1,430 matches
-
Lintvelt). Tipologia personajelor literare este definită ca „reprezentare convențională a unei ca tegorii umane (sociale sau psihologice) întrupată întrun personaj literar, care concentrează anumite caracteristici stabile, permanente, definitorii“ (M. Anghe lescu, C. Ionescu, Gh. Lăzărescu, Dicționar de termeni literari). Diversitatea tipologică a eroilor literari are ca premisă diversitatea tipurilor umane, fiind în același timp motivată de principiile estetice ale „școlilor literare“ și de alegerile fiecărui scriitor. Personajul tipologic este eroul reprezentativ pentru o largă categorie umană sau estetică: - Tipologiile generalumane sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
definitorii“ (M. Anghe lescu, C. Ionescu, Gh. Lăzărescu, Dicționar de termeni literari). Diversitatea tipologică a eroilor literari are ca premisă diversitatea tipurilor umane, fiind în același timp motivată de principiile estetice ale „școlilor literare“ și de alegerile fiecărui scriitor. Personajul tipologic este eroul reprezentativ pentru o largă categorie umană sau estetică: - Tipologiile generalumane sunt configurate încă din literatura Antichității și perfecționate de clasici (eroul, avarul, ipocritul, lăudărosul, soțul încornorat, naivul, visătorul, cugetătorul, fata ingenuă ori fata bătrână, cocheta etc.). - Tipologiile sociale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sociale (țăranul, soldatul, aristocratul, burghezul parvenit, intelectualul, artistul etc.) sunt „obiectul de observație“ al realiștilor, iar în versiuni parodice, al postmoderniștilor. - Tipologiile estetice vizează canonul impus de o școală literară, de un curent; astfel, se poate vorbi despre personajul clasic (tipologic, „plat“, static) sau despre eroul romantic (atipic, complex, dinamic), despre personajul realist (tipologic, „rotund“, dinamic) ori despre cel modern (individualizat, dilematic, contradictoriu, relativizat) etc. În literatura secolului XX tipurile predominante sunt: personaje realiste, moderniste, expresioniste, absurde, postmoderniste etc. Funcțiile pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
al realiștilor, iar în versiuni parodice, al postmoderniștilor. - Tipologiile estetice vizează canonul impus de o școală literară, de un curent; astfel, se poate vorbi despre personajul clasic (tipologic, „plat“, static) sau despre eroul romantic (atipic, complex, dinamic), despre personajul realist (tipologic, „rotund“, dinamic) ori despre cel modern (individualizat, dilematic, contradictoriu, relativizat) etc. În literatura secolului XX tipurile predominante sunt: personaje realiste, moderniste, expresioniste, absurde, postmoderniste etc. Funcțiile pe care personajul le îndeplinește în textul narativ determină o altă clasificare: - Protagonistul este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
obicei, momentele clasice ale subiectului. Acțiunea lineară, în care episoadele se înlănțuie logic și cronologic, este generată mai ales de conflicte exterioare, puternic reliefate. Personajele romanului tradițional sunt construite frecvent pe o dominantă morală, fapt ce le conferă un caracter tipologic, ilustrând o categorie socială sau generalumană cu o evoluție previzibilă. Eroii sunt prezentați, în primul rând, din perspectiva unui narator omniscient (perspectivă narativă omniscientă/focalizare zero). Discursul naratorului este, în general, obiectiv, formulat la persoana a IIIa (narațiune heterodiegetică), întrun
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în romanul ales În opinia mea, cele două „voci“ interioare prin care se dezvoltă temele principale ale romanului vin din adâncimi insondabile ale arhetipului, modelând comportamentul și opțiunile personajelor. Un prim argument este faptul că Ion este un personaj realist, tipologic („Toți flăcăii din sat sunt varietăți de Ion“, afirma G. Călinescu), deci reprezentativ (în mare măsură) pentru comunitatea țărănească. Setea lui de a fi stăpânul pământului căruia i se închină ca unei divinități e mai mult decât comandament social „în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
complexă, reunind trei fire epice și mai multe planuri de referință. Principalul plan narativ îl are în centru pe Ion Pop al Glanetașului, al cărui destin este pus sub semnul trăirii pătimașe și al fatalității tragice. Este un personaj realist, tipologic, care se consumă între iubire și patima pentru pământ. Sub aparența simplității („Sufletul său este în realitate unitar: simplu, frust și masiv, el pare crescut din pământul iubit cu frenezie.“ - E. Lovinescu) și a linearității procesului de alunecare în afara valorilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din romanul postbelic selectat Personajul reprezentativ pentru comunitatea țărănească din Câmpia Dunării este Ilie Moromete, care are drept model real pe tatăl scriitorului, Tudor Călărașu. Protagonistul romanului Moromeții este un personaj realist, tipologic, reprezentând autentica bo găție spirituală a țăranului român, purtător și apărător al valorilor consfințite prin tra diție. Statutul său social este cel de țăran mijlocaș, nevoit să vândă din pământ pentru a rezolva situația de criză din familie. În sânul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Otilia apare ca o ființă contra dictorie, indeterminată, enigmatică. Construirea principalului personaj feminin la confluența planurilor narative, la intersecția tuturor liniilor de conflict nu este întâm plătoare, fiindcă George Călinescu creează o eroină modernă, relativizată, care se sus trage încadrărilor tipologice. Astfel, este semnificativ faptul că, deși este eroina eponimă a romanului călinescian, Otilia nu apare direct în incipitul descriptiv ce fixează repere spațiotemporale (Bucureștiul anului 1909) și nici în finalul romanului. Aceste secvențe sunt centrate asupra lui Felix Sima, din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
