729 matches
-
decembrie. Pierderile lor erau extrem de mari. Guvernul nu dispunea de nici o posibilitate de a înlocui oamenii sau de a obține mai mult echipament militar. Pe lîngă aceste pierderi imense suferite de armată pe cîmpul de luptă, o gravă epidemie de tifos exantematic a afectat țara. Cu toate reușitele militare, viitorul era destul de sumbru. Îndoielile anterioare ale habsburgilor referitoare la loialitatea grupurilor naționale în război s-au dovedit curînd nefondate. Slavii de sud, precum și majoritatea naționalităților, luptau cu curaj. Au fost luate
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
asupra Porții. Cînd regimul bolșevic a publicat tratatele secrete, guvernul otoman a fost clar informat asupra aranjamentelor Aliaților privind împărțirea teritoriilor sale. Cu toate acestea, Imperiul era în plin proces de descompunere. Armata lui lupta neîntrerupt din 1911. Epidemiile de tifos și repetatele lipsuri de alimente și de echipament militar slăbiseră capacitatea de rezistență a acesteia. O armată britanică înainta în ținuturile arabe, iar o forță aliată era cantonată la Salonic. Aliații germani și habsburgici se aflau evident în fața unei înfrîngeri
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
se țin printre încrețiturile cămășii, unde depun și ouăle numeroase - cam vreo 70 de fiecare femeie. Se hrănesc tot sugînd. S-a dovedit că acești păduchi sînt și mai primejdioși, căci pot duce de la om la om boala grea numită tifos exantematic, de care cu atîta groază scriu ziarele. Boala aceasta vine cu căldură mare, iar pe piele ies niște pete”.1 ) Despre rîie spunea că e provocată de un păianjen minuscul (numit, în jargon științific, „acarianul parazit Sarcoptes scabiei”), care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
G. Călinescu.2) Bineînțeles, criticul vorbește despre păduchi într-o formă estetizată, cu imagini împrumutate, parcă, dintr-un muzeu de artă, nu dintr-unul de științele naturii, unde, sub lupe, ei apar hidoși: „în București sînt foarte multe cazuri de tifos exantematic. Această molimă, precum știți, se răspîndește prin păduchi. Poți fi oricît de curat, treci prin înghesuială, mergi cu tramvaiul, te freci de un individ suspect și te trezești cu jigania minusculă pe tine. Zadarnic protestezi că ești om civilizat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a fost un subiect obsedant în primele trei decenii ale secolului trecut, deoarece ele au fost marcate (înaintea și, mai ales, după războiul mondial) de epidemii, care de care mai înfricoșătoare, de febră tifoidă, difterie, tuse convulsivă, scarlatină, encefalie letargică , tifos exantematic, gripă („gripa spaniolă”), ciumă bubonică ori de revenirea și extinderea „bolilor sociale”: tuberculoza, sifilisul, paludismul, pelagra. Tuberculoza, la care face aluzie scurtul poem al lui Bacovia, avea o istorie lungă, dramatică; m-am referit la ea și în alte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
chiar 1865? Dar era la Cernăuți în 1864 și 1865. Numai în vara 1863, în vacanța de Paști putea să fie". Apoi a făcut cîteva presupuneri, care nu se pot crede. "După toate probabilitățile, moartea fetei va fi adus-o tifosul sau holera" și "stingerea copilei nu putea să vină înaintea sfîrșitului de toamnă al anului 1864, deoarece proaspătul copist li se arată colegilor în bună dispoziție și deosebit de sîr guincios. Mai de crezut e că faptul se întîmplă cu puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
al procesiunilor religioase. [...] În ziua de 24 oct. a.c., parohul Bisericii Româno-Catolice [...] din C., s-a prezentat la Inspectoratul de Siguranță Cluj, cerând aprobare pentru ținerea procesiunii. Însă organele de siguranță au interzis procesiunea sub motiv că este epidemie de tifos exantematic. S-a interzis numai partea de procesiune care ceruse să se desfășoare afară din biserică (înconjurul bisericii). [...] În concluzie: rezultă că procesiunea religioasă Româno-Catolică din ziua de 26 octombrie 1947 a avut un caracter anticomunist și că ar face
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
