți ai lui France practică întotdeauna meserii umile: Nectaire e grădinar, Mirar artist în Cartierul Latin, iar Arcade, îngerul păzitor al lui Maurice d’Esparvieu, care a fost împins la revoltă pentru că obligațiile profesionale
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Zarifopol considera că în ceea ce privește pe Kir Ianulea, aceasta provine din surse deosebite. Naratorul trece de la fantasticul miniaturizat prin comic la moralitatea unui vechi motiv, dracul păcălit de femeie (textul face la început aluzie și la altă pățanie a lui Aghiuță, terorizat de baba la care a slugărit trei ani), și la evocarea istorică. Trecerile de la un plan la altul sunt imperceptibile și, spre deosebire de pomenita alunecare, literar nejustificată, în limbajul lui Mitică, constituie unul dintre principalele izvoare de grație ale narațiunii. Și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
moarte în el. Și pentru că acesta este gata de moarte, celălalt preia și sacrifică, în frica lui, ceea ce acesta îi oferă ca preț al fricii învinse: viața lui. Așa cum frica învinsă lasă să apară curajul, "frica celuilalt" eliberează teroarea: el terorizează pentru că îi este frică. Pentru că "frica celuilalt" este o stare perpetuă, teroarea nu poate să se manifeste intermitent: ea are perseverența acestei frici compacte și este însăși proiecția ei. Teroarea se hrănește din iluzia că obiectul fricii, care provoacă și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a vârât cu forța în proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
noastră de destin. Că această porție nu e chiar cea sperată? Dar în așteptarea părintelui cel bun, ne putem oricând mulțumi cu cel care acceptă să preia rolul despovărării noastre și care rămâne un părinte, chiar dacă, hotărând pentru noi, pedepsește, terorizează și uneori omoară. Dar există acest altul? Există altul care să facă în locul nostru ceea ce noi înșine nu vrem să facem pentru noi? Există altul care să se ia și să ne ia atât de tare în serios, încît să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
precaritate există în toate câte nu sânt atinse de spirit. Sportivii și femeile frumoase îmi fac pur și simplu milă. Îi vezi cum se chinuie să trăiască în clipa favorabilă, în kairós, în prilejul favorabil, să-și trăiască "forma optimă"; terorizați mereu de un "încă" și de spaima declinului, de vidul care te pândește când mizezi totul pe asta. În timp ce în spirit totul este creștere neîncetată; fiecare zi nouă este un profit, și nu o pierdere, și cu fiecare ceas te
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
câștigul personal), o psihologie (sărăcirea sistemului motivațional-aspirațional al omului, reducerea percepției sociale la starea materială etc.), o sociologie (relațiile interumane și de grup, procesele sociale etc., generate doar de interesele individuale de ordin economic, elaborarea și practicarea modelului „omului economic” terorizat de Max Weber), o politică (desfășurarea relațiilor de putere doar prin mecanismele atracției oferite de câștigul material direct), bineînțeles, o economie (reducerea problematicii producției și a muncii la raționalizarea și organizarea mijloacelor de acțiune În Întreprindere) și o morală (tot
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
se mai și ucide. Dar foarte des și din varii motive, personajele își pun capăt zilelor singure. Sau încearcă să o facă. Unori gestul e justificat. Alteori rămâne obscur, ca în cazul casierului Anghelache al lui I.L. Caragiale. Sinucigașul acesta, terorizat de o Inspecțiune, a stârnit cascade de cerneală și tsunami-uri de controverse critice. Evident, autorul sconta o reacție de acest fel și se baza pe lovitura de teatru: casierul cu reputație nepătată are un acces de furie când un
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ca plachia de sfaturi primită de Povestitor în debutul Crailor de Curtea-Veche. Unele sunt ticăloase și vin semnate sau anonime. Mișu Șt. Popescu e vestit de infidelitatea Zoiei printr-o anonimă, dar n-o citește, nefiind francată. Moș Costache este terorizat printr-o anonimă ca să n-o adopte pe Otilia. Felix, neavând curaj să îi spună verbal Otiliei că o iubește, îi scrie deci, din camera vecină și așteaptă emoționat rezultatul. Superficiala fată citește biletul, dar uită să dea o rezoluție
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
treptat). Mama este considerată "alimentul indispensabil al copilului" (Ajuariaguerra, 1974), iar importanța relațiilor mamă - copil este vitală în cursul primilor ani. "Mama schizofrenogenă" a fost descrisă în două variante: mama posesivă și superprotectoare (acel tip de mamă care domină și terorizează copilul cu o dragoste neautentică), pe de o parte, și mama rece și cu atitudini de rejecție ori mama absentă pe de altă parte. “Tatăl patogen” a fost, de asemenea, descris în mai multe variante: tatăl posesiv și ineficient (tatăl
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sinuciderea se Întâlnesc Într-un punct: ambele cu motivații diferite, vorbesc despre dorința Împinsă până la irațional, de a scăpa de moarte. Luându-și viața În clipa În care dorește el, sinucigașul dobândește credința că nu mai are de ce să fie terorizat de moarte. Același calcul și-l face - chiar inconștient - scriitorul. Urma scrisă, pagina de carte trăiesc până la sfârșitul timpurilor. Nici sinucigașul, nici scriitorul nu au complexul bibliotecii din Alexandria, pentru că nici unul dintre ei nu ia În considerare posibilitatea accidentului: accidentul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