privire, parcă nedumerire și un vicleșug neprefăcut. Această schiță de portret inițial reliefează o dominantă psihică (firea impulsivă, temperamentul violent) și o dominantă morală (viclenia) ce constituie axele universului interior al eroului, motivând evoluția ulterioară. Construinduși protagonistul în matricea personajelor tipologice, realiste, Liviu Rebreanu îi conferă o structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii. Aceasta pare modelată de statutul social periferic al eroului și de sentimentul frustrării, de resentimente față de tatăl său, care a risipit zestrea Zenobiei, și față de toți „bocotanii“ care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
complexitatea acestei lumi este ilustrată mai ales prin cuplul Ion- Ana, prin intermediul căruia se dezvoltă temele fundamentale: foamea ancestrală de pământ a țăranului român, iubirea, familia, viața și moartea. Un prim argument este faptul că ambii eroi sunt personaje realiste, tipologice, fiind structurate pe „anumite caracteristici stabile, permanente, definitorii“ (M. Anghelescu). Astfel, relevanța prenumelor Ana și Ion este maximă, eroii fiind deci reprezentativi pentru comunitatea țărănească („Toți flăcăii din sat sunt varietăți de Ion“, afirmă George Călinescu). Un alt argument este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe care o degajă noțiunea de clasic generează două posibile repercusiuni pe de o parte, la nivelul abordărilor, prejudecata încadrării în sfera exhaustivității, a potecilor deja mult prea bătătorite; pe de altă parte, deschide însă perspectiva perceperii clasicismului drept posibilitate tipologică, atemporală și aspațială. Dezvoltând primul aspect menționat, este necesar a atrage atenția asupra multiplelor idei preconcepute care, din nefericire, au dus în ultima vreme la o anumită desconsiderare a dimensiunii clasice, prin scoaterea acesteia din sfera interesului imediat. Sufocante prejudecăți
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
strategie comunitaristă, pe a doua, strategie individualistă (și evident egoistă) privitoare la proiectarea individuală și colectivă a vieții. Ne dăm seama că ideologiile planing-ului familial (și cu atât mai mult ale așa-zisului optim al populațiilor) pot fi încadrate tipologic în categoria strategiilor individualiste de propiectare colectivă și individuală a vieții, strategie pe care o considerăm responsabilă pentru declinul demografic al popoarelor europene. Ea este, în mare măsură, consecința modelului de civilizație occidentală, bazată pe secularizare, pe idolatria consumeristă, pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
foarte ridicată). Din nefericire, rata mortalității infantile în România rurală este, în medie, de 20,13 la mia de de născuți vii, această medie înregistrând variații mari pe zone și pe județe. În ceea ce privește România rurală, aceasta este compusă din zone tipologic distincte în privința mortalității infantile, ceea ce atestă că simptomatologia crizei sentimentului dăinuirii genealogice a familiei și a neamului (speranța de supraviețuire genealogică) este diferențiată regional. În raport cu cele patru cascade ale mortalității infantile, vom constata că toate cele 41 de județe se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
interferență a structurilor de guvernare. Noțiunea de mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a puterii executive asupra parlamentului. Curs 6. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice ale structurii de guvernare. Seminar 3. Analiza unor întrebări și interpelări din cadrul activității parlamentare. Elaborarea, în cadrul unor echipe de lucru, a unor întrebări și interpelări, pe baza exemplelor analizate. Curs 7. Cetățenia română. Noțiune. Principii generale. Dobândirea cetățeniei române. Pierderea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
interferență a structurilor de guvernare. Noțiunea de mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a puterii executive asupra parlamentului. Curs 6. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice ale structurii de guvernare. Curs 7. Cetățenia română. Noțiune. Principii generale. Dobândirea cetățeniei române. Pierderea cetățeniei române. Cetățenia europeană. Curs 8. Organizarea și funcționarea Parlamentului României. Organizarea Parlamentului: validarea mandatelor de deputat/senator, configurația politică a celor două Camere, alegerea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. În cursul unui an, parlamentul poate fi dizolvat doar o dată. CURS 6 Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice ale structurii de guvernare 1) Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului A) Intervenția parlamentului în formarea executivului și în desemnarea unor înalți demnitari ai puterii executive Trebuie menționată prerogativa parlamentului în republicile parlamentare, de a-l alege și revoca
