1,739 matches
-
Naște veșnic un conflict Între teama de eroare Și un spectru de eșec Cu smerenie m-aplec, Să culeg de jos o floare De aceea mă întorc În ținuturi calabreze Mă-nchid între paranteze Cât mai am de tors, să torc Și la cea din urmă cale Vom achiesa în doi: Totdeauna un război A dus lumile la vale! Referință Bibliografică: Domnule redactor șef / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi de Autor
DOMNULE REDACTOR ŞEF de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359486_a_360815]
-
cuibul berzei Etapa 58 - 29 XII 2008 Locul I - Valeria Tamaș Bradul văduvei - mai multe lacrimi decât daruri Locul II - Virginia Popescu țurțuri argintii împodobesc streașina - doi brazi la poartă Locul III - Corneliu Beldiman Soare de toamnă - pe capota mașinii toarce pisica Mențiune - Monica Trif Seară de Crăciun - printre crengile de brad cade câte-o stea Mențiune - Corneliu Beldiman Într-un colț de beci o sapă și coșul gol - plin de mucegai Mențiune- Ion Marinescu-Puiu Noapte de iarnă - disperate aleargă stele
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
vieți și vieți, cu viața Lui, ne-nvață Să facem Raiul pe pământ, de-acu. Din inimă, din minte, și din viață, Să-l împlinim și noi, și eu, și tu. E viața noastră, firul cel de ață - Să-l toarcem sfânt - e marele atu, Cu Omul- Dumnezeu, și-a Lui povață, Să veșnicim și noi, și eu, și tu. Zi după zi, de răul ne înhață, De ne înșală simțurile cu Pustiul - Doamne, Te avem în viață, Să-Ți fim
PSALM DE CRĂCIUN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359552_a_360881]
-
și oamenii din lanuri. „Parcă erai într-un oraș! - povestește Alexandru Preda - Așa, cu „străzi”...sau cu „alei” cu „intersecții...” Ceea ce a reușit Sorin Preda cu acest volum este o construcție solidă, temeinică, dinamică, reală, întrețesută cu firul de aur tors din fuiorul fermecat al înaintașilor, pe care-l deșiră mai departe pentru urmași. O poveste alcătuită din mai multe povești, care ai dori să nu se mai sfârșească și în care afli mereu, noi semnificații. Poveste adevărată dintr-o lume
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
de la școală Măria Sa Leul pardon E levul în fine și-a instalat tronul pe catedră Pro fesorii pisoiașii educației naționale Își admiră plictisiții capodopera Nu le vine să creadă Că pot să se retragă din scenă cu tot cu rațiune Și să toarcă liniștiți blană lângă blană Măcar până trece coșmarul acesta didactic Surpriză Însuși leul își ridică laba în semn de respect Noapte bună părinți Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: JUNGLA DIDACTICĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
JUNGLA DIDACTICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360324_a_361653]
-
necunoscut. Deplasându-ne prin ceață pe mare, într-o direcție necunoscută, am zărit din nou luminile ca pe niște ghemotoace galbene. Însemna că reveneam spre mal, așa că am întors să ținem luminile în pupa, să ne îndreptăm spre larg. Motorul torcea frumos. Parcă nici nu existase incidentul care ne-a dezorientat de nu mai știam încotro mergem. După timpul parcurs ar fi fost normal să fi ajuns în zone bune de pescuit. Nici vorbă. Lăsam motorul la ralanti să auzim și
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360401_a_361730]
-
Hoinară umbră, cine a mințit?”, „Râd pentru altul”, „ Unde e scris numele meu nu știu”, „Zăpezile îmi cer să te învăț dragostea”), cât și în structuri simultane, ce prezintă alternativ trăiri lirice diferite („Binecuvânt Alfabetul Tăcerii”, „În pridvorul oglinzii Tăcerea toarce lână”, „Țiuie Tăcerea și mă doare”, „Xantipa, desferecă-mi Tăcerea”, „Tună și fulgeră în inima Tăcerii”). O geometrie perfectă domină restul capitolelor, structurate și ele, în câte 12 poeme fiecare, reprezentând secvențe importante în țextura întregului. Ca o primă remarcă
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
nu lipsite de căldură, de compasiune, ușor exaltată, câteodată, cum am găsit la tine și de care m-am folosit peste ani... Se oprise preț de câteva zeci de secunde. Pesemne obosise, căci respira mai greu, așa cum fac pisicile când torc, prelungind eforturile inimii și ale plămânilor doar să-și păstreze mai mult timp starea de mulțumire! Ochii i se băteau sub pleoapele pe jumătate lăsate, irișii abia întrezărindu-se prin perdeaua genelor, la fel de frumos arcuite și dese ca și în
