2,401 matches
-
ministrul Agriculturii și Domeniilor, I. Gh. Duca (în noul guvern liberal condus de I. I. C. Brătianu), se arăta, între altele: „Astăzi, când biruința cea mai strălucită încununează luptele țării și ale Aliaților noștri, când unirea tuturor românilor de la Nistru până la Tisa este un fapt împlinit și când se pun temeliile României întregite, marile reforme agrare votate de Constituanta Regatului și de Sfatul Țării din Basarabia trebuie îndeplinite fără întârziere. Numai astfel se va face țărănimii dreptatea ce i s-a făgăduit
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
partea mai joasă a zidului, străbătu în goană terasa crăpată, presărată cu bucăți de piatră spartă, făcu un salt în iarbă și începu să alerge cât îl țineau picioarele în direcția mării, de-a lungul unei alei de arbori de tisă zdrențuiți, care formaseră cândva niște garduri vii. Rămas singur cu fetele, Emma se simțea iritat, iritat că Tom dezertase, iritat că se lăsase convins să cânte, iritat pe Pearl că-i oferise prilejul acelei conversații prostești, iritat pe Hattie care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Spectacolul părea să-i inspire o bizară satisfacție. Stând la pândă ca un câine și adulmecând urma temutelor vulpi, în perimetrul zidului de piatră care împrejmuia grădina Belmont, dăduse peste Diane, pitită, ghemuită sub crengile joase ale unui arbust de tisă. Te ascunzi? o întrebă Ruby. De ce te ascunzi? Cu un ușor „Ah“ de tristețe și de enervare, Diane ieși din ascunzișul ei. Venise la biserică numai în rochie, fără pardesiu, și acum tremura de frig. Rochia ei era lipicioasă din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
într-un tren plin de furăciuni de care nu s-a putut bucura fiind închis și din închisoare evadând spre Rusia bolșevizată. La 20 August 1919, Ungaria era eliberată eroic și decent de românii care se retrag în Noiembrie pe Tisa și mai apoi pe frontiera României Mari la care Ion Antonescu a ținut până la moarte ca la inima sa, crezând nelimitat în “Justitia regnorum fundamentum”. Gheorghiță Savel rămâne stupefiat cum un om inteligent și cult ca Vladimir Krasnaserschi, fost discipol
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Basarabilor Plină de grâne, plină de dor. Și’n Bucovina cu mănăstiri și brazi Mergem la luptă, dragi camarazi... Azi Prutul unește pe frații români Și Nistrul al nostru e iară, Jurăm că’napoi un pas nu vom da Din Tisa la Bug vrem hotare. Mergem în Câmpia Basarabilor, Plină de grâne, plină de dor. Și’n Bucovina cu mănăstiri și brazi Mergem la luptă, dragi camarazi...” Desigur, am citit cu mare atenție și ediția a II-a și regretam că
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Italiei și mai bine ca jumătate din acea a Franței, cuprinsă între trei ape curgătoare mari, care mărginesc între ele o formă triunghiulară. Aceste ape sunt fluviul Dunărea la sud, fluviul Nistru ca lătură răsăriteană și marele afluent al Dunării Tisa, ca latură apuseană. În această regiune românii alcătuiesc mai pretutindeni o poporație compactă, trecând unele insule din ei și peste hotarele arătate. În mijlocul acestui triunghi de ape se ridică un alt triunghi de munți, alcătuit din puternicele lanțuri ale Carpaților
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
munți, alcătuit din puternicele lanțuri ale Carpaților răsăriteni. Acest al doilea triunghi întinde laturile sale aproape paralel cu cursul râurilor, stretăindu-le numai în două puncte: la nord, prin prelungirea Carpaților către centrul Europei, care desparte izvoarele Nistrului de acele ale Tisei, si la sud, către Dunăre, unde îngustează patul fluviului la Porțile de Fier, pentru a se prelungi de cea parte de dânsul, în munții Golubinski din Serbia. Arătatele prelungiri ale munților Carpați către apus și sud, despart regiunea plană cuprinsă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Porțile de Fier, pentru a se prelungi de cea parte de dânsul, în munții Golubinski din Serbia. Arătatele prelungiri ale munților Carpați către apus și sud, despart regiunea plană cuprinsă între munți și râuri în două șesuri: acel apusean, al Tisei, care ținându-se întruna cu șesul Dunării mijlocii, alcătuiește ceea ce s-ar putea numi Mesopotamia europeană, și acel răsăritean, care se întinde către Marea Neagră, trece Dunărea și se oprește tocmai în munții Balcani. Acest din urmă șes face un trup
