1,191 matches
-
chestiune de acest fel, asupra căreia mulțimea nu are nici o opinie determinată sau are o opinie contrară celei a înțelepților, iar înțelepții au o opinie contrară mulțimii, sai înțelepții au opinia contrară între ei și la fel oamenii din mulțime." Topica, I, 11, 104 b; p. 22. 92 " Premisa dialectică este o întrebare care apare probabilă sau tuturor, sau majorității, sau înțelepților, iar dintre aceștia, sau tuturor, sau majorității sau celor mai de seamă, cu condiția să nu fie un paradox
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
I, 11, 104 b; p. 22. 92 " Premisa dialectică este o întrebare care apare probabilă sau tuturor, sau majorității, sau înțelepților, iar dintre aceștia, sau tuturor, sau majorității sau celor mai de seamă, cu condiția să nu fie un paradox." Topica, I, 10, 104 a; pp. 21-22. 93 Acestea diferă numai în privința formei de exprimare. De aceea, Aristotel susține că numărul premiselor dialectice este egal cu cel al problemelor. 94 Cf. Topica, II, 1, 109 a. 95 Cf. Topica, Cartea a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de seamă, cu condiția să nu fie un paradox." Topica, I, 10, 104 a; pp. 21-22. 93 Acestea diferă numai în privința formei de exprimare. De aceea, Aristotel susține că numărul premiselor dialectice este egal cu cel al problemelor. 94 Cf. Topica, II, 1, 109 a. 95 Cf. Topica, Cartea a VI-a și Cartea a VII-a. 96 Cf. Topica, IV, 6, 127 a. 97 "Mai degrabă trebuie să recurgem aici la opiniile probabile asupra obiectului dat, pentru a explica principiile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un paradox." Topica, I, 10, 104 a; pp. 21-22. 93 Acestea diferă numai în privința formei de exprimare. De aceea, Aristotel susține că numărul premiselor dialectice este egal cu cel al problemelor. 94 Cf. Topica, II, 1, 109 a. 95 Cf. Topica, Cartea a VI-a și Cartea a VII-a. 96 Cf. Topica, IV, 6, 127 a. 97 "Mai degrabă trebuie să recurgem aici la opiniile probabile asupra obiectului dat, pentru a explica principiile. Aceasta este sarcina specifică sau cea mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
numai în privința formei de exprimare. De aceea, Aristotel susține că numărul premiselor dialectice este egal cu cel al problemelor. 94 Cf. Topica, II, 1, 109 a. 95 Cf. Topica, Cartea a VI-a și Cartea a VII-a. 96 Cf. Topica, IV, 6, 127 a. 97 "Mai degrabă trebuie să recurgem aici la opiniile probabile asupra obiectului dat, pentru a explica principiile. Aceasta este sarcina specifică sau cea mai potrivită a dialecticii. Căci, fiind arta de a cerceta, ea ne îndrumează
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
97 "Mai degrabă trebuie să recurgem aici la opiniile probabile asupra obiectului dat, pentru a explica principiile. Aceasta este sarcina specifică sau cea mai potrivită a dialecticii. Căci, fiind arta de a cerceta, ea ne îndrumează spre principiile tuturor științelor." Topica, I, 2, 101 a; p. 9. 98 Pentru relațiile dintre logica aristotelică și logica transcendentală, a se vedea și: Alexandru Surdu, "Studiu introductiv" la Imm. Kant, Logica generală. 99 Analitica transcendentală este o logică a adevărului; Dialectica transcendentală este "o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vremea respectivă și faimoasa bibliotecă. Două scoarțe, icoana și candela, un tablou al mamei și un garderob de epocă întregesc atmosfera. Câteva scrisori ale Harietei și Aglaiei demonstrează scrisul frumos, caligrafic, moștenit de la Gh. Eminovici; o exprimare corectă și o topică apropiată celei de astăzi. În sfârșit, în ultima încăpere (fostă cameră a părinților) este amenajată ca o cameră de studiu a căminarului, unde se retrăgea cum spune Călinescu spre a frunzări prin cronici ori pentru a-și ține socotelile moșiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