evidențierea grandorii și operei celor analizați în medalioanele alăturate. Sunt prezentate personalitățile ce au ilustrat activitatea spitalului centenar (1964) și aportul fiecăruia la consolidarea și afirmarea sa. Este de semnalat abnegația până la sacrificiu a unor medici, victime ale epidemiilor de tifos exantematic care izbucneau periodic. Ar trebui să încadrăm aici și efortul unui medic din aceste ținuturi, Nicolae Negură, pentru înființarea unei facultăți de medicină la Iași și care, decepționat până și de opoziția confraților, expiază tânăr, dominat de lipsa de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de rezervă în armată”. În perioada primului război mondial (1914-1918) activitatea Spitalului „Dimitrie Drăghici” din Vaslui a fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico-chirurgicală de război. Sunt bine cunoscute, datorită aglomerației și a condițiilor sanitare precare, declanșarea unor epidemii de tifos exantematic, febră tifoidă, febră recurentă și alte boli transmisibile. În condițiile când orașul Vaslui, cu o populație de circa 10.000 locuitori trebuia să primească aproximativ 60.000 refugiați și 10.000 răniți, comandamentul militar a hotărât mărirea spațiului pentru
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
chirurgie; Frăsineanu Octav - farmacist. (Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, Fond Serviciul Sanitar dos.4/1943). Un exemplu de abnegație și eroism l-a dat doctorul Petru Severin, care avea să moară la datorie, în spital în anul 1945, răpus de tifos exantematic contactat în timp ce îngrijea răniții bolnavi. A fost regretat de toți cei care l-au cunoscut și apreciat. Un alt doctor de marcă, care a avut o activitate îndelungată la Spitalul "Dimitrie Drăghici", este Alexandrina Holban (1890-1978). A lucrat în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
naturei abceselor peritoracice, zise tuberculoase” al Universității din București (1887). Va continua activitatea în plan științific prin cercetări clinice și de laborator în domeniul sifilisului „Despre recidiva sifilisului”, 120 holerei (în calitate de comandant al unui lazaret de holerici), febrei tifoide și tifos exantematic în calitate de comandant al spitalului de tifoizi ai spitalului din Negrești, unde avea să cadă victimă nemiloasei boli în anul 1917. Dr. Gheorghe V. Andreescu (1884-1976), fiul dr. Vasile Andreescu. Licențiat al Facultății de Medicină din București (1907) și doctor
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cu activitate îndelungată a căror devoțiune a mers uneori până la sacrificiul suprem: dr. Jack Ungar 30 de ani de activitate (1888-1918), dr. Alexandrina Holban, principala colaboratoare a dr. Gheorghe Andreescu (1936-1969) și dr. Petru Severin care avea să fie răpus de tifos exantematic îngrijind bolnavii de această teribilă boală. În perioada războaielor mondiale activitatea spitalului a fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico chirurgicală de război, precum și pentru combaterea și tratamentul epidemiilor de febră tifoidă și tifos exantematic care făceau adevărate ravagii
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
avea să fie răpus de tifos exantematic îngrijind bolnavii de această teribilă boală. În perioada războaielor mondiale activitatea spitalului a fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico chirurgicală de război, precum și pentru combaterea și tratamentul epidemiilor de febră tifoidă și tifos exantematic care făceau adevărate ravagii printre combatanți și localnici. Și aici remarcabilă este activitatea doctorilor: Gheorghe Andreescu, Ioan Ovanez, Alexandrina Holban. Nu am putut trece peste faptul, extrem de onorant pentru aceste meleaguri, că în evoluția școlii medicale românești din secolul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
organizat unitățile sanitare, pentru grija și devotamentul cu care a îngrijit răniții și bolnavii a fost decorat de regele Carol I cu cea mai mare distincție, “Steaua României” în grad de ofițer. În timpul campaniei din 1877 s-a îmbolnăvit de tifos exantematic, încercare din care avea să supraviețuiască. Într-o scrisoare trimisă Școlii Publice de Băieți Vaslui se apreciază buna pregătire a elevilor veniți de la Vaslui. Se relevă faptul că absolvenții: Al. Peride, I. Moga, TH. Florescu, și I. Corvin au
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Carol Davila; dr. Jack Ungar - timp de trei decenii a îngrijit bolnavii cu devoțiune exemplară; dr. Alexandrina Holban - a muncit timp de 40 de ani în acest spital cu rezultate deosebite pentru evoluția unității; dr. Petru Severin - a murit de tifos exantematic la căpătâiul bolnavilor, apoi dr. Ioan Ovanez, dr. Vasile Sepeniuc, dr. Gheorghe Balcu, veniți de la clinicile universitare din Iași. Este necesar de făcut câteva precizări în legătură cu geneza acestui studiu monografic. Un rol deosebit l-a avut dr. Nicolae Bârlădeanu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
