1,130 matches
-
să le spunem beneficii. Nicio clipă nu mi-a trecut prin cap că aș putea profita de invizibilitate pentru a fura sau pentru a spiona. Dimpotrivă, aveam să mă strecor, nevăzut, în încăperi unde se puneau la cale fărădelegi și ticăloșii, și după aceea aveam să le dau în vileag. Totodată însă puteam să mă și distrez un pic, nu? Cât despre femei... Dar nu, subiectul ăsta n-am de gând să-l abordez. Așa că reiau. Cum puteam pătrunde într-o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
suflet, compus însă din imagini de multe ori turbionare, prin care se sporește la maximum posibilitatea de decodare, așa încât cititorul atent și tenace poate să-și descopere și să se elibereze de propriile angoase, regăsindu-și triumful - alegoric! - în fața necurmatei ticăloșii a timpului. Victor Sterom: Memoria clipei Obstinându-se să devină cronicarul efemerului, pentru a-l eterniza sau, cel puțin, pentru a-i conferi iluzia perenității, în Memoria clipei - Editura Dacia XXI. Poeți contemporani, Cluj-Napoca, 2011 -, Victor Sterom își pune gândurile
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
vreme am rămas poreclit "Salvatorul". Și mărturisesc că nu-mi displăcea. Într-o bună zi, văduva închise restaurantul. Se ruinase. A-tunci am părăsit-o fără nici o strângere de inimă, așa cum scapi de un obiect nefolositor. E drept, aveam uneori conștiința ticăloșiei mele, dar constatarea era rece, rațională, fără priză la inimă. Nu se producea nici o schimbare în bine. Cum s-ar fi produs dacă după un sfert de oră uitam de orice remușcare? Spuneam adesea, dialogând cu mine: Dacă mi-ar
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
curăț bocancii, în fine, tot felul de umilinți, încât gazda a cărei fiică era îngrijitoare la școală, a făcut dreaptă judecată și l-a dat afară. Pașol vidma. La câteva zile vine în inspecție Cezar Stratulea. Când a aflat de ticăloșia fostului "prieten" mi-a propus să trec la revizorat pentru a lucra sub îndrumarea contabilului, dragul domn Uzunov. Și așa treceau zilele și iarăși reducere de post, al meu desigur, pe dreptate. Și iată-mă...dactilografă. Stăteam nopți întregi și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
acel confort nu era pentru ea o necesitate și-casa Rim îi părea o pușcărie. Distracțiile, la care renunțase, erau 147 vorbăria vulgară a camaradelor, bolnavii care formau clientela, evenimentele uliței văzute peste poarta și plimbările cu Lică. Nesimțitoare către ticăloșia boalelor de prin spitale și aziluri, Sia avea repulsie pentru puținele îngrijiri ce cla lui Rim. Rim, totuși, îi suprima cât mai mult corvezile și căuta să fie un convalescent plăcut; ceea ce Lina numea: "a-i ține doctorului de urît
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
atenția, cu toți ochii își examina ligheanul, batista, și sta în patul maculat cu un fel de voluptate a nesimțirii. După atâta constrângere era o orgie de tuse, de expectorări, de toate mizeriile concrete ale boalei. își descărca cu bucurie ticăloșia, și trupul lui, acum material nesecat de coptură, de murdărie, îi era drag așa; îi părea că-1 simte viu tocmai pentru că era, astfel, rodnic. Așa cum își periclita altădată viața prin efortul de a nu tuși, așa acum se complăcea în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
înainte torțele iubirii de patrie, sunt glasul tuturor generațiilor, sunt cei mai aleși dintre stegari, ei deschid ochii celor care nu mai puteau să vadă prin ceața lăsată în unele ceasuri ale istoriei și că glasul lor ferește vremurile de ticăloșie și de paragină.” În ,,Toamnă” realizează un superb tablou poetic în proză acestui bogat anotimp, pentru că ,, Toamna a venit pe vârful degetelor și s-a urcat pe nevăzute în copaci aprinzând candele cu mii de culori în biserica mea, cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
am zis: "Un ateu îl contestă pe Dumnezeu și cu asta a terminat, caraghiosule (era prima oară că nu mă mai controlam), în timp ce eu susțin că Dumnezeu trebuie să existe pentru a-l putea întreba: De ce, Doamne, ai lăsat atâta ticăloșie pe lume? De ce tocmai eu trebuia să mă lovesc de ea? Ca să-i fac aceste reproșuri, trebuie să existe". Obrazul supt de tuberculoză s-a învinețit și l-am simțit pe "fratele Martin", ca pe o reptilă, gata să mă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