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mcimjurătoare. Așa Boemii s’au’ așezat in basenul superior al Elbei, mărginit foarte lămurit de munții numiți pădurea Boemă spre sud, iar dinspre nord cu Erz-Gebirge și Riesen-Gebirge. Ungurii de asemenea s-au așezat în regiunea Dunării mijlocii și a Tisei, încunjurați din toate părțile de munții Carpați, si anume pe lângă Viena de Carpații mici, din spre slavii nordici și români de diversele ramuri ale Carpaților mari, iar către slavii sudici de munții Dravei (Waradin și Sirmiu). Dacă privim naționalitățile mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
puțin în partea aceea unde ei se împlântă cu capătul în națiunea română). De aceea râuri pornite de pe ambele lor laturi, cea nordică si cea sudică, se varsă in același fluviu, Dunărea, precum sunt Siretul, Prutul ș. a. de o parte, Tisa cu afluenții săi si Oltul de altă parte. Carpații, ridicând deci uriașa lor statură in mijlocul națiunii române, o împart mai ales in două trunchiuri deosebite, unul întors cu fața înspre apus, celalalt spre răsărit, care ambele se reazemă cu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
râu al Sciției, pe Maris. El zice că «și râul Maris, ieșind din țara Agatirșilor, se amestecă cu Istrul» (IV, 49). E probabil că Herodot înțelege aici prin Maris, Oltul și nu Mureșul. Faptul singur că Mureșul se varsă in Tisa și nu in Dunărea, ca Maris a lui Herodot, nu ar putea fi un temei pentru a nu identifica aceste două râuri, a căror nume sunt așa de apropiate, întrucât se putea foarte ușor lua Mureșul ca râul principal și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și nu in Dunărea, ca Maris a lui Herodot, nu ar putea fi un temei pentru a nu identifica aceste două râuri, a căror nume sunt așa de apropiate, întrucât se putea foarte ușor lua Mureșul ca râul principal și Tisa numai cât ca un afluent al său. Herodot însă dă pe Maris ca pe un tributar al Dunării ce ieșea din țara Agatirșilor, dar trecea prin acea a Sciților. Mureșul însă curgând în totalitatea sa dincolo de Carpați, într-o țară
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și următorul text din Strabon: «Se mai varsă în Dunăre, trecând prin țara Geților și râul Maris, pe care Romanii transportară toate cele de trebuință pentru răszboi.» Țara Geților nu s-a întins însă niciodată în regiunea Mureșului sau a Tisei, ci a fost totdeauna în Valachia, încât și în Strabon avem aceasi indicațiune că râul Maris ar fi însenmând Oltul. Apoi vom vedea mai jos, la expunerea expedițiilor lui Traian, că acesta niciodată n-au atins malurile Mureșului, ci în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și la Mureș, care păstrează acest nume până astăzi, încât avem o dovadă indirectă că și Mureșul de astăzi se numea pe timpurile Sciților tot Maris. Nu numai atât: pentru a explica numele Maramureșului suntem nevoiți a admite că și Tisa în prelungirea ei superioară de la vărsarea Mureșului în ea, purta pe atunci tot numele generic de Maris-Mureș, care duplificându-se cu celălalt râușor din acea țară, Mara, ce și astăzi poartă acest nume, dădu naștere numelui țării udate de ambele aceste
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de Iazigi din câmpie.» Credem că acest loc din naturalistul roman a fost până acuma rău interpretat și sensul că Dacii ar fi locuit la început mai către apus, prin Panonia, de unde alungându-i Iazigii ar fi ocupat munții de lângă Tisa. Mai întâi Iazigii nu se constată a fi locuit în aceste timpuri prin Panonia, ci tocmai în regiunea Nistrului. Așa Strabo ne spune lămurit că «regiunea întreagă care se așterne între Istru și Boristene, în cea dintâi parte a ei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aceea către Nistru și Pont și mai târziu, tocmai pe timpul împăraților romani, trec o parte din ei peste Carpații moldovenești în Dacia și se așează aici sub numele de Iazigi Metanasti, locuind chiar atunci cel mai departe spre apus până la Tisa. Prin urmare cum s-ar putea că Iazigii să fi respins pe Daci din cîmpia Tisei către munții Carpați, când se constată că ei singuri nu au locuit niciodată în vecinătatea acestui râu dinspre apus ? Apoi Plinius spune lămurit că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ei peste Carpații moldovenești în Dacia și se așează aici sub numele de Iazigi Metanasti, locuind chiar atunci cel mai departe spre apus până la Tisa. Prin urmare cum s-ar putea că Iazigii să fi respins pe Daci din cîmpia Tisei către munții Carpați, când se constată că ei singuri nu au locuit niciodată în vecinătatea acestui râu dinspre apus ? Apoi Plinius spune lămurit că Dacii, alungați din cîmpie de Iazigi, au ocupat munții până la Tisa. Munții însă se află numai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
