982 matches
-
Bucovinei, Ținutul Herța, Ardealul și Insula Șerpilor”. Problemele sociale au constituit deopotrivă cu cele naționale, preocupări Încă din timpul anilor de studenție. Când În 1936 elemente antinaționale insistau pentru desființarea Facultății de Teologie din Chișinău, tânărul preot publică În ”Tribuna tinerimii”(1936ă un protest vehement susținând: ”Facultatea de Teologie a existat 10 ani de zile. În ciuda tuturor vicisitudinilor v-a exista și de acum Înainte chiar dacă nu este pe placul tuturor”. Tânărul tribun felicită tineretul național creștin rugându-l să răspândescă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
zile. În ciuda tuturor vicisitudinilor v-a exista și de acum Înainte chiar dacă nu este pe placul tuturor”. Tânărul tribun felicită tineretul național creștin rugându-l să răspândescă și de acum Înainte, cu mai mult suflet, cultura creștină și națională (”Tribuna tinerimii” 1936ă. În almanahul ziarelor Basarabia și Bucovina este relatată tragedia orașelor și satelor aflate sub ocupația Sovietică În perioada 1942-1943. A avut loc o mare tragedie care trebuie amintită generațiilor ce sau succedat de la ocupație ca pericolul dictaturilor să nu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cu prilejul sărbătorii Intrării Maicii Domnului În Biserică, hramul Școlii Eparhiale de Fete. Au fost numeroase programele corale conduse de pr. Al. Cristea și organizate de ”Straja Țării”, ”Ateneul de la Nistru”, ”Astra”, ”Universitatea Populară”, ”Fundațiile Regale”, ” Uniunea Clericilor din Basarabia”, ”Tinerimea Română”, ”Radio București”, ”Chișinău” etc. (M.V. Ișaievă Despre data și prilejul când s-a născut pentru prima dată melodia ”Limba noastră” sunt mai multe ipoteze. Poate Al. Cristea să fi participat În mai 1917 la congresul Învățătorilor din Basarabia unde
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la deschiderea cursurilor pentru Învățători la care a fost prezent poetul sau a auzit rostindu-se poezia cu prilejul unei aniversări a poetului Al. Mateevici, S. Murafa, A. Hodorogea. Versurile și melodia au fost răspândite În Întreaga țară la jubileele ”Tinerimii Române” la a 50-a aniversare a nașterii lui Al. Mateevici - martie 1938. Imnul Limba noastră a răsunat mai frecvent după 27 noiembrie 1942 dată când presa din toate provinciile românești evoca opera și personalitatea marelui muzician trecut la cele
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
veșnice. Cu timpul, cu prilejul manifestărilor culturale au apărut noi melodii pe versurile lui Al. Mateevici dar nici una nu s-a apropiat de performanța artistică a compozitorului Al. Cristea. În anul 1938, la jubileul de 60 de ani al Societății ”Tinerimea Română” prestigioasă sărbătorire ce a mobilizat toate școlile din țară, transformând Bucureștiul Într-un imens oraș al tinerilor din multe localități din România dar și cu școlari reprezentând comunitățile românești de peste hotare. Rostul acestei imense reuniuni a școlarilor a fost
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
toate școlile din țară, transformând Bucureștiul Într-un imens oraș al tinerilor din multe localități din România dar și cu școlari reprezentând comunitățile românești de peste hotare. Rostul acestei imense reuniuni a școlarilor a fost afirmarea În plan național a jubileului ”Tinerimea Română”. De la Chișinău a fost prezent ”buchetul muzical” al Școlii Eparhiale și a Seminarului teologic dirijat de părintele Al. Cristea. Cunoscut astfel În Întreaga țară, corul dirijat de păr. Al. Cristea a fost invitat de oficialități și școli din multe
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și foarte modestulă Al. Cristea, corul școlii noastre culege aplauze ăncă din anii 1933-1934.” Elena Ciornea - absolventă a Școlii Eparhiale Secția Normală, promoția 1940. În 1938 a avut loc un mare eveniment - Împlinirea a 60 de ani de la Înființarea Societății ”Tinerimea Română”. Am avut fericirea să participăm și noi, școlile de elită din Basarabia... aveam de susținut două probe: concursul ”Tinerimii Române” și programul la radio București... Seara a avut lor ”Balul tinerimii” cu participarea tuturor formațiunilor și premianților... Părintele Cristea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Secția Normală, promoția 1940. În 1938 a avut loc un mare eveniment - Împlinirea a 60 de ani de la Înființarea Societății ”Tinerimea Română”. Am avut fericirea să participăm și noi, școlile de elită din Basarabia... aveam de susținut două probe: concursul ”Tinerimii Române” și programul la radio București... Seara a avut lor ”Balul tinerimii” cu participarea tuturor formațiunilor și premianților... Părintele Cristea a dirijat fericit, iar noi totți eram transfigurați. Asta Însemna că luasem premiul excepțional, onorific... Au evoluat celelalte coruri... Festivitatea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Împlinirea a 60 de ani de la Înființarea Societății ”Tinerimea Română”. Am avut fericirea să participăm și noi, școlile de elită din Basarabia... aveam de susținut două probe: concursul ”Tinerimii Române” și programul la radio București... Seara a avut lor ”Balul tinerimii” cu participarea tuturor formațiunilor și premianților... Părintele Cristea a dirijat fericit, iar noi totți eram transfigurați. Asta Însemna că luasem premiul excepțional, onorific... Au evoluat celelalte coruri... Festivitatea s-a terminat cu ”Hora Unirii” la care s-au prins toți