plec, să-i las în pace, vărul meu încerca mai departe s-o convingă, m-au plictisit, îmi era frig, i-am spus fetei aceleia să vină cu mine să facem dragoste și ea a venit. 14. Înșiruind aceste mici ticăloșii existente în mai toate viețile adolescenților, vorbesc, de fapt, despre un pat așternut cu petale de crini până la care drumul duce printre reziduuri mucede și excremente; poate că rostul lor e să atenueze până la suportabil niște dogoritoare raze lăuntrice, poate
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
vizitatori și folosind un obiect cu vârf ascuțit, au perforat mai ales ochii portretelor. 3. În noaptea aceea n-am dormit. Era ca atunci când uiți ceva important și te chinuiește amintirea uitării sau când lucrul abia presimțit te prinde în ticăloșia desfășurării lui și-ți lasă pe limbă gustul unei remușcări, fără să știi cu ce ești vinovat. Unde greșisem ? Nu acum, cu Petru, fiindcă, fără doar și poate, greșisem înainte, altundeva... Un timp m-au năpădit, firește, ispitele explicative, tentațiile
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
formelor, dar resimțeam, în schimb, tot mai prezentă duritatea naturii sau a forței aceleia care îmi agrava cu perfidie, ca și cum ar fi fost străină de stările mele, stagnarea datorată blocajului. Ambiguitatea duratei și a efemerului, incertitudinile perfecției morale și ale ticăloșiei, impactul necunoscutului cu falsele certitudini tot mai ispititoare mă mențineau în zonele lor de interferență impunându-mi dorințe, explicații și elanuri veștejite. Dincolo de aparența mișcărilor mele, forța aceea, fie ea și a naturii, devenea tot mai decisivă. Acum, când scriu
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
-i pună lui în cârcă ce n-a făcut. Acum, la a doua arestare, Fane nu mai țipase, îl privise numai pe Costache pe sub sprâncene: — Ce-ai cu mine, Jeane, ce-mi tot murdărești mâinile cu de-a sila, ce ticăloșie puneți la cale? De ce mă bagi în belea? Io lucrez curat, cu-rat, nu bat, nu omor! Doar fur. Costache ceruse din arhivă amprentele vechi și le privise o oră întreagă cu lupa lui cu mâner de fildeș. Putea să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cicli. Făcu o pauză pentru a inspecta în oglindă talentul coafezei. Se declară satisfăcută și o trimise Ia plimbare cu un gest. Apoi continuă: - Ridicol și criminal! Din toate părțile suntem frustrați în dorința noastră de a pune capăt acestei ticăloșii eterne a milioane de indivizi care-i râd în nas legii pentru că au arme de Ia Arsenale. Ar fi cu totul altfel dacă aceștia - fabricanții de arme - și-ar vinde produsele numai unor persoane onorabile. Dar când tot soiul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
mare întristare, Șez la masă să mănânc Și rămâi încremenit, Nu mai mă uit la bucate Ca o sălbatecă parte Și de-nghit îmbucătură Mi se face clisă-n gură. Ah!, ah!, ah! și vai de mine În ce rea ticăloșie, Mai bine să fi murit De când eram copil mic, Decât acum să doresc Și din inimă să oftez. Când mănânc și când mă scol Îmi vine oftat și dor, De când zic așa în mine Să nu mai trăiesc mai bine
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
plâng cu mare necaz, Oh! vai și plâng cu suspin Că m-am umplut de venin; Veninul s-au împietrit, Sănătatea mi-au lipsit, Căci ție m-am planisit Și sunt foarte năcăjit, Dar Domnul nu s-o-ndura De ticăloșia mea - Amețit în dor mult, - Să m-arunce în mormânt, Ci să ostoiesc cu blândețe Spre ale mele tinerețe, Că eu nu-ți sunt vinovat De ce m-ai ofticat. No. 35 Ah! a mea puică iubită, De multe ori neprivită
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mult ai să înțelegi că nu încap târguieli. Mai lași dumneata, mai lăsăm noi... Avem în schimb un atu puternic! Dispunem de viața bătrânilor. Nu e tocmai fair-play, dar împrejurările excepționale ne obligă la un joc mai puțin elegant. ― O ticăloșie! ― În locul dumitale aș gândi exact la fel. Raul Ionescu oftă. Bătea darabana pe marginea mesei privindu-l lung. ― O să ți se pară cinic probabil, dar rahatul în care sîntem nitrați până în gât nu ne îngăduie să fim milostivi. Florence reuși
