13,035 matches
-
rănirea minții“ a cărei expresie ia forma lacrimilor. Etimologia cere explicarea unui cuvînt în virtutea contingenței fonetice cu altele, „contingență“ însemnînd o atingere ce pune cuvintele în relație de rudenie. Potrivit acestei optici, noțiunile se înrudesc prin împărtășirea unui tipar comun, tiparul putînd fi: rădăcină comună, omofonie (formă similară) sau contrast culminînd în contragere de sunete (două cuvinte se încrucișează și dau naștere unui hibrid, ca în cazul vocabulei sinistra - stînga -, care provine din sine dextera - fără dreapta -, expresie a cărei contragere
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
care, oricum, sunt personaje în acest jurnal și în altele, se pot încă prevala de rănile deschise ale propriului orgoliu. Judecat la rece, Jurnalul inedit nu diferă fundamental de seria celorlalte șase decât prin aceea că n-a fost încredințat tiparului de chiar autoarea lui. Altfel, el reprezintă o continuare a proiectului memorialistic abandonat (dar nu cu totul, cum se poate observa) în prag de mileniu. „Pradă uneori zvonurilor neconfirmate”, își bemola Nicolae Manolescu aprecierea la adresa acestei memorialistici. E, de bună
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
Istoria societății germane), acoperind intervalul 1771-1991 din trecutul nemților. Principala obiecție pe care lucrarea a întâmpinat-o din partea criticilor e că Wehler privilegiază structurile economico-sociale în locul oamenilor, autorul împărtășind premisa că istoria nu e făcută atât de personlități, cât de tipare impersonale a căror forță ghidează destinul popoarelor. Nuanța aduce izbitor cu interpertarea marxistă a istoriei, de unde și reticențele altor speciliști contemporani.
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
în bolgii. În cei trei ani de educație sub catapeteasmă catolică, Maria va prinde un smalț minuțios ce-i va defini ființa, și chiar dacă părinții o vor muta din clasa a cincea într-un liceu din București, ea va păstra tiparul limfatic al unei ființe străvezii, al cărei spirit disciplinat îi va pune în umbră virtuțile feminine. Așa se face că la Sadova moliciunea calidă a cochetăriei femeiești lipsește, contemporanii recunoscîndu-i o bruschețe tăioasă al cărei efect stă în absența nurilor
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
autor de jurnal”, și o contestă, poate fi aceea că, jurnalul fiind un gen al libertății și al sincerității totale, paginile sale cele mai bune, luminate de acest spirit, nu păreau să aibă vreo șansă de a vedea vreodată lumina tiparului. Din fericire, lucrurile s-au schimbat și avem astăzi în fața ochilor ediția completă a notelor zilnice, care confirmă în Radu Petrescu unul dintre spiritele cele mai libere, mai necruțător introspective și mai torturate de ideea creației dintre scriitorii noștri din
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
n-are habar, doarme căzut într-o rână pe masă,/ când mă rog nu urlu, el oricum n-aude,/ abia lălăi un cântec deșucheat, mă clatin spre el, îi caut gâtlejul,/ mă-mpleticesc și-ngenunchi.” Indiferent la convenționalismul clasicist și la tiparele consacrate de o lungă tradiție, autorul „nouăzecist” desființează barierele dintre genurile literare, făcând ca discursul liric și cel epic să se amestece până la indistincție. Poemul prozastic sau proza poematică vor aspira și praful prozaismului, obținând din registrele comunicării obișnuite și
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
să ne cunoaștem. Episodul l-am mai povestit. Aproape un an l-am petrecut cei trei la corectura „Gazetei“, deprinzând îndeletnicirea de corector, azi mai degrabă disprețuită. Nu e fără urmări această disprețuire pentru publicațiile actuale, `mpânzite de erori de tipar, care pe mine unul mă îngrozesc. Potrivit promisiunii făcute, după mai puțin de un an, Paul Georgescu ne-a trecut în redacție, la secția de critică pe care o conducea Sami Damian, prietenul nostru cu mai mare experiență, tolerant și
Primele afirmări by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2465_a_3790]
-
cei doi clerici o avuseseră cu un an mai devreme în marginea unei controverse de factură pur academică: poate Dumnezeu să modifice trecutul? Judecată cu umoarea cinică a intelectualului contemporan, controversa pare cu totul neverosimilă, de o enormă inadecvare la tiparul terestru al vieții, numai că „e-norm“ înseamnă ieșirea din normă cu intrarea în alte reguli de spirit. În toate considerațiile speculative de aici, Damianus stă pe picior enorm, încălcînd normele logicii și inspirîndu-se din ipoteza cu totul neplauzibilă că prin
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
