2,536 matches
-
a fost dezmințit de reprezentanții artistei. Alte surse au acuzat asemănări cu piesa „All My Life”, aparținând formației K-Ci and Jojo. „Fight for This Love” este un cântec pop, cu influențe de muzică rhythm and blues și house, scris în tonalitatea Mi minor, având la bază măsura de trei pătrimi. Ritmul melodiei vocale conține doar câteva sincope și nu prezintă secțiuni instrumentale lungi. De asemenea, sunt folosite și armonii vocale. David Balls de la "Digital Spy" a oferit discului trei puncte dintr-
Fight for This Love () [Corola-website/Science/318750_a_320079]
-
class="nowrap date-lien" datetime="1868-06-21">21 iunie 1868</time><time class="nowrap date-lien" datetime="1868-06-21"></time> în München. Durează aproximativ patru ore și jumătate. V"orspiel-ul" (adică preludiul) operei este renumit pentru caracterul vesel, pompos și plin de viață, grație tonalității luminoase date de cheia în do major. Acesta este, fără îndoială, unul dintre preludiile de cel mai mare succes ale lui Wagner, care conține principalele laitmotive ale operei, rezumând opera cu măiestrie. El începe pompos cu motivul maeștrilor cântăreți, caracterizându
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
Paul”, un clopot de aflat în catedrala Saint Paul din Londra, în 1881. Împreună cu Marele Clopot, turnul cu ceas găzduiește patru clopote mai mici care bat la fiecare sfert de oră. Cele patru clopote de sfert de oră bat pe tonalitățile: "sol♯", "fa♯", "mi" și "si". Ele au fost turnate de John Warner & Sons la turnătoria Crescent în 1857 ("sol♯", "fa♯" și "si") și 1858 ("mi"). Turnătoria se afla în Jewin Crescent, ceea ce astăzi este centrul artistic Barbican din Londra. Clopotele
Big Ben () [Corola-website/Science/319188_a_320517]
-
idealul în lipsă realului?” Iuri Tomoiko scria: “Asocierea gestului spontan cu structura plastică riguroasă conferă o integritate tablourilor lui Sârbu, iar de aici vine lejeritatea respirației interioare a spațiului pânzei și rafinamentului concepțiilor estetice”. Prin abia perceptibile treceri de la o tonalitate la altă sau violențe scuturări impulsive ale penelului, prin cromatică restrictivă (generatoare de “grisaille”) sau caleidoscopice etalări ale întregului spectru cromatic, pictura lui Andrei Sârbu posedă un limbaj și o arhitectură absolut inconfundabile”. Pentru a-i înțelege lucrările, nu ai
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
din Aulnay-sur-Bois (1918), azilul doctorului Rivault d'Allonnes din rue de Picpus (1919 și [[1920), spitalul Sainte-Anne ([[1920]] și [[1921]]). În [[1921]] petrece un concediu la țară, într-o localitate din apropierea orașului [[Lyon]]. Tablourile sale sunt tot mai apreciate, predomină tonalitățile vii multicolore ("„période colorée”"). În [[1926]], [[Serghei Diaghilev]] îi comandă decorul și costumele pentru baletul "„Baraban”"; douăzeci de ani mai târziu va realiza decorul pentru opera "„Louise”" de [[Gustave Charpentier]]. În anul [[1923]], prietenul său, André Utter, cumpără castelul Saint-Bernard
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318430_a_319759]
-
mormintelor, naos și altar. Biserica Mănăstirii Humor a fost împodobită peste tot, în exterior și în interior, cu picturi în frescă, ca și bisericile Voroneț, Moldovița, Arbore și Sucevița. Ceea ce caracterizează în plus întreaga pictură de la Humor este unitatea de tonalitate cromatică, datorată predominanței diferitelor nuanțe de roșu, culoare specifică acestei biserici. Din cauza intemperiilor, pictura exterioară a fost deteriorată parțial. Pictura de pe peretele nordic este cel mai afectat, din ansamblul iconografic putându-se distinge doar fragmente din Acatistul Sf. Mucenic Gheorghe
