1,870 matches
-
în interiorul unui perimetru determinat de controlul total asupra educației și formării membrilor săi, accentul total pus pe statul autarhic în defavoarea individului. Într-un cuvânt, o apologie - seducătoare și subtilă, și tocmai de aceea primejdioasă - a totalitarismului; apoteoza unui Creon deopotrivă tiran și sofist. A doua obiecție este cea enunțată de Denis de Rougement într-un text exemplar: „Les options fondamentales de l’Europe” (publicat întâia dată în „Annuaire de l’IUEE” în 1957 și reluat în primul tom al celui de-
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cel care ar îndrăzni să fie pedepsit cu moartea și cu toate pedepsele extreme”. Dar conducerea justă nu se rezumă la respectul legii. În acest punct Platon este cât se poate de tranșant. „Arta regală” nu se confundă cu „arta tiranului”, căci nu este vorba de o constrângere, ci de „conducerea de bunăvoie a viețuitoarelor bipede trăitoare în turme - conducere pe care o acceptă și ele...”. În aceste condiții, nu doar legea este important să fie bună, temeinică, ci mai cu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1961, vol.1, cartea a III-a, V,92. Republica, 568d. Ibidem, 569b. Ibidem, 569c-d. Ibidem, 572b. Ibidem, 572c. Ibidem, 577d. Ibidem, 578b. Xenophon în Hieron, 1, 2, remarcă și el această îngrădire de principiu a tiranului: „Tiranii nu au parte să vadă lucrurile cele mai frumoase. Căci pentru ei nu este deloc sigur să se ducă acolo unde nu vor putea fi mai puternici decât cei din partea locului, nici treburile de acasă nu și le pot
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și Enciclopedică, București, 1961, vol.1, cartea a III-a, V,92. Republica, 568d. Ibidem, 569b. Ibidem, 569c-d. Ibidem, 572b. Ibidem, 572c. Ibidem, 577d. Ibidem, 578b. Xenophon în Hieron, 1, 2, remarcă și el această îngrădire de principiu a tiranului: „Tiranii nu au parte să vadă lucrurile cele mai frumoase. Căci pentru ei nu este deloc sigur să se ducă acolo unde nu vor putea fi mai puternici decât cei din partea locului, nici treburile de acasă nu și le pot pune
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sau pentru a rezista mai bine în fața presiunilor părinților. Problemele cele mai mari le ridică însă, pentru viața grupului familial, copilul unic, care este destul de des un „copil-problemă” în școală. Răsfățul continuu îl transformă pe copilul unic într-un mic tiran al familiei, pe cât de irațional și capricios, pe atât de temut și de imprevizibil în reacții, în raport cu ceilalți din jur. d. Dezacordul dintre cerere și ofertă. Părinții trebuie să facă dovada unui simț al măsurii în atitudinea și exigențele preconizate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o femeie cinstită, ori ajunge și ea hoață, ori te faci și tu om cinstit.” (H. de Balzac) În iubirea adevărată nu poți să nu te transformi, Însă cel mai puternic Își va impune caracterul! * „Dragostea face din om un tiran! Zău așa: cu ce drept cerem unei biete ființe, care trăiește sub influența despotică a simțurilor, să ne iubească mereu numai și numai pentru că noi o iubim?” (H. de Balzac) Aceasta se pare că este legea iubirii adevărate: pe măsură ce Îndrăgostitul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
foarte îndepărtată cu dorința abderitană de a se elibera de temeri și angoase: să presupunem așadar dorința unei terapii materialiste de a crea o suveranitate inoxidabilă, chiar și cu prețul insolenței cinice. Astfel, în prezența lui Nicocreon din Salamina, un tiran din Cipru care amenință să-l pedepesească pentru șotiile sale punând să fie zdrobit într-o piuă, Anaxarh răspunde că satrapul poate să-l condamne la o asemenea pedeapsă, dar că nu-i va pedepsi decât trupul, materia filosofului, și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
trăi deasupra contingențelor obișnuite, alături de preocupările celor mulți, în alt loc decât pe scena trivială a cotidianului omului de pe stradă. Plăcerea de a fi și de a exista ca individualitate solară, liberă, independentă, autonomă, inaccesibilă violențelor venite de altundeva: un tiran, trupul, dorința, socialul, natura sau familia. Plăcerea definește în consecință bucuria de sine ca o suveranitate realizată, cucerită și radioasă. MOMENTUL AL DOILEA îNTREBUINȚĂRI TERAPEUTICE ALE CUVÂNTULUI: SOFISTICA ANTIPHONIANĂ V ANTIPHON și „arta de a scăpa de mâhnire” -1Reparații pentru
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să-i fie bine statului, fiindcă individul nu există decât pentru comunitate? Epicur crede exact inversul! Fragmentele puse laolaltă de Diogene Laerțiu prezintă un filosof care ne sfătuiește să ne ținem cât mai departe de politic și-l stigmatizează pe tiran. Platon aspiră să organizeze viața privată, să legifereze în ceea ce privește viața sexuală a indivizilor, să pedepsească pe oricine refuză să-și subordoneze libertatea personală statutului de cetățean al statului Leviathan? Epicur crede în contractul între indivizi consimțind la edificarea intersubiectivității libere