creator a cărui știință a prevăzut ivirea lui, fără a lua însă măsuri de prevenire. Dumnezeu, în bunătatea lui, nu e de tot bun, cum nici puterea lui nu e neapărat benignă. Cum o astfel de constatare nu intră în tiparul de gîndire medievală, Damianus iese din norma logicii și intră sub jurisdicția credinței, urmarea fiind că în locul intelectului, pe care îl definește sugestiv ca acies mentis („tăișul minții“, adică facultatea conceptelor menite a tăia distincții), călugărul benedictin pune ratio fidei
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
care iubea într-atât cărțile încât era dispus să ajungă și la închisoare, ale unui anticar care-i vine de hac, convingând pe anticarii din mai multe orașe să coopereze, să anunțe când hoțul a operat - și nu are un tipar după care să fie recunoscut ușor, improvizează cu multă ușurință, se adaptează ușor și merge la risc și reușește. Scrisă la persoana I, cartea depășește confesiunea și alunecă discret când spre eseu, când spre thriller, într-o combinație derutantă. John
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
parte a istoriei sale se împletește strâns cu cea a epocii ceaușiste, astfel încât istoria regimului și a Televiziunii merg umăr la umăr între 1965 și 1989; și apoi, deoarece acest regim, păstrându-și o evoluție tipic poststalinistă, iese totuși din tipare prin două caracteristici specifice: prin distanțarea lui față de hegemonia sovietică (...) și, mai ales, prin eforturile de a pune bazele unui regim ideologic puternic, capabil să oprească erodarea rațiunilor de a exista ale unui bloc ideologic est-european. Televiziunea este parte integrantă
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
care a dăruit mai departe mlade literaturii noastre - vezi Dinu și Monica Pillat. Mai cu seamă, în aceste pagini înlocuind vreo seaca notă asupra ediției, aflăm date esențiale privind viața poetului, operă lui, împrejurările în care a putut vedea lumină tiparului ediția în șapte volume - plănuita inițial, în 1975, în trei, de către Dinu Pillat. Repartizând însă opera lui Ion Pillat în șapte volume, primele trei au cuprins poezia - cu cele trei etape de evoluție a poetului, parnasiană-simbolistă, traditionalistă-neoclasică și pură. Cel
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
dejun și fără mahalagisme" etc.) dar polemică din presă, bineînțeles, este ignorată (cf. caietul nr. 14 din 1892, f. 54, în ms. 3655 de la Bibl. Academiei). Ea a contribuit însă, fără îndoială, la decizia autorului de a nu da la tipar niciodată textul conferinței, desi tema ei este atît de caracteristică pentru autor și chiar pentru Junimea.
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
de Miniștri. Cenzorii angajați pe dosar și dresați să vîneze teme, idei, stări și cuvinte interzise prin hotărîri superioare de partid, variabile de la an la an, citeau prin aceste grile tot ce urma a fi tipărit și condiționau "bunul de tipar" de eliminări și modificări, atunci cînd nu interziceau în totalitate publicarea unui articol sau a unei cărți, considerate iremediabil greșite ideologic. Valoarea literară nu-i interesa cîtuși de puțin, nu era treaba lor și, se poate bănui după felul cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
același: ce cuprinde volumul, apoi cîteva poeme povestite pe înțelesul activiștilor superiori de la CC-PCR și propuse spre eliminare din carte. Ceea ce o nemulțumește, în 1965, pe Fl. Molho la Viață deocamdată de Ion Alexandru, căruia îi dă totuși "bun de tipar" după ce îi scoate cîteva poeme (începuse dezghețul) - e că "poeziile de meditație asupra vieții noastre de azi degajă o atmosferă apăsătoare, de pesimism și tristețe". Aceeași obiecție o are și E. Docsănescu la Moartea ceasului de Marin Sorescu, pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
și - alături de, să zicem, Eminescu, Hașdeu, Eliade - un spirit proteiform, care a izbutit să se risipească fără să se împartă. Adriana Babeți i-a consacrat o teza de doctorat provocatoare, care după o gestație laborioasa, a văzut de curînd lumină tiparului: Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, 1998. În pofida ezitării strecurate cu cochetărie în titlu, cartea (s-o spunem de la bun început) cîștiga un pariu cu miză mare, reușind să articuleze un model Cantemir coerent și convingător. Autoarea
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
aceste rânduri au ajuns la tine pe cale virtuală. Și eu le-am scris folosindu-mă tot de tehnologia digitală. Însă nu-i așa că ți-ar fi plăcut să le primești pe hârtie, care să miroasă a cerneală proaspăt ieșită din tipar? Nu-i așa că ți-ar fi plăcut, dragă cititorule, să primești aceste rânduri pe o coală de hârtie, pe care să o atingi, să o miroși, să îi simți vibrația și viața, care, așa cum se scurge pentru noi, oamenii, se
Marius Tucă, invitație emoționantă pentru cititori: Trebuie să trăiască... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21699_a_23024]
-