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
Into You”. „Papi” a fost inclus atât pe versiunea standard a albumului de proveniență, cât și pe ediția specială a acestuia. „Papi” este un cântec dance-pop ce include influențe de muzică electronică, latino și rhythm and blues scris într-o tonalitate minoră, fiind produs de BeatGeak, Jimmy Jokel și RedOne. Ritmul melodiei vocale conține doar câteva sincope, fiind folosit doar câte un acord pe spații mari. Compoziția se bazează pe structuri repetitive, utilizându-se din abundență sintetizatorul. De asemenea, nu există
Papi (cântec) () [Corola-website/Science/322772_a_324101]
-
și-a schimbat și numele de familie din Bulsara în Mercury. Considerat ca fiind unul din cei mai buni căntăreți din toate timpurile, Freddie Mercury avea o voce deosebită și distinctivă, incluzând un ambitus de 4 octave. Deși vorbea pe tonalități de bariton, el cânta majoritatea melodiilor ca tenor. Soprana spaniolă Montserrat Caballé, cu care Mercury a înregistrat un album, a spus că „diferența dintre Freddie și toți ceilalți căntăreți rock este vocea”. Mercury a compus zece melodii din cele șaptesprezece
Freddie Mercury () [Corola-website/Science/297131_a_298460]
-
satul Barbizon, lângă Paris. Printr-un sentiment de adorație față de natură, acesta transforma țăranii în adevărate simboluri creștine. Jean-Baptiste Camille Corot (1796-1875), și acesta vizitator frecvent al Școlii de la Barbizon, înfățișează aspectele lirice ale naturii prin peisaje caracterizate printr-o tonalitate argintie a culorilor. Și în Anglia înflorește pictura peisajelor romantice. Debutul are loc la începutul secolului al XIX-lea cu operele lui John Constable (1776-1837) și Joseph Mallord William Turner (1775-1851). Deși diferiți ca stil, cei doi erau preocupați de
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
90 și aș fi fost Prince, unde m-ar conduce această melodie?”. McCartney a declarat că în momentul în care Clive Davis a auzit piesa, acesta a dorit să apară pe albumul lui Lewis. Astfel, Tedder a rearanjat negativul, schimbând tonalitatea pentru a fi în concordanta cu vocea interpretei și i-a dat cântecul lui Cowell, acesta declarându-l „alesul”. „Bleeding Love” este un cântec pop cu influențe R&B și din muzica electronicâ, scris în tonalitatea Fa major și în
Bleeding Love () [Corola-website/Science/313547_a_314876]
-
a rearanjat negativul, schimbând tonalitatea pentru a fi în concordanta cu vocea interpretei și i-a dat cântecul lui Cowell, acesta declarându-l „alesul”. „Bleeding Love” este un cântec pop cu influențe R&B și din muzica electronicâ, scris în tonalitatea Fa major și în măsura de patru pătrimi. Lewis atinge nota la din octava a doua în timpul ultimului refren și re din octava întâi pe fiecare vers din strofe, întinderea vocală a interpretei pe această piesă fiind de o octavă
Bleeding Love () [Corola-website/Science/313547_a_314876]
-
La costumul femeiesc, piesele "de rezistență" au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, ""șurțele""(șorțurile) negre sau ""vinete"", în două sau trei foi, catrințele roșii, "românești" sau "oacheșe", iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și "ciucurei" în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru, la care, iarna, se adaugă buboul. În jurul anului
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]
-
dă titlul primului ciclu din volumul publicat de Radu Gyr în 1943 -, "Fuga lupului", făptura mitică din steagul strămoșilor cu știința de a se face nemuritori, "Lupul", simbol al sufletului în traiectoria-i teluric-celestă, este surprins de poet în superb-expresioniste tonalități baladești: "Mușcând paznicul, din cușca lui, spre munte, / lupul ca o flacără-a țâșnit... / Tremură pădurile pe frunte / cu inelul brumelor sfințit. // Lunecă din bahnele cețoase / miros vânăt de sălbăteciuni. Vântul sur, pe labe somnoroase, / se târăște ca o fiară
