1,605 matches
-
două sunt forme slovace), Villa Batizii. Majoritatea acestora au corespondente clare în toponimia și în antroponimia romînească. Deși au fost avansate radicale maghiare sau germane de la care s-au format astfel de nume, este clar chiar pentru nespecialiști că toate toponimele menționate pot fi explicate pornind de la antroponimul Botez (atestat sub această formă de mai multe ori încă din secolul al XIII-lea, cu referire la persoane diferite), inclusiv în afara teritoriului romînesc, unde apartenența etnică este dedusă prin numele rudelor: Negol
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o adaptare romînească a compusului maghiar Batizháza > *Botizaza > Botiza. Numele de persoane cu rezonanță creștină explicită etimologic sunt foarte răspîndite la romîni (în evidențele de acum cîțiva ani existau în Romînia 4726 de astfel de nume de familie). „Sinonime“ ale toponimelor din grupul Botez, Botiz, Botiza sunt numele de locuri Iordana (vîlcea în Cîmpia Burnazului), Ardan din Bistrița-Năsăud, (atestat ca Iordanfalva), Gîrdani din județul Sălaj (atestat ca Ardanfalwa, Hardanfalva, Kardanfalva, Gerdanfalva etc.). De menționat că în multe părți ale țării sărbătoarea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
țări, îndeosebi după Cruciade). Bran Este numele unei culmi în Munții Retezatului, al unui vîrf în Munții Lotrului, al unei movile în Bărăgan și a două sate din județele Brașov (într-unul dintre acestea se află celebrul castel) și Iași. Toponimele acestea au la bază un apelativ slav omonim care înseamnă „poartă, trecătoare“ și care, printr-o relație metonimică, s-a atribuit unora dintre locurile apropiate de această cale de acces (în cazul Branului din apropierea Brașovului, acesta a constituit timp de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unei trecători importante din munți). Iar castelul reprezenta, de fapt, un loc întărit unde puteau fi oprite, cel puțin pentru o vreme, trupele care ar fi trecut munții și ar fi atacat teritoriul apărat. Denumirea slavă Bran este dublată de toponimul Poarta, cum se numește unul dintre satele comunei Bran, și, poate, triplată de numele Predeluț (< predeal, „trecătoare“ + sufixul diminutival -uț) al unui alt sat component al comunei. Păstrarea și folosirea paralelă demonstrează că numele romînesc a fost tradus ca Bran
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bran și Predeluț erau mai eficiente pentru deno minația topică, nefiind sau nemaifiind înțelese de populația romînească și ca apelative. Sensul de „poartă“ al lui Bran este caracteristic slavilor din nord (cehi și polonezi). Pentru slavii din sud (bulgari, sîrbi), toponimul înseamnă, la origine, „apără toare“. Deși nu poate fi asociat, în momentul creării, cu castelul-fortăreață (care a fost construit cu cîteva secole după asimilarea slavilor de către romîni), evident că situarea Branului la gura de acces în defileu îi conferea acestuia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acestuia și funcția de apărare, probabil cu mijloace mai primitive decît castelul, care putea fi construit pe locul unei întărituri mai vechi. Acceptarea unei astfel de ipoteze, oricum mai puțin verosimilă decît cea legată de „trecătoare“, ar apropia numele de toponimele din grupul numeros Braniște, Zăbran etc. (care denumeau, la ori gine, locuri oprite, „interzise“, „apărate“ de tăiere sau vînat). Interesant este că în toponimia romînească majoră nu sunt decît cîteva nume Poarta, nici unul Pasul, trei Trecătoarea și unsprezece Predeal, „sinonimul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ori gine, locuri oprite, „interzise“, „apărate“ de tăiere sau vînat). Interesant este că în toponimia romînească majoră nu sunt decît cîteva nume Poarta, nici unul Pasul, trei Trecătoarea și unsprezece Predeal, „sinonimul“ lor Bran fiind, de fapt, un unicat toponimic. Suprapunerea toponimelor în mai multe straturi etnolingvistice este caracteristică acestei zone de graniță, locuită de populații de diverse origini. Astfel, un alt sat al comunei Bran se numește Sohodol (în slavă, „valea seacă“), denumire dublată de sașii din Rîșnovul apropiat prin Dürbach