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca orișicine, să optez: și optez pentru Socrate. — Sunteți exact pe poziția lui N. Balotă, al cărui „Iată omul” din Luceafărul era absolut tulburător. V-am întrebat despre Socrate, pentru că, în felul cum vorbește despre el Hegel, multe din crimele tiranilor par peste veacuri justificate și înnobilate de o necesitate mai adâncă. Eu nu cred că poate fi justificată, în vreun fel, crima împotriva omului care gândește. Eu cred că dreptatea e de partea gândirii. Aceasta e și cauza febrei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
din Bretania, ilustrează modul În care cererea impunerii unor unități de măsură unitare putea fi asimilată devotamentului față de Coroană: „Îi implorăm șpe rege, pe familia acestuia și pe primul său ministruț să ni se alăture În demascarea abuzurilor comise de tirani Împotriva acelei clase de cetățeni buni și cinstiți, care, până azi, nu au putut să Își aducă jalbele În fața tronului și Îl implorăm pe Rege să facă dreptate exprimându-ne cea mai sinceră dorință de a avea un singur rege
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
poate o orientare, dar recunoscându-le În primul rând existența și Înțelegându-le scopul. Cea de-a doua, caracteristică despotului baroc, insistă asupra legii, ordinii și societății acestuia și este impusă de o singură autoritate competentă, ce acționează sub comanda tiranului” (The City in History: Its Origins, Its Transformations, and Its Prosects, Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1961, p. 394). Preferința pentru un oraș planificat, În loc de unul dezvoltat (În mare măsură ca urmare a unor acumulări aleatorii) nu venea neapărat dintr-un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o cetate tiranic), iar pe mai puțin puternică Spart) că pe eliberatoarea lor (aprox. 400 î.H., Cartea v, capitolul 17). Conform lui Werner Jaeger, Tucidide consideră această ,,perfect natural în acele împrejur)ri”, ins) a remarcat ,,c) rolurile de tiran sau de eliberator nu corespundeau cu nici o calitate etic) permanent) a acestor state, ele fiind simple m)ști, care ar fi putut într-o zi s) fie interschimbate, spre surprinderea spectatorului, atunci când balanța de putere era modificat)” (1939, I, 397
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
atât din cauza depărtării geografice de metropola antică, cât și a legăturilor precare dintre acest spațiu și civilizația romană. Vom observa, totuși, că din lucrarea canonicului ceh nu lipsesc trimiterile la personaje și la realități antice - principelui Boleslav I, calificat drept tiran crunt și nemilos și • S. Brezeanu, „Romani“ și „Blachi“ la Anonymus. Istorie și ideologie politică, în idem, Romanitatea orientală în Evul Mediu: de la cetățeni romani la națiunea medievală..., p. 158. • Idem, Începuturile românilor și maghiarilor în Transilvania. Tradiție savantă și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nimic din lecția predecesorilor lor. Ei vor fi înghițiți, la rândul lor, de sistem, acceptând mai apoi o stranie supunere benevolă, prin acordarea unui cec în alb puterii, pentru a se lamenta, în cele din urmă, că toată vinovăția aparține tiranului. Uitau prea lesne că „victimele tiranului aparțin sistemului tiraniei“28. Și aceasta întrucât nu-și puseseră niciodată problema genezei și a efectelor perverse ale tiraniei în mod temeinic. Discursul politic al intelectualilor români din anii ’80, mai degrabă dezamăgiți decât
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vor fi înghițiți, la rândul lor, de sistem, acceptând mai apoi o stranie supunere benevolă, prin acordarea unui cec în alb puterii, pentru a se lamenta, în cele din urmă, că toată vinovăția aparține tiranului. Uitau prea lesne că „victimele tiranului aparțin sistemului tiraniei“28. Și aceasta întrucât nu-și puseseră niciodată problema genezei și a efectelor perverse ale tiraniei în mod temeinic. Discursul politic al intelectualilor români din anii ’80, mai degrabă dezamăgiți decât revoltați, acuzând trădarea pactului imaginar de către
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
URSS, și În statele-satelit. Dar eu nu mă refer aici la modul de funcționare profundă, intestină al acestor sisteme și aparate politice, unde sigur că existau opoziții, ci mă refer la modelul pe care, la un anumit moment istoric, respectivii tirani sau diferite clici politice Încercau să-l impună. Sistemele totalitare au ca obiectiv introducerea unui model unic la toate nivelurile societății. La nivelul claselor sociale e vorba de predominanța („dictatura”) unei singure clase - proletariatul -, celelalte trebuind să fie distruse, inclusiv