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Întreaga familie formată din 6 persoane cânta la câte un instrument muzical constituind o orchestră. A făcut parte din corul soborului din Chișinău având ca dirijor pe renumitul compozitor și dirijor preotul Mihail Berezovschi. A participat la festivalurile organizate În cadrul ”Tinerimea Română” iar la festivalul din 1926 care a avut loc la București formațiunea corală din care făcea parte, număra 130 coriști. La București, corul a cântat În aer liber În Grădina Cișmigiu. După festivalul de la București, Întorcându-se cu trenul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
interviu al unui membru al familie este atât de actual: ”Să nu uitați că Alexandru Cristea a iubit Basarabia și muzica românească.” Decorat prin Decret Regal, obține premii la diferite manifestări culturale. La jubileul de 60 de ani ai Societății ”Tinerimea Română” i se acordă premiul excepțional și felicitări din partea Min. Culturii. Ultimul concert a avut loc În ziua hramului Școlii Eparhiale În noiembrie 1942 și În aceeași lună se sfârșește din viață În vârstă de 52 de ani neîmpliniți. La
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
scriu”(Gânduri albe, p. 535). 1919. Apare la Bârlad revista Florile dalbe (19 numere între 1 ianuarie și 15 decembrie) sub conducerea unui comitet alcătuit din G. Tutoveanu, V. Voiculescu, Tudor Pamfile, M. Lungeanu. Colaborează la Revista copiilor și a tinerimii, Luceafărul, Neamul Românesc, Dacia, România, Duminica poporului, Flacăra, Însemnări literare, Ilustrația neamului nostru, Lumina etc. 1920 - Premiul de poezie al Academiei Române pentru volumul Din Țara Zimbrului și alte poezii. - Membru al Societății Scriitorilor Români. - Apare volumul Pârgă, Editura Cartea Românească
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
științifică, limitată strict la subiectul dezbătut, fără atac la persoană, afirmații jignitoare sau denigratoare, avea să impresioneze mediul academic românesc în așa măsură, încât l-au făcut pe Titu Maiorescu să publice integral în Convorbiri Literare textele respective „pentru folosul tinerimii universitare” după cum se exprima marele nostru critic. „Am o predilecție specială pentru discuția științifică pentru că nimic nu este mai interesant și mai instructiv ca polemica științifică - spunea Paulescu. Ea obligă fiecare adversar să caute și să aducă probele cele mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
deci efectul cauzelor eficiente sau întâmplării, are meritul de a aduce finalitatea din domeniul metafizicii pe tărâmul științei, generând încercări de demonstrație științifică prin metoda experimentală. Iată atmosfera științifică a timpului în care genialul N.C. Paulescu își expunea convingerile în fața ,,tinerimii universitare’ (cum o numea el), dar și în fața lumii științifice a începutului de secol XX, convingeri izvorâte din activitatea lui de cercetător atent și meticulos în domeniul fiziologiei, dar și gânditor profund în încercarea de a înțelege și plasa lucrurile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la concluzia că “lumea vie este creația unei ființe atotputernice, unice și infinit înțelepte de natură imaterială, care este cauza primă și scopul ultim al vieții’’ contribuind astfel la aprofundarea bazelor creaționismului științific. Această convingere nu ezită să o expună tinerimii universitare în minunatele sale lecții de fiziologie pe care le încheia de la înălțimea catedrei cu afirmațiile; “Știința vieții m-a determinat să afirm într-o lecție anterioară: Cred în Dumnezeu. Aceeași știință mă determină astăzi să adaug: Și în Iisus
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sancționată de Consiliu, dar nu fără oareșcare îndoială. Este prea ușor a vedea țelul și importanța adevărată a acestor măsuri. Ele sunt din partea Rusiei o manifestare indirectă, dar absolut semnificativă, a neplăcerii cu care această putere privește aplecarea care atrage tinerimea română spre limba, literatura și ideile franceze. Este un avertisment amenințător pentru familiile care mai îndrăznesc, după atâtea insinuări oficioase, să încredințeze universității noastre (franceze) educația copiilor lor. Este premergătoare și încercarea unei interdicții mai formale, închizând accesul slujbelor publice
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
părea să locuiască în cameră mobilată, ca studenții, destul de confortabil și înconjurat de cărțile incitante) sau ce ocupație aveau? Dumnezeu știe. Cât despre Petre Hossu, destul să spun că, ajungând amândoi la București, în acel an școlar, cu prilejul concursului „Tinerimii române“, și dându-ni-se de tratat tema „Ce carte ți-a plăcut mai mult?“, el a scris despre Biblie și À la recherche du temps perdu de Proust, pe când eu despre Le Crime de Sylvestre Bonnard de Anatole France