măsoară gradul greutăței aerului, precum: di este aerul îngreuiet de umezeală, atunce argintul viu, apăsat prin cel de gios strâmbat capăt al barometrului carele este deschis, se înalță la celălant capăt, undi sânt gradurile însemnate și însemnează ploaie." Se distinge topica proprie limbii ruse, care așează adjectivul înaintea substantivului, nesiguranța formei gramaticale, inconstanța flexiunii, dificultatea așezării limpezi a accentelor logice în frază. Iar în poezie, fondatorul de gazete și cărturarul Heliade, aflat în transă lingvistică anti-slavă, propune astfel de versuri ridicole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
start, întâmpinat și cu rezerve ("dacă aveți microfonul, ce vă trebuie pixul?") mai mulți confrați de gazetărie sportivă radiofonică au început să dea târcoale tiparului, cutezând intrarea într-un perimetru în care contează, alături de încărcătura de informație, și metafora, virgulele, topica într-un cuvânt, arta scrisului. Au izbutit cei ce au înțeles că n-ajunge să muți o relatare din registrul sonor în pagina de carte: se cere asumat și-un joc mai elevat al ideilor, o rigoare a demonstrației, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un punct, erau anticipate deciziile Academiei... Am fost rugați, de asemenea, ca, în exercitarea atribuțiilor editoriale, să intervenim acolo unde lipsa exercițiului curent al limbii române s-ar resimți prea flagrant, actualizând unii termeni și îndreptând eventualele scăpări ținând de topica frazei. Ceea ce am și făcut, cu grijă și maximă economie, intervenind doar atât cât a fost cu adevărat necesar. Comparând textul ediției 1991 (mă îndoiesc c-a existat o cedare de copyright, iar în anii aceia, totul era posibil...) cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de cunoaștere inaugurată de Geert Hofstede și discipolii săi (Hofstede, 1980/2001, 1986, 2002; Smith, Dugan, Trompenaars, 1996; Schwartz, 1992, 1994, 1999; Schwartz, Bardi, 2001; Schwartz, Bardi, Bianchi, 2000; Schwartz, Rubbel, 2005). Amploarea și noutatea demersului sînt atestate de impactul topicii "axiomelor sociale" în cercetările din științele sociale din ultimii ani, această resursă teoretică constituind una din zonele de cunoaștere psihosocială cele mai frecventate în ultimii ani, cu o ascensiune remarcabilă (fapt evidențiat, bunăoară, de prezența a 36 de studii indexate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mari. 6.6.2. Scleredemul se tratează cu un control glicemic mai strict pentru a diminua efectul glicozilării proteinelor dermice. 6.6.3. Lichenul plan de obicei se rezolvă singur. Un număr de tratamente există inclusiv griseofulvină, steroizii oral și topici și interferon, cu rezultate variabile. Homeopatia și acupunctura sunt utile atât pentru simptomele de prurit cât și ca tratament al maladiei propriu-zise. 6.6.4. Granulomul inelar poate fi tratat în mod asemănător cu necrobioza lipoidică. 6.6.5. Xantomatoza
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
6.6.6. Ancantosis nigricans impune tratamentul bolii de fond, diabetul, dar și obezitatea care însoțește rezistența la insulină. Tratamentele topice cu keratolitice pot fi de folos. 6.6.7. Vitiligo este dificil de tratat: sunt utile tratamentul cu steroizi topici, cremele fotoprotectoare, ultraviolete și psoralen (PUVA), rareori depigmentarea poate fi folosită pentru a realiza o uniformizare a culorilor și grefele cutanate. 6.6.8. Carotenodermia nu are tratament specific, deși noi am observat o ameliorare a leziunii unei paciente în urma
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