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
celor două sisteme. footnote>. În România, unde sistemul politic este semiprezidențial, guvernul răspunde politic numai în fața parlamentului pentru întreaga să activitate. Fiecare membru al guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru acțiunile guvernului și pentru actele acestuia. 1) Categorii tipologice ale structurii de guvernare regimul confuziei puterilor; regimul separației rigide; regimul separației suple sau al colaborării puterilor; regimul semiprezidențial. Regimul confuziei puterilor Constă în deținerea și exercitarea de același organ a prerogativelor constituționale de natură legislativă și executivă. Este posibil
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
interferență a structurilor de guvernare. Noțiunea de mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a puterii executive asupra parlamentului. Curs 6. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice ale structurii de guvernare. Seminar 3. Analiza unor întrebări și interpelări din cadrul activității parlamentare. Elaborarea, în cadrul unor echipe de lucru, a unor întrebări și interpelări, pe baza exemplelor analizate. Curs 7. Cetățenia română. Noțiune. Principii generale. Dobândirea cetățeniei române. Pierderea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
interferență a structurilor de guvernare. Noțiunea de mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a puterii executive asupra parlamentului. Curs 6. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice ale structurii de guvernare. Curs 7. Cetățenia română. Noțiune. Principii generale. Dobândirea cetățeniei române. Pierderea cetățeniei române. Cetățenia europeană. Curs 8. Organizarea și funcționarea Parlamentului României. Organizarea Parlamentului: validarea mandatelor de deputat/senator, configurația politică a celor două Camere, alegerea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. În cursul unui an, parlamentul poate fi dizolvat doar o dată. CURS 6 Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice ale structurii de guvernare 1) Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului A) Intervenția parlamentului în formarea executivului și în desemnarea unor înalți demnitari ai puterii executive Trebuie menționată prerogativa parlamentului în republicile parlamentare, de a-l alege și revoca
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
celor două sisteme. footnote>. În România, unde sistemul politic este semiprezidențial, guvernul răspunde politic numai în fața parlamentului pentru întreaga să activitate. Fiecare membru al guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru acțiunile guvernului și pentru actele acestuia. 1) Categorii tipologice ale structurii de guvernare regimul confuziei puterilor; regimul separației rigide; regimul separației suple sau al colaborării puterilor; regimul semiprezidențial. Regimul confuziei puterilor Constă în deținerea și exercitarea de același organ a prerogativelor constituționale de natură legislativă și executivă. Este posibil
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
evoluției, chiar dacă nu suntem prea siguri că este corect să procedăm în acest fel. Nedumerirea, ca și confuzia, se amplifică și în privința a ceea ce am numit a fi inversiunile abstractă și concretă, care se produc, dacă se produc, între niveluri tipologice destul de greu de asociat după obișnuința clasificării din științele naturii sau din logică atunci când clasificarea conceptelor are un temei tare în reperele definiției, genul proxim și diferența specifică. S-ar părea că ne aflăm, în cazul Economiei, în fața unei ciudățenii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ideologică, politică a unor aseemenea teorii”. Numărul mare de lucrări consacrate fenomenului de frustrație în literatura psihologică, îndeosebi cea apuseană, dovedește marea importanță pe care psihologii o acordă acestui fenomen în aproape toate ramurile psihologiei: normale și patologice, generale și tipologice, sociale și etnologice, judiciare și industriale, psihopedagogice etc. Toate ramurile științelor despre om sunt susceptibile de a furniza un bogat material faptic și suficiente coordonate pentru explicarea fenomenului de frustrație. Este utilă, în acest sens, schițarea unui tablou al posibilitșților
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
precis în funcție de: modul lui de a percepe și interpreta situația frustrantă; intensitatea motivelor și importanța scopului de realizat; capacitatea de impresionare și de rezistență la frustrare; starea funcțională a organismului în momentul frustrării; particularitățile psihofiziologice care marchează, deosebirile temperamentale sau tipologice etc. Altfel spus, diferențele în stările de frustrație sunt decise nu atât de obstacol, de natura și forța de acționare a acestuia, cât mai ales de deosebirile care există între subiecții frustrați în ceea ce privește caracteristicile tipologice, motivaționale, și particularitățile generale ale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]