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Hainele turcești erau purtate de boierime și de slugile ei, arnăuți, pe când țăranii și-au păstrat portul strămoșesc, tot așa ca și cea mai mare parte a femeilor, însă cocoanele din înalta aristocrație purtau mai toate rochie după moda franceză. Tinerimea, firește, își schimba mai ușor portul decât oamenii mai în vârstă cari, obișnuiți cu hainele turcești, se lăsau numai cu încetul de ele, luând în locul turbanului o șapcă asemănătoare șepcii ofițerilor ruși, în loc de nădragii largi turcești, pantaloni și în locul papucilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
soție, o nobilă germană foarte vul gară. Moartea lui a surprins pe toată lumea. Însă atenția publică, care a lipsit ultimelor sale zile, s-a reînsuflețit pentru înmormântarea lui. Existau temeri de o demon strație populară, o acțiune în forță a tinerimii pentru a-l duce cu forța la Panteon. Eu făceam parte, împreună cu Berryer, care era acolo o apariție ciudată, din delegația Camerei însăr cinată să urmeze convoiul funebru. Era mulțime mare și o mare desfășurare de forțe ale gărzii naționale
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
limba rusă. Pedagog, filosof, sociolog și filolog, Vasile Harea a ilustrat aceste calități prin lucrări de mare valoare. Dintre studiile sale pedagogice menționăm: Gândirea și formarea ei prin instrucție (1920), Avântul învățământului superior în România întregită (1922), Rolul cultural al tinerimii basarabene (1926). După anul 1929 se consacră problemelor filosofice și de știință socială, publicând în revista Minerva, condusă de Petre Andrei, studii și articole din care cităm: Mesianismul rusesc din sec. XV și XVI (1927), Ideile gnoseologice ale lui L.N.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în direcție culturală prin școlile, bibliotecile și Atheneul condus de Gheorghe Burghele 28. Manifestări artistice au fost organizate și în cadrul Societății culturale George Enescu, dar și la Muzeul de științe naturale creat prin eforturile dascălului Calinic Istrati. Remarcăm și societatea Tinerimea din comuna urbană Mihăileni ce funcționa în 1926 cu 123 de membri activi, condusă de învățători care, alături de elevi, au meritul de a fi editat revistele literare Revista tinerimii, Moldova literară sau Lumina poporului 29. Presa locală consemnează și serbările
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
științe naturale creat prin eforturile dascălului Calinic Istrati. Remarcăm și societatea Tinerimea din comuna urbană Mihăileni ce funcționa în 1926 cu 123 de membri activi, condusă de învățători care, alături de elevi, au meritul de a fi editat revistele literare Revista tinerimii, Moldova literară sau Lumina poporului 29. Presa locală consemnează și serbările sau șezătorile literare organizate de Cercul cultural Al. Vlahuță sau de Cercul Cultural al Tineretului Evreu unde au loc lecturi și audiții muzicale 30. Comunitatea evreilor din Dorohoi a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
altor etnii, au contribuit din plin la menținerea unei ambianțe culturale bogate 52. Amintim aici Societatea populară română Ștefan cel Mare, creată încă din 1899, și care deținea, în anii '30, o bibliotecă proprie de 543 de cărți și reviste; Tinerimea romano-catolică germană de băieți și fete ce organiza diferite serate culturale; Societatea germano-catolică de lectură; Cercul academic evreiesc; Societatea Talmud Tora și alte astfel de organizații ce și-au adus contribuția la culturalizarea publicului 53. Sala Casei Germane era principala
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mult, în primii ani de existență, a pus la dispoziția elevelor sălile internatului și ale gimnaziului 125. Liceul a avut o viață culturală bogată, elevele implicându-se în diverse activități. Astfel, în 1922, patru eleve sunt premiate de Societatea științifică-literară "Tinerimea română" pentru participarea la un concurs al școlilor secundare din întreaga țară126. În 1924, personalul didactic și elevele școlii au organizat, prin intermediul Comitetului școlar de construcție a liceului, o serată dansantă pentru suplimentarea fondului necesar construirii liceului 127. Din 1924
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de cultivare a cunoștințelor și a educației morale. În cuvântarea de la final de an școlar, în 1932, directorul Vasile Ciurea, sublinia că școala trebuie să constituie acel "templu sfânt", "lăcașul luminei (...) ce trebuie să călăuzească în viitor pasul și mintea tinerimei de azi"130. Și această școală a avut parte de elevi ce au devenit în timp nume sonore: academicianul folclorist Artur Gorovei și pictorul Ștefan Șoldănescu au fost absolvenți ai gimnaziului la sfârșit de secol XIX. Scriitorii Mihail Sadoveanu, Eugen
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]