Noua Economie este privită ca un sistem complex, dinamic și adaptiv, se bazează pe noii factori de producție, apelează la comerțul electronic și la alte instrumente moderne ale e-dezvoltării, pune accent pe avantajul competitiv, pe echipe multifuncționale, are ca topici predilecte dezechilibrul, instabilitatea, fluctuațiile, haosul, presupunând fuziunea următoarelor fenomene: revoluția tehnologică (progresul tehnologic rapid, În special În ceea ce privește noile tehnologii informatice și de comunicare) și accelerarea procesului de globalizare (internaționalizarea unei părți a economiei mondiale și modificările induse În mediul financiar
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
cuvinte identice în diferite poziții în context propozițional; - Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul propozițional cu enunț rațional, irațional-plauzibil și irațional-neplauzibil;Fișiere cu prezentarea cuvintelor în context propozițional corect și incorect gramatical;Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul propozițional cu topică normală și modificată;Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul frazeologic enunțiativ pozitiv, negativ și dublu - negativ, și interogativ; - Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul frazeologic enunțiativ logic și în conflict logic; - Fișierele testate conțin indicații ce pot evalua efectul statusului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pe avocat sau pe militar, pe omul care vorbește sau pe cel care acționează (idem, 72). Din păcate, Honoré de Balzac nu este citat în seria clasicilor teoriilor modei, cu toate că ideile lui susțin sensul modern al conceptului de "modă" anticipând topica viitoare a sociologiei modei, din care fac parte semnificația și rolul vestimentației în viața socială, precum și constrângerile care derivă din aceasta. Unii analiști (Y. Kawamura, 2004; M. Carter, 2003a; Gh. Achiței, 1988) preferă să marcheze debutul concepțiilor clasice despre modă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1976/2007, 16). Practica designului vestimentar, precum și limbajul jurnalistic al modei vestimentare uzitează de expresii precum "stil vestimentar", "a avea stil", "stil original" pentru a sublinia un ansamblu de înfățișări originale sau de calitate (H. Marano, 2004, Internet Psychology Today). Topica include și diferențieri între stilurile de vestimentație: clasic, tradițional, conservator, fără elemente de noutate și în vogă, moderne, conform ultimelor colecții lansate. 1.7.3. Înfățișare Într-un volum dedicat analizei comportamentului uman din perspectiva interacționismului simbolic, sociologul american Gregory
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
rubrica: Gramatica în școală], Gî, 19, nr.886, 1966, 3. [13] MUSTER, DUMITRU, Pentru o disciplină de învățămînt independentă: gramatica, Extras “Limbă și literatură”, vol. XII, București, 1966, 9 p., (Societatea de științe filologice din R.S.R). [14] POALELUNGI, Gh., Topica și logica în analiza gramaticală, Gî, 18, nr.878, 1966, 2. [15] POP, EMIL; CIACOI, B., Metode moderne de predare în discuția cadrelor didactice, Steaua roșie, 18, nr.109, 1966, 2. [16] POPESCU,ȘTEFANIA, Contribuții la cunoașterea propoziției subiective, în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Bacău, [AMIBa], 1979, 305 p. multigr. (Institutul de învățămînt superior Bacău. Colectivul pentru școlarizarea studenților străini). [39] BURCESCU, GH., Contribuții ale aplicării problematizării în consolidarea cunoștințelor de limbă și literatură română, ProblSLLR, 157-162. [40] BUTUMAN, MONICA, Unele probleme ale predării topicii limbii române la studenții străini, Topica determinantului adjectival în cadrul sintagmei heterofuncționale bimembre, PredLRSS, [1], 167-176. [41] BUZINSCHI, FLORICA, Rolul noțiunilor de teorie literară în procesul de receptare interpretare a textului literar, Rped, 28, nr. 12, 1979, 35-38. [42] Caiet