noi și capătă în timp culori din ce în ce mai diverse, care îi arată vârsta?", așa își începe Marius Tucă pledoaria către cititori, în care îi invită să participe pe data de 24 septembrie, la Romexpo, la deschiderea Print & Sign, un omagiu al tiparului, care va ține 4 zile. Mai mult, jurnalistul îi îndeamnă pe toți ca, mai înainte, să facă un experiment: să atingă filele unei cărți, iar mai apoi ecranul unui e-book reader, pentru a simți cât de rece este ultimul și
Marius Tucă, invitație emoționantă pentru cititori: Trebuie să trăiască... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21699_a_23024]
-
viitoare lipsa unei cărți. Iată cum pledează în continuare Marius Tucă pentru susținerea printului: "Sunt un om al prezentului și sunt și eu un adept al tehnologiei, al digitalului, al online-ului despre care se tot spune că va omorî tiparul. Citesc și eu pe calculator, am chiar și iPad, Kindle, am și blog, dar nu aș putea renunța niciodată la cartea tipărită, la ziarul tipărit, la senzațiile pe care le am când țin în mână o coală pe care sunt
Marius Tucă, invitație emoționantă pentru cititori: Trebuie să trăiască... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21699_a_23024]
-
te provoc: atinge filele unei cărți și atinge ecranul unui e-book reader și spune-mi, te rog, dacă nu ți se pare și ție că ecranul e rece? Spune-mi, te rog, că nu sunt singurul om care crede că tiparul va trăi... Trebuie să trăiască, pentru că altfel ar însemna că fiii noștri și fiii fiilor noștri vor fi infirmi sentimental, uman, pentru că nu vor ști niciodată ce înseamnă să crești odată cu prima ta carte primită în dar de la tatăl tău
Marius Tucă, invitație emoționantă pentru cititori: Trebuie să trăiască... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21699_a_23024]
-
cărți virtuale nu au viață și nu vor avea niciodată. Cititorule, dragă, gândește-te la cuvintele mele și apoi gândește-te la copiii tăi și la generațiile următoare și te rog să fii și tu, alături de mine, unul dintre promotorii tiparului. Nu îți cer să renunți la tehnologie, nu o fac nici eu, îți cer doar să îți dorești echilibrul și să admiți că print-ul nu poate să moară, că avem nevoie de cărți tipărite, că avem nevoie de presă
Marius Tucă, invitație emoționantă pentru cititori: Trebuie să trăiască... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21699_a_23024]
-
la tehnologie, nu o fac nici eu, îți cer doar să îți dorești echilibrul și să admiți că print-ul nu poate să moară, că avem nevoie de cărți tipărite, că avem nevoie de presă tipărită, că avem nevoie de tipar. Eu fac încă un pas în acest demers și îți spun că susțin și promovez în toate mediile în care pot print-ul, cu tot ce presupune el, cu toată industria care îi dă câte-o gură de oxigen în
Marius Tucă, invitație emoționantă pentru cititori: Trebuie să trăiască... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21699_a_23024]
-
zi. Eu, Marius Tucă, susțin și promovez singurul târg al acestei industrii, care are nevoie de susținerea tuturor: Print & Sign 2014. Eu, Marius Tucă, voi fi, pe data de 24 septembrie, la Romexpo, la deschiderea Print & Sign, un omagiu al tiparului, care va ține 4 zile. Aș vrea să știu, dragă cititorule, că nu sunt singur în acest demers, așa că aș vrea să te văd cumpărând cărți, ziare, reviste tipărite și aș vrea să te văd la Print & Sign 2014. Cu
Marius Tucă, invitație emoționantă pentru cititori: Trebuie să trăiască... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21699_a_23024]
-
și-a încetat apariția în anul 2006. Editorialele semnate cu regularitate de George Bălașu au devenit deja antologie a jurnalismului din exilul celor scapați de sub tirania comunistă. În paralel cu ziarul a funcționat Editura „Cuvântul Românesc", unde au văzut lumina tiparului lucrări valoroase, din care se pot aminti cărțile - „Poezii din închisori" culese de poetul Zahu Până și „Pitești" de Dumitru Bacu. La „Câmpul Românesc" din Hamilton, proprietate a Asociație Culturale Române, a fost înființat Centrul Cultural „Nae Ionescu", unde prin
Pentru concursul cinci și cinci Biografie – GEORGE BĂLAŞU, mare luptător anticomunist din exil. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_472]
-
extrem de pozitiv. Graba de a-l termina - lăudabilă, mai ales în contrast cu tradiția românească a proiectelor mereu amînate - a avut totuși și consecințe negative, în previzibila reducere a reviziilor necesare. Din păcate, materialul adunat pe disc conține destul de multe erori "de tipar" (probabil de scanerizare): în text, dar și în sumar sau în lista de cuvinte. Uzul filologic al noulul instrument va presupune deci confruntarea obligatorie cu volumele tipărite. Multe erori constau în absența semnelor diacritice, intolerabilă în reproducerea unei ediții critice
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]