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
să le publice. Oricum, noul volum nu prea diferențiat că lungime și metodă de celelalte, se impune prin o anume afectare a formei și o încercare de provocare a obsedantelor sale invenții stilstice. Liniaritatea se menține însă mai ales in tonalitate și atmosfera, volumul situându-se în aceeași zodie a dezabuzării, scepticismului și mizantropiei.” Ion Moise în ziarul Răsunetul din Bistrița Nr. 1457 din 12 septembrie 1995. ,Spirit lucid, el (Victor Știr) este intresat de esențe și categorii în aceste poeme
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
1847), cu problematică socială ("Muncitorul", "Sila", "Ocna", "Carnavalul", "Clăcașul") și de natură ("O dimineață pe Caraiman", "O dimineață pe malul lacului"). Volumul este scris în urma ideilor pe care le-a impus poetul în anii din urmă, acesta schimbându-și radical tonalitatea și tematica poeziilor. Este unul dintre fruntașii revoluției de la 1848, participând la toate acțiunile ei importante: este prezent la citirea proclamației revoluționare; este însărcinat "să ridice tabacii și mărginații și tinerimea din București, să meargă gloată la Palat și să
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
dacă jocul nu va avea vreo legătură cu filmul. Cu toate acestea, locații care au apărut anterior și în filme, precum Gas Town și Thunderdome, apar și în joc. Spre deosebire de alte jocuri dezvoltate de Avalanche Studios, precum "Just Cause 2", tonalitatea jocului este mai matură și mai concentrată pe narațiunea și povestea jocului. Asemănător filmelor, Max își exprimă rar sentimentele, dar gândurile sale sunt reflectate în acțiunile sale. Echipa de dezvoltare a dorit să construiască o personalitate complexă pentru Max. Conform
Mad Max (joc video) () [Corola-website/Science/335280_a_336609]
-
Bertz de la "Game Informer" a criticat și el povestea. El a adăugat că narațiunea jocului este subțire și scurtă. Bertz a criticat și performanțele slabe ale vocilor actorilor. Designul lumii jocului a primit recenzii pozitive. Tyrrel crede că a capturat tonalitatea sălbatică a filmelor, dar și că este un cadru "splendid" de explorat. Leon Hurley de la GamesRadar a lăudat dimensiunea lumii jocului, pe care a comparat-o cu cea din "". Martin Robinson de la Eurogamer a comparat pozitiv această dimensiune cu o
Mad Max (joc video) () [Corola-website/Science/335280_a_336609]
-
versiune alternativă este prezentă pe ediția albumului "She Wolf" distribuită în Canada și S.U.A.. „Did It Again” este un cântec pop-dance cu influențe de muzică electronică, R&B și rap, fiind folosite și elemente specifice stilului nu-disco. Scrisă într-o tonalitate minoră, compoziția include un ansamblu de orchestre de coarde, fiind utilizat doar câte un acord pe spații mari. De asemenea, se folosesc o serie de armonii vocale, totodată apelându-se și la tehnică antifoniei. În linia melodica sunt întrebuințate și
Did It Again (cântec de Shakira) () [Corola-website/Science/317864_a_319193]
-
cinci ani, și participă la slujbe alături de fratele și sora sa sub numele de Bailey Trio. La Jefferson High School, s-a alăturat corului școlii și a studiat pianul. Fiind unul dintre baritoni, Roșe a început să-și dezvolte diferite tonalități ale vocii în timpul repetițiilor alături de cor pentru a-și deruta profesorul. În cele din urmă a creat o formație alături de prietenii săi, printre care se află și Jeff Isbell, cunoscut ulterior că Izzy Stradlin. La 17 ani, găsind niște acte