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
izvor de bucurie și înălțare spirituală. Sâmbăta dinaintea Floriilor când se face comemorarea morților poartă numele si de Moșii de Florii sau Lazărul; se obișnuiește ca femeile să facă plăcinte și să le dea de pomană. La sate femeile nu torc ( mai bine spus “nu torceau”,pentru că, din păcate nimeni sau aproape nimeni nu mai știe să țină fusul în mână și să toarcă...) pentru ca să nu revină pe pământ să se îmbăieze, morții care așteaptă la poarta Raiului. O seamă de
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
spirituală. Sâmbăta dinaintea Floriilor când se face comemorarea morților poartă numele si de Moșii de Florii sau Lazărul; se obișnuiește ca femeile să facă plăcinte și să le dea de pomană. La sate femeile nu torc ( mai bine spus “nu torceau”,pentru că, din păcate nimeni sau aproape nimeni nu mai știe să țină fusul în mână și să toarcă...) pentru ca să nu revină pe pământ să se îmbăieze, morții care așteaptă la poarta Raiului. O seamă de obiceiuri păgâne sunt cunoscute de
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
se obișnuiește ca femeile să facă plăcinte și să le dea de pomană. La sate femeile nu torc ( mai bine spus “nu torceau”,pentru că, din păcate nimeni sau aproape nimeni nu mai știe să țină fusul în mână și să toarcă...) pentru ca să nu revină pe pământ să se îmbăieze, morții care așteaptă la poarta Raiului. O seamă de obiceiuri păgâne sunt cunoscute de sărbătoarea Floriilor. Pe vremuri, la sate, la miezul nopții dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc împreună cu fire
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
Să ne apuce-n zori un răsărit de soare, Nepotoliți, ca mările-n furtună. Umbrește-mă pe frunte doar cu sânii Și trupul meu prefă-l în torță vie, O noapte am să ard de bucurie Și-am să te torc precum pe firul lânii. În zori, trezit de tine, însetat, Am să golesc până la fund paharul Și domnului - eu mulțumind de darul Că-n calea mea te-a scos, neîncetat - Mă plec Lui în genunchi, deși nu-mi stă în
MĂ ARDE CLIPA-N CARE SUNT CU TINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360676_a_362005]
-
altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri scrâșnetul de osii, Coboară spre câmpie cu care pline moții. Lătrat de câini. Lămpaș. Îmbrățișare. Dă gura moaței sărutul de plecare Care iubirea în inimă-i va toarce Pană ce acasă iar moțul se întoarce. Prin rugăciuni cum a făcut mereu, În pază i-l va da lui bunul Dumnezeu. Ea va rămâne-acasă fereastră dar și ușă Cu dragostea-i mocnindu-i ca jarul în cenușă. Când vinul
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
câte-n Decalog Drept pildă sau poruncă, Îți fi-va îngerul zălog, De fi-vei prunc sau pruncă... - Dar cum, mă-ntreb și te întreb, La tine m-oi întoarce, După ce firul ce-l înjgheb Tot ghemul și-l va toarce? - Tot îngerul, copilul meu, Îți arăta-va calea Spre mine, pururi Dumnezeu, Stâpân pe toate alea... Și liniștea s-a așternut În cerul plin de ceruri... Venise vremea de născut, Cum altul nu-i misterul... Și fătul, disperat, a mai
ÎNGER FĂRĂ NUME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360006_a_361335]
-
petale de-azur. Toate cuvintele Limbii noastre, croite din freamăt de litanii și lujeri de borangic, sunt lacrima de seară și cântecul dimineții în oblăduirea serafică a dumbravei primăverilor în care surâd sfintele răzvrătiri. Fiecare cuvânt al Limbii dacoromâne e tors din sfiala Fecioarelor Sibile, urzit din veșnicia Neamului, țesut din aura mucenicilor și brodat din jertfa poeților creștini. Limba noastră-dacoromână este Catapeteasmă de Artiști, Eroi, Cuvioși, Sfinți, Martiri și Mărturisitori. Limba noastră-dacoromână este Ctitorie ortodoxă cu Dascăli-pedagogi, Poeți, Monahi, Ierarhi
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
Ion și Marian Nica, pădurarul de canton, am dus iezii în adâncul pădurii, unde, de mult, instinctul îi ademenea. Când Marian i-a dus în brațe, pe rând, la o distanță de câțiva zeci de metri, iezii s-au în- tors după el și și-au rezemat capul de piciorul meu, frcându-și gâtul ca o mângâiere de mulțu- mire. Trist de acestă despărțire neașteptată, dar și bucuros că am putut să-i aduc în lumea lor, în libertate, i-am ferit
PARTEA A II-A de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360009_a_361338]
-