de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Institutul de învățămînt superior Bacău. Colectivul pentru școlarizarea studenților străini). [39] BURCESCU, GH., Contribuții ale aplicării problematizării în consolidarea cunoștințelor de limbă și literatură română, ProblSLLR, 157-162. [40] BUTUMAN, MONICA, Unele probleme ale predării topicii limbii române la studenții străini, Topica determinantului adjectival în cadrul sintagmei heterofuncționale bimembre, PredLRSS, [1], 167-176. [41] BUZINSCHI, FLORICA, Rolul noțiunilor de teorie literară în procesul de receptare interpretare a textului literar, Rped, 28, nr. 12, 1979, 35-38. [42] Caiet de îndrumare metodică pentru limba română (Ciclul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
7-8, 1979, 80-85. [194] ZARESCU, EMILIA; CONSTANTINESCU, ELENA; SACHELARIE, ELENA; VĂRZARU, MARIA, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Partea I-II, București, EDP, 1979, I: 120 p.; II: 120 p. 1980 [1] ALBU, MIHAELA, UNGUREANU, DOINA, Aspecte ale topicii determinantelor nominale și verbale și predarea limbii române la străini [résumé français], Bulșt, Pitești, 1980, 95-100. [2] ALEXANDRU CONSTANȚA, îmbogățirea, precizarea și activizarea vocabularului elevilor mici, în Rev. de Ped., București, an 29, nr. 8, aug., 1980, p. 42/46
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
predării capitolului „Formarea poporului român și a limbii române”, RPed, 38, nr. 8, 1989, 29-32. 1990 [1] ALBU, ELENA, Exprimarea literară nu e o haină de ocazie, Tribînv, 1, nr. 27, 1990, 4. [2] ALBU, MIHAELA; UNGUREANU, DOINA, Aspecte ale topicii determinantelor nominale și verbale în predarea limbii române la străini, BulȘT Pitești, 1980, 95-100 [res. fr.]. [3] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Dezvoltarea deprinderilor de exprimare în scris la studenții străini - nivelul I de studiu, RILA, 1989, 52-55. [4] ANDRONIC, IOSIF H., Premergătorul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
facultățile din centrele universitare Craiova, Alba Iulia și Arad, ediția 1993. Rezolvări si îndrumări. Forum, 36, nr. 3-4, 1994, 113-118. [104] IVĂNUȘ D.; SILVIA PITIRICIU, Proiecte didactice. Caiet de exerciții gramaticale, Univ. din Craiova, 1994. [105] IVĂNUȘ, DUMITRU, Teoria și topica propozițiilor subordonate necircumstanțiale în limba română. Craiova, Universitaria, 1994, 220 p. [106] IVĂNUȘ, DUMITRU, TOMA, ION, Universitatea din CIuj-Napoca, Facultatea de Litere (română A) și Teologie-Litere, Forum, 36, nr. 1-2, 1994, 104-107; Universitatea din Cluj-Napoca. Facultatea de Litere (română B
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
care îl aduce orice efort). Posibil răspuns: La a supraviețui! (Corolarul este: La a nu te sinucide!) Omitem deseori cât de mult ne trebuie pentru a fugi de tentația neantului. Un alt răspuns posibil, de data aceasta pretențios (într-o topică occidentală): La creșterea calității vieții! Cred că nevoia sporirii consumului va conduce la inventarea unei alte dimensiuni a vieții. Orice religie dă seama de instalarea unei comunități (geografice și istorice) într-o viziune unică. * Conceptul de progres este rezultatul manualelor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Alexandru Nicolae. - București : Editura Universității din București, 2015 Conține bibliografie ISBN 978-606-16-0628-3 811.135.1 Adinei, cu toată dragostea Cuprins Convenții, simboluri și abrevieri xii I Introducere 1 1 Prezentare generală 1 2 Mulțumiri 3 II Variație și schimbare de topică în limba română. Cadru teoretic. Metodologie 7 1 Variație și schimbare de topică în limba română 7 1.1 Structura propoziției și deplasarea verbului 7 1.1.1 Inversiunea verbului ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale 7 1.1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]