că-i așa, pentru că oricum sunt niște senili. Amestecul stupefiant de antisemitism și de anti-naționalism francez transformă cazul Drieu Într-un complicat, inclasificabil carusel de negații Încăpățânate ale evidenței și Încercări de a găsi pretutindeni sensuri ascunse și comploturi mocnite. Terorizat de influența atotputernică a evreilor, Drieu construiește un scenariu, amintind de semi-parodicul romanelor gotice, În care Evreul ar fi stafia, demonul, spiritul negativ, Încarnarea forțelor malefice absolute. Pe de altă parte, nici autoportretul pe care și-l desenează sieși nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
toți de trădare. De aceea, el obișnuiește să îi înlocuiască periodic, trimițându-i în închisoare pe cei care ajung să cunoască prea multe secrete. Ca urmare, subalternii se tem, la rândul lor, de conducătorul mereu suspicios și imprevizibil. Abakumov este terorizat de faptul că trebuie să dea raportul, o dată pe lună, în cadrul unei întrevederi nocturne de o oră. În aceste împrejurări, urechile îi ard sub tensiunea așteptării la ușa biroului, iar atunci când se eliberează de câte o întrevedere de genul acesta
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de a-l vedea pe ministrul securității de stat Viktor Abakumov într-o întâlnire cu "Stăpânul", de care se teme atât de mult. El trebuie să dea raportul, o dată pe lună, în cadrul unei întrevederi nocturne de o oră. Ministrul este terorizat, iar în aceste împrejurări, urechile îi ard sub tensiunea așteptării la ușa biroului. Când se eliberează de câte o întrevedere de genul acesta, are certitudinea că și-a câștigat încă o lună de viață. La rândul său, Abakumov încearcă să
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
organizator, perseverent /.../, zgârcit și nepretențios în gusturi /.../, inteligent, cu o memorie deosebită, curiozitate naturală, pedant, disprețuitor /.../, interesat de toate lucrurile legate de legi, regulamente, interdicții /.../, pasiune pentru uniforme și chestiunile militare; jocurile pe care le inventa aveau menirea de a teroriza pe ceilalți copii”. Un asemenea om va ajunge pe tron la 8 iunie 1930. România Mare sub domnia lui va cunoaște acumulări economice cu realizări notabile, însă instituțiile statului vor fi pas cu pas erodate, iar pe scena politică partidele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
număr, la rubrica „Dușman al pop orul ui”, în articolul „Primarul comunei Priponești „, sem nat „Un țăran din Priponești”, adică un anonim, se vorbea despre un anume sătean Petre Scumpu, care a crezut că și azi își poate îngădui să terorizeze sătenii și sătencele prin apucătur i antonesciene.” Se relata cum au venit oamenii din Priponești, la târg, s-au plâns prefectului, s-au plâns la „Frontul Plugarilor”, la poliție, - și cum peste tot sunt oameni care lucrează pentru popor, s-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
învățătorii numiți acolo. În 1961, când s a admis ca și învățătorii să poată urma Co nservatorul la „fără frecvență”, dosarul meu, care trebuia a prob at de partid, a fost respins. Se spune în articol că primarul Scumpu a terorizat satul Priponești. Vă prezint doar un singur exemplu din care se poate concluziona contrariul: Vasile Tasie, tatăl lui Ionel Tasie (autorul monografiei comunei n.n.) a făcut un împrumut la o bancă pentru a cumpăra o pereche de boi, un împrumut
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
atenție călătoriile autorului... După sfârșitul războiului, paradoxal, lui Alexandru Mânăstireanu i se aduc învinuiri diverse, omul este torturat prin frica pe care i o transmite repetat comandoul noii politici, a regimului de abia instaurat. Securita tea îl urmărește și îl terorizează. Apoi întâmplările aduc din ce în ce mai multă lum ină în casa fostului învățător, acum profesor. Organizează întâlniri colegiale la Bârlad, apoi pensionar fiind călătorește (trei călătorii întreprinse în Franța, Belgia și Italia). ʺPensionar și .. restulʺ sunt paginile care cuprind călătoriil e la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mult mai mediatizată găselnița cu supravegherea strictă de la bac decât bacul în sine. S-a bătut și toba mare și pe toate cele mici, despre camerele de luat vederi instalate în sălile de clasă. Se zice că elevii au fost terorizați. S-au simțit mai ceva decât la Big Brother. Asta, cu toate că, pentru mulți dintre ei nu e nimic străin. În era Facebookului, rar găsești un elev /elevă care să nu-și fi arătat și ce nu se arată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cititorului mai degrabă întrebări decât răspunsuri, și ca atare el trebuie să fie pregătit să-i accepte caracterul neconcludent"412. Dacă partea 15 se încheie cu o interogație, finalul poveștii precedente este o exclamație ce exprimă starea afectivă a comunității terorizate de dorința străinilor de a fi îngropați în pământul gazdelor. Aici, ca pretutindeni în roman, autoarea testează rațiunea principiilor după care se conduce lumea reală până într-acolo încât depășește limitele verosimilului. Cu toate acestea, cititorul vizualizează lumile create și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
frizând absurdul), paradoxal și filozofând liber (nu o dată cvasi-didactic) iată-l mereu în gardă, totdeauna de o mobilitate ficțională enormă, în funcție de text. Mai toate demersurile lui, ca poet, sunt modulațiile unui căutător fără pace, ale unui solitar introspectiv și volubil, terorizat de disjuncții ("Eu" față cu un alt "Eu", ori cu "Celălalt"); reflexiv și fantast, iată-l "gemând de reci dureri" (În grădina Ghetsimani), dar dorindu-și o mască senină. Din sute și sute de mențiuni despre Sinele în constantă legănare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]