Axl Rose () [Corola-website/Science/320763_a_322092]
-
tractul vocal. ( Efectul opus, scăderea frecventei, poate fi obținută prin inhalarea unui gaz greu cum ar fi hexafluorura de sulf). Pentru a produce sunete, corzile vocale umane vibrează în aerul pe care il expiram din plămâni, viteza acestui proces determinând tonalitatea vocii (cu cat ele vibrează mai repede, cu atat tonalitatea este mai înaltă). Deoarece densitatea heliului este mai mică decât cea a mediului ambiant, corzile vocale vibrează mai rapid și astfel se schimbă tonalitatea, devenind mai înaltă. Efectul invers, cel
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
inhalarea unui gaz greu cum ar fi hexafluorura de sulf). Pentru a produce sunete, corzile vocale umane vibrează în aerul pe care il expiram din plămâni, viteza acestui proces determinând tonalitatea vocii (cu cat ele vibrează mai repede, cu atat tonalitatea este mai înaltă). Deoarece densitatea heliului este mai mică decât cea a mediului ambiant, corzile vocale vibrează mai rapid și astfel se schimbă tonalitatea, devenind mai înaltă. Efectul invers, cel în care se obțin frecvente mai joase, poate fi obținut
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
din plămâni, viteza acestui proces determinând tonalitatea vocii (cu cat ele vibrează mai repede, cu atat tonalitatea este mai înaltă). Deoarece densitatea heliului este mai mică decât cea a mediului ambiant, corzile vocale vibrează mai rapid și astfel se schimbă tonalitatea, devenind mai înaltă. Efectul invers, cel în care se obțin frecvente mai joase, poate fi obținut prin inhalarea kriptonului. Inspirarea heliului în exces poate fi dăunătoare, producând asfixierea prin înlocuirea oxigenului necesar respirării. Inhalarea heliului pur în mod continuu duce
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
șoc puternic asupra opiniei critice. Dincolo de anecdotica mitologică sau de unele armonii clasicizante, tabloul impune prin sonoritatea triumfală și înmărmuritoare de apoteoză wagneriană, diafanizată totuși, căptușită cu aur și purpură. "Pilat spălându-și mâinile" (1830) introduce deja unele nuanțe din tonalitatea și atmosfera "interioarelor" de la Petworth. Lordul Egremont îl invită să locuiască la castelul său din Petworth. În 1830 realizează vignetele la volumul lui Rogers "Italy" și tablourile "Interior la Petworth" și "Seara de muzică", în "Insula Staffa:Grota Lui Fingal
Joseph Mallord William Turner () [Corola-website/Science/303884_a_305213]
-
doar una dintre cele două înregistrări la care solistele au colaborat, Knowles făcându-și apariția și pe compoziția „Telephone”, șlagărul lui Lady GaGa inclus pe materialul "The Fame Monster". „Video Phone” este un cântec rhythm and blues, scris într-o tonalitate minoră, ce prezintă influențe de muzică electronică și hip-hop. Ritmul melodiei vocale conține doar câteva sincope, fiind folosit doar câte un acord pe spații mari. Compoziția se bazează pe structuri repetitive, utilizându-se din abundență orchestrele de coarde. De asemenea
Video Phone () [Corola-website/Science/317208_a_318537]
-
Dreams” găsindu-se pe toate acestea. Un remix oficial a fost inclus pe "", iar o variantă acustică a cântecului a fost inclusă pe albumul live al solistei, "I Am... Yours". „Sweet Dreams” este un cântec rhythm and blues scris în tonalitatea Mi minor, ce prezintă o serie de elemente specifice muzicii electropop. În piesă nu sunt incluse secțiuni instrumentale foarte lungi, în același timp fiind incluse și doar câteva sincope. De asemenea, sunt utilizate în mod subtil și armoniile vocale, la
Sweet Dreams (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/316605_a_317934]