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Și-a făcut bagajul... ― E beat! Nu-și dă seama ce spune! ― Zău? Vrei să ne arăți și nouă sacul? Sculptorul ridică din umeri fără convingere. Argumentele erau palide, încîlcite. ― Spune-mi, Melania, mă vezi în stare de o asemenea ticăloșie? Bătrâna nu-i răspunse. Continua să zâmbească trist. ― Și în definitiv, se ridică Matei, admițând că vreau să plec trebuie să mă justific? Cui? Ție?! Mă faci să râd, papa! Râse fals, nervos. Grigore Popa dădu din mână. ― Din partea mea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Și atunci unde ajunsese? Dus pe gînduri, coborî în sala izolată și-l găsi pe Greer conștient. Îl privea cu un amestec de ură și spaimă. ― Să nu-ți închipui c-ai să scapi așa ușor după ce-ai făcut ticăloșia asta, zise el cu tremur în glas. Cînd o să afle Împărăteasa o să te... Hedrock i-o reteză: ― Unde sînt ceilalți? Unde e Kershaw și unde e (șovăi o clipă) fratele meu Gil? Ochii negri care-l fulgeraseră cu privirea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
boluri cu ashure aranjate pe blatul de bucătărie, mătușa Banu și-a Început povestea. — A fost odată ca niciodată, Într-un tărâm nu foarte Îndepărtat, pe când purtările oamenilor erau vrednice de dispreț, iar vremurile păcătoase. După ce a privit Îndeajuns la ticăloșia asta, Allah a trimis În cele din urmă un mesager, Noe, care să Îndrepte purtările oamenilor și să le dea șansa să se căiască. Însă când Noe a deschis gura să predice adevărul, nimeni nu l-a ascultat, iar cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cine se Întâmpla să cunoască răspunsul. Deși fusese Întotdeauna un cititor Împătimit de ziare, nu fusese niciodată mai interesat de politică. — Deci partidul ăsta conservator care e la putere pare să-și piardă influența. Ce șanse are să câștige alegerile următoare? — Ticăloșii! Sunt o adunătură de mincinoși, a bombănit bunica Gülsüm În loc de răspuns. Ținea În poală o tavă pe care se afla o grămadă de orez pe care Îl alegea, Înainte să-l gătească, În caz că erau prin el pietricele sau coji. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un dezavantaj. Francesca Tyler e convinsă că sunt un nemernic, fermecător poate, dar tot un nemernic. Credeam că femeilor le plac nemernicii fermecători. Atunci la ce bun toate articolele alea din revistele pentru femei despre motivele pentru care femeile iubesc ticăloșii. Poartă-te urât, ține-le cu inima-n gât. Toată vrăjeala asta. Poate că nu ești destul de nemernic. — Chestia asta s-a demodat, Ben. Generația ta trebuie să trateze femeia ca pe-o ființă cu drepturi egale. — De ce? Ben își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
face acordul subiect-predicat. Împușcat Italia (caseta 1), sau în Franța (caseta 2). Vameșii de la Passau nu închid ochii. Episodul cu nevastă-sa pe care-o duce la furat... atâtea detalii sunt suspecte. Remușcările contrastează cu emfaza cu care-și povestește ticăloșiile anterioare. Bănuiesc că fizic e o stârpitură și de aici îi vin complexele. / Mai rar așa pușcăriași ce nu fac greșeli de exprimare! Felicitări regiei! Nu știu, dar am impresia că înregistrările - toate! - de la Rahova au fost făcute ca să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
nr. 99-100). Sub presiunea evidenței, autorul s-a convertit; a ajuns, în fine, la vorba liderului „contimporan”, pe care - deși îl simpatizează - declară că nu-l cunoaște personal: „În orașul nostru haotic, de un haos balcanic și mediocru, de o ticăloșie mică, cum zice Tudor Arghezi, casele dumitale sănătoase apar ca premisele sănătoase ale unui viitor sănătos, a cărui activitate viguroasă nu-și va pierde timpul în atitudini de admirație retrospectivă. Fiind un premergător, ai pus în toată activitatea d-tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cale căsătoria dintre Ariberto, duce de Asti, fiu al fratelui ei Chrodoald, și Wuldetrada, fiica ducelui Theoderad de Torino. Opțiunea pentru această soție menită nepotului n-a fost întâmplătoare, fiind vorba despre o catolică înfocată, ambițioasă și gata de orice ticăloșie pentru a căpăta ceea ce voia. În plus, era verișoara Zubetei, o femeie ușuratică și cunoscută în tot regatul pentru frumusețea ei extraordinară, nevasta lui Eribert, un militar la fel de faimos pentru gelozia lui. Înfăptuind acestea cu ajutorul episcopului catolic de Pavia, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
țap ispășitor, m-au urcat pe spatele unui măgar și m-au trimis la corturile tatălui meu înainte ca eu să pot alerta vreun suflet încă viu din acel oraș blestemat. Cuțitele fraților mei au lucrat până când zorii au arătat ticăloșia făcută de fiii lui Iacob. Au omorât fiecare bărbat pe care l-au găsit viu. Dar eu nu știam nimic despre asta. Știam doar că vreau să mor. Nimic în afară de moarte nu putea pune capăt groazei. Nimic în afară de moarte nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]