respins pe Daci din cîmpia Tisei către munții Carpați, când se constată că ei singuri nu au locuit niciodată în vecinătatea acestui râu dinspre apus ? Apoi Plinius spune lămurit că Dacii, alungați din cîmpie de Iazigi, au ocupat munții până la Tisa. Munții însă se află numai cât în stânga acestui râu dinspre Transilvania și nu pe dreapta lui, în Mesopotania maghiară. Prin urmare dacă Dacii ar fi locuit la început în cîmpia dintre Dunăre și Tisa, și ar fi fost respinși de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de Iazigi, au ocupat munții până la Tisa. Munții însă se află numai cât în stânga acestui râu dinspre Transilvania și nu pe dreapta lui, în Mesopotania maghiară. Prin urmare dacă Dacii ar fi locuit la început în cîmpia dintre Dunăre și Tisa, și ar fi fost respinși de Iazigi în munți, Plinius ar fi trebuit să zică că ei ar fi ocupat regiunea de la Tisa până în munți, pe cînd el zice lămurit că ei s-ar fi întins de la munți până la Tisa
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în Mesopotania maghiară. Prin urmare dacă Dacii ar fi locuit la început în cîmpia dintre Dunăre și Tisa, și ar fi fost respinși de Iazigi în munți, Plinius ar fi trebuit să zică că ei ar fi ocupat regiunea de la Tisa până în munți, pe cînd el zice lămurit că ei s-ar fi întins de la munți până la Tisa. Dacă dimpotrivă admitem șesul subcarptin ca locuință mai veche a Dacilor, atunci găsim o concordanță deplină între știrile lăsate de cei vechi asupra
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Tisa, și ar fi fost respinși de Iazigi în munți, Plinius ar fi trebuit să zică că ei ar fi ocupat regiunea de la Tisa până în munți, pe cînd el zice lămurit că ei s-ar fi întins de la munți până la Tisa. Dacă dimpotrivă admitem șesul subcarptin ca locuință mai veche a Dacilor, atunci găsim o concordanță deplină între știrile lăsate de cei vechi asupra locuinților Iazigilor și notița lui Plinius, căci Iazigii apropiindu-se de Carpații moldovenești, silesc pe Daci a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ca locuință mai veche a Dacilor, atunci găsim o concordanță deplină între știrile lăsate de cei vechi asupra locuinților Iazigilor și notița lui Plinius, căci Iazigii apropiindu-se de Carpații moldovenești, silesc pe Daci a ocupa munții și pădurile până în Tisa, adică Transilvania și Banatul. Această discuțiune are însemnătate din următoarea cauză. Vom vedea că Dacii au fost considerați de unii autori ca Germani, și unul din sprijinile lor cele mai puternice stă tocmai în împrejurarea că Dacii se găsesc a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nu spui nimănui? — Da, bineînțeles. E într-un loc din apropierea hotelului. Traversară plaja și ajunseră pe drum pălăvrăgind prietenește. înainte de a ajunge în sat, o luară pe un drum care urca spre niște porți metalice înalte și spre tufele de tisă din fața hotelului Kinlochrua. Dincolo de acestea, drumul devenea o alee pe jumătate acoperită de ferigi. Urca anevoios, din ce în ce mai sus, printre bolovani și tufe, pînă cînd Coulter se opri și zise triumfător: — Uite! Erau pe buza unei viroage care cobora spre apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
din teritoriul Moldovei istorice, care a aparținut apoi României Întregite, situat în nordul Bucovinei, cu centrul la Cernăuți. În 1940 a fost ocupat de URSS și cedat Ucrainei. Ungaria - țara al cărei teritoriu era numit în Antichitate Pannonia, în Câmpia Tisei, locuit de daci, ocupat apoi de romani și de migratori. Hunii, conduși de Atilla, s-au stabilit aici în secolul V d. Hr. În jurul anului 900 s-au stabilit aici ungurii (maghiari), venind din zona Uralilor. Sub Ștefan I s-
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
vânt de vară Ș-aș veni la tin-odată Să te văd cum ești culcată, Cu fața cătră perete 144 {EminescuOpVI 145} Cu gura friptă de sete. Eu gura ț-aș săruta Inima ți-aș stâmpăra. 28 Colo-n jos pe lângă Tisă, Mândra mea mere destinsă Prin ierbuța pîn-în brâu Ținând murguțul de frâu. Și mândra din grai grăi: Busuiocul l-aș plivi Și mă tem c-oi zebovi, De L-oi smulge și m-oi duce Până dincolo de cruce. Cine o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]