București rămân toate ambulanțele hipo și 36 de cai, sub îndrumarea doctorului Mina Minovici. În decurs de 3 luni, Salvarea a transportat din gări, spitale, locuri ale bombardamentelor, 42 807 răniți. La Iași, Salvarea s-a confruntat cu epidemia de tifos. În lupta pentru combaterea bolii și reducerea răspândirii, doctorul Botescu moare la datorie. La încheierea războiului, se totalizează pe durata confruntărilor armate 148 798 de cazuri în București și Iași. La 1 iulie 1918, Salvarea se reîntoarce la București, unde
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
exterior - nevăruite. Curțile și grajdurile, pline de bălegar. Latrine aproape inexistente, mai în toate camerele”. “Fântanele, din care se lua apă de baut, erau complet neîngrijite, nu aveau găleți, iar împrejurul lor bălți și noroaie, din care cauză erau infiltrațiuni.” Tifos exantematic în cinci comune, în sudul județului. Au fost luate și unele măsuri de serviciul de igienă și profilaxie al Guvernământului Transnistriei, prin medicii de circumscripții și personalul sanitar auxiliar, ajutați de autoritățile locale: fântâni asanate, case văruite, curți și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
zonele fixate pentru așezarea lor, dar din cauza numărului foarte mare nu au putut a fi încartiruiți în zonele destinate și a trebuit ca așezarea lor să se extindă și în alte zone. (...) În multe din lagărele de evrei a izbucnit tifosul exantematic din cauza halului de murdărie în care se găsesc. Pentru mine, problema evreiască de la Odessa, cât și din Transnistria, trebuie rezolvată radical și această rezolvare nu se poate face decât prin îndepărtarea totală a evreilor din Transnistria, și trecerea lor
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
avea de hrănit trupele românești în trecere spre Prut și pe cele locale... Țiganii au sosit plini de păduchi ... curând după sosirea lor au început să moară unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani 1. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani 1. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă româna ca “stăpânii” lor și era imposibil să-i izolezi de restul populației. Alături de moarte “naturală” și execuții pe alocuri, administrația se folosi de opțiunea ce deveni disponibilă
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
exterior - nevăruite. Curțile și grajdurile, pline de bălegar. Latrine aproape inexistente, mai în toate camerele”. “Fântanele, din care se lua apă de baut, erau complet neîngrijite, nu aveau găleți, iar împrejurul lor bălți și noroaie, din care cauză erau infiltrațiuni.” Tifos exantematic în cinci comune, în sudul județului. Au fost luate și unele măsuri de serviciul de igienă și profilaxie al Guvernământului Transnistriei, prin medicii de circumscripții și personalul sanitar auxiliar, ajutați de autoritățile locale: fântâni asanate, case văruite, curți și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
zonele fixate pentru așezarea lor, dar din cauza numărului foarte mare nu au putut a fi încartiruiți în zonele destinate și a trebuit ca așezarea lor să se extindă și în alte zone. (...) În multe din lagărele de evrei a izbucnit tifosul exantematic din cauza halului de murdărie în care se găsesc. Pentru mine, problema evreiască de la Odessa, cât și din Transnistria, trebuie rezolvată radical și această rezolvare nu se poate face decât prin îndepărtarea totală a evreilor din Transnistria, și trecerea lor
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
avea de hrănit trupele românești în trecere spre Prut și pe cele locale... Țiganii au sosit plini de păduchi ... curând după sosirea lor au început să moară unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă româna ca “stăpânii” lor și era imposibil să-i izolezi de restul populației. Alături de moarte “naturală” și execuții pe alocuri, administrația se folosi de opțiunea ce deveni disponibilă
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
la editura Vigot din Paris. A doua carte „Tratamentul Febrei” apărută în 116 cuprinde concepția sa patogenică asupra sindromului febril și oferă parametrii terapeutici de bază în abordarea bolii, prin utilizarea antipireticelor (conduită supusă controverselor până atunci) în boli ca: tifosul exantematic, febra tifoidă, febra palustră (malaria), febra galbenă etc., boli în care hiperpirexia făcea ravagii și era greu de stăpânit din punct de vedere terapeutic (foto pg. 302 jos, 303, 304). Pentru a sublinia importanța problemei hiperpirexiei la acea vreme
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]