prevesteau lucruri rele. ...„Când le auzi cântând să nu te apropii de fagul acela că vei avea de suferit toată viața! îl sfătuia blânda și ocrotitoarea lui mamaie. * ...Cu furca prinsă-n brâu și cu fusul în mână, Cătălina își torcea caierul de fuior făcut din cânepa adunată de pe ogor, culeasă fir cu fir prin smulgere din pământ, murată în apa iazului, melițată și dărăcită în vara aceea. Era o muncă migăloasă dar necesară pentru urzeala țesăturilor ce trebuiau lucrate la
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când a mers cu oile și cu caprele ca să le pască, încă și-a luat furca și a tors lână dintr-însa”. Ne rămâne, la final, să constatăm încă o dată că până la sfârșitul sec. al 19-lea „poporul de rând” trăia într-un „climat” pur românesc, ținând datini, obiceiuri, credințe moștenite din trecutul său, din trecutul civilizației sale proprii
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > FILISTINE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului Prea multe spaime ați rodit în mine Căutându-vă doar sațul de noroc, Torcând huzurul într-un simplu joc, Nu soațe, ci doar simple filistine. Pe rana sângerândă nu pui sare! Când sufletul tânjește nu pui foc! Și nu îți iei averea în obroc Să-ți cați tăcută propria cărare. Nu milă vrea tovarășul
FILISTINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359835_a_361164]
-
tu, pururea divină, Să-ți sorb din sfârcul de ulcior Stropii iubirii răstigniți în dor. De câte ori am fost la greu, Te-am așezat lângă sufletul meu, Să fiu cu tine-aceeași cruce Pe Golgota, când moartea ne va duce. Te-am tors ca pe un fir de tort, În carnea mea fierbinte să te port, Să arzi precum un foc mocnit, Așa cum veșnic te-am iubit. De câte ori am fost la greu, Te-am așezat lângă sufletul meu, Încătușați de-același verb, Cu
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
cadă la soroace lovite de o bilă Nisipul din clepsidră s-a scurs ireversibil Ne vom plimba pe seară c-un mini-submersibil Pe marea Marmara, prin porturi de sidef Sau chiar Mediterana, dac-om avea noi chef Și ne vom toarce firul cu liniște din caier Avem noi parașute, dar nu vom avea aer Iar dacă ți se pare că-s multe riscuri, hai Aprind eu aragazul și pune tu de-un ceai! Referință Bibliografică: Nu-mi mai călca pe vise
NU-MI MAI CĂLCA PE VISE de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359608_a_360937]
-
să vă ia Se scrie pur și simplu că nu este altceva mai bun de făcut Eu doar tac în scris mă rog Însă nimeni nu mă crede Și-mi piaptănă blana sintetică numai cu păduchii lor di gitali Eu torc foarte cuminte Virtual îmi merge bine Salve (Asta-i în latină Că limba mea-i monument UNICEF și n-am voie s-o folosesc la vorbit) Un biet țăran limbist get-beget Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică
DEMOCRATIZAREA SCRIITURII UNIVERSALE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359694_a_361023]
-
am aflat de la bunicul meu că, tocmai în creierul munților, la răscrucea vânturilor, la îngemănarea nopților cu zilele, mai sus de Cetatea Vulturilor și dincolo de Țara Norilor, scobită într-o stâncă ascuțită, se află chilia lui Moș Vreme, cel care toarce caierul Ursitei, stăpân pe soarta oamenilor și pe viitorul lor. - Ei și? Ce-i cu asta? zise nerăbdător unul, văzând cum le bălmăjește moșul. - Păi așa spuneau ciobanii. Și bunicul îmi spunea că Moș Vreme are un caier cu miliarde
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
ciobanii. Și bunicul îmi spunea că Moș Vreme are un caier cu miliarde de fire, dar nu de lână sau cânepă. Firele alea sunt viețile oamenilor și ale tuturor vietăților de pe lumea asta și de pe cealaltă lume. Moș Vreme le toarce, iar vânturile sălbatice din vârful stâncii le împrăștie pe tot pământul și dincolo... - Unde dincolo? întrebă un copil. - Dincolo, zâmbi moșneagul, în zările nesfârșite. Se făcu tăcere. Dar, mai pe urmă interveni un om: - N-am înțeles nimic. Ce legătură
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
în zările nesfârșite. Se făcu tăcere. Dar, mai pe urmă interveni un om: - N-am înțeles nimic. Ce legătură are povestea asta cu scăparea noastră? - Apoi, de, măi copii! zise moșul. Să se ducă cineva la Moș Vreme . Dacă el toarce firele alea, tot el trebuie să știe cum scăpăm și de împărăteasa asta. Eu n-am putere, că m-aș duce, mai oftă bătrânul. Se făcu iarăși tăcere. Toți lăsară capul în pământ sau se uitau îngândurați la foc. - Așa
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]