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
judecată asupra individului. Problema se ridică dacă dorești să faci o valorizare a atitudinilor, care să servească eventual drept model. Tu pe cine oferi ca exemplu de rezistență la un regim totalitar? Pe scriitorul care scrie că Ceaușescu e un tiran, se defulează prin asta, Își face necesara terapeutică mentală și morală, iar apoi aruncă manuscrisul În pivniță sau În sertar, sau pe cel care, după ce a scris aceste lucruri, le trimite la „Europa Liberă” să fie citite sub numele lui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
măsură remarcabilă, și de harul nedezmințit al unui prozator care s-a ignorat. A tradus romane de Heinrich Mann, William Thackeray, A. J. Cronin ș.a., alături de lucrări privind istoria artei sau a muzicii. Traduceri: H. Mann, Profesorul Unrat. Sfârșitul unui tiran, București, 1956; Îngerul albastru, București, 1970; W.M. Thackeray, Henry Esmond, București, 1958; R. Petzoldt, Georg Friedrich Händel, București, 1963, Richard Strauss, București, 1963; C. Günter, D. Bollenbach, Desenul. Pe scurt despre tehnici, București, 1964; A. J. Cronin, Drumul lui
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
însemnărilor lui M., care se socotește un „memorialist al Apocalipsului”, îl constituie unii dintre cei mai duri ani ai terorii comuniste, când au avut loc evenimente devastatoare: deposedarea oamenilor de proprietatea lor, deschiaburirea, abolirea libertăților democratice, rusificarea țării, escalada cultului tiranului de la Răsărit, dar și a tiranilor autohtoni, Canalul, cenzura, falsificarea istoriei, falsificarea prin trunchiere și comentarii aberante a literaturii clasice, isteria propagandei comuniste, lichidarea intelectualilor incomozi. Toate acestea sunt consemnate în jurnal, „un document deosebit de important” (Monica Lovinescu), pentru a
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
un „memorialist al Apocalipsului”, îl constituie unii dintre cei mai duri ani ai terorii comuniste, când au avut loc evenimente devastatoare: deposedarea oamenilor de proprietatea lor, deschiaburirea, abolirea libertăților democratice, rusificarea țării, escalada cultului tiranului de la Răsărit, dar și a tiranilor autohtoni, Canalul, cenzura, falsificarea istoriei, falsificarea prin trunchiere și comentarii aberante a literaturii clasice, isteria propagandei comuniste, lichidarea intelectualilor incomozi. Toate acestea sunt consemnate în jurnal, „un document deosebit de important” (Monica Lovinescu), pentru a lăsa o mărturie care să „constituie
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
și Florea Neagu. În sumar mai intră articole cu caracter documentar, scrisori, un catalog alfabetic al persoanelor ucise în lupta contra comunismului și o listă a celor 188 de scriitori români trecuți prin închisorile comuniste, fișe ale nomenclaturiștilor (la rubrica „Tirani și călăi”, din 1992), comentarii de istorie, eseuri despre arta plastică, ilustrații. M.V.
MEMORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288088_a_289417]
-
un prilej de meditație politică (Trei ani în România sau Corespondența onorabilului Bob Dowley), dar, în același timp, ele reînvie imagini ale Bucureștilor de odinioară, cu edificiile, cu oamenii și obiceiurile lor pitorești. Figura stranie a Radovancei, apucăturile sinistre ale tiranului Mavrogheni, istoria lui Stoica și a fiului său se deslușesc din negură de vremi. Dinaintea ruinelor Târgoviștei, povestitorul se tulbură dintr-odată, gesticulând cu o ușoară exaltare, de preromantic, oarecum surprinzătoare într-o operă atât de senină și echilibrată. Peste
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
1966 este distins cu medalia Meritul Științific. În monografia Lucius Annaeus Seneca. Viața, timpul și opera morală (1944), G. așază biografia și creația filosofului latin sub semnul aceluiași conflict tragic: cugetul sesizează contradicțiile din existența predicatorului virtuții, ajuns consilier al tiranului Nero, dar și aparentele inconsecvențe din tratatele de morală, în care idei riguroase și chiar rigide ale doctrinei stoice se atenuează și capătă accente de umană înțelegere. Erudiție și totodată reală capacitate de empatie cu autorul studiat dovedește clasicistul și
GUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287394_a_288723]
-
lipsește și el are prilejul să constate, astfel, că portul românesc intrigă, dar și place. Dorul de ai săi începe treptat să îl încerce și se interesează mai des de ceea ce se întâmplă în țară, arătându-se satisfăcut de mazilirea „tiranului” Alexandru Moruzi. Ș. e un memorialist ingenuu. SCRIERI: [Scrisori], în N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]