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Prasovu, Prasovos). Alte nume de locuri foarte asemănătoare sunt atestate în județul Hunedoara (Brassá, Braseu, în maghiară Brasső, în germană Braschen), lîngă comuna Hajdŭ (Brassó), în județele Timiș, Neamț, Vaslui, Ialomița (Brașoveana Mare, Brașovenița, Poiana Brașovului, Brașlovița). În Serbia există toponimul Brașevo (< numele de persoană Braș, Brașa, Brajișa etc. formate de la radicalul hipocoristic Brî, extras din antropo nimele Bratoslav, Bratislav, Braislav, Bratoliub), a cărui bază se regăsește în numele de persoane Bráșić, Brașina (care este și toponim). Un astfel de antroponim poate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Brașovului, Brașlovița). În Serbia există toponimul Brașevo (< numele de persoană Braș, Brașa, Brajișa etc. formate de la radicalul hipocoristic Brî, extras din antropo nimele Bratoslav, Bratislav, Braislav, Bratoliub), a cărui bază se regăsește în numele de persoane Bráșić, Brașina (care este și toponim). Un astfel de antroponim poate fi dedus și din toponimul romînesc din județul Suceava, Brașca. Sufixul slav -ov atașat unui antroponim este frecvent în toponimia romînească. Pornind de la cea mai veche atestare a Brașovului, P. Binder crede că s-ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Braș, Brașa, Brajișa etc. formate de la radicalul hipocoristic Brî, extras din antropo nimele Bratoslav, Bratislav, Braislav, Bratoliub), a cărui bază se regăsește în numele de persoane Bráșić, Brașina (care este și toponim). Un astfel de antroponim poate fi dedus și din toponimul romînesc din județul Suceava, Brașca. Sufixul slav -ov atașat unui antroponim este frecvent în toponimia romînească. Pornind de la cea mai veche atestare a Brașovului, P. Binder crede că s-ar putea face o corelație formală cu numele vechi al rîului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Brădișov > (printr-o evoluție neexplicată) > Brașov; i.e. *bharos, *bhars-inom, „care se referă la orz“, prin filație fonetică slavă (cf. bg. brașino, scr. brașno, „făină“) got. barizeis, „la orz“; bulgaro-turc. borsuy, „apă limpede“. Cea mai verosimilă soluție este originea antroponimică a toponimului Brașov, iar dacă ea pare puțin surprinzătoare, vom adăuga alte cîteva toponime romînești formate de la nume de persoane, potrivit lui I. Pătruț, care a studiat în mod special această categorie de toponime,: Cluj, Dej, Blaj, Albota, Arnota, Șerbota, Leaota, Batiște, Bîrsa
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la orz“, prin filație fonetică slavă (cf. bg. brașino, scr. brașno, „făină“) got. barizeis, „la orz“; bulgaro-turc. borsuy, „apă limpede“. Cea mai verosimilă soluție este originea antroponimică a toponimului Brașov, iar dacă ea pare puțin surprinzătoare, vom adăuga alte cîteva toponime romînești formate de la nume de persoane, potrivit lui I. Pătruț, care a studiat în mod special această categorie de toponime,: Cluj, Dej, Blaj, Albota, Arnota, Șerbota, Leaota, Batiște, Bîrsa, Busu, Copșa, Coștila, Hîrșova, Iași, Balș, Mîrșa, Pîrscov, Cîrța, Vinț, Turda, Galda
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
limpede“. Cea mai verosimilă soluție este originea antroponimică a toponimului Brașov, iar dacă ea pare puțin surprinzătoare, vom adăuga alte cîteva toponime romînești formate de la nume de persoane, potrivit lui I. Pătruț, care a studiat în mod special această categorie de toponime,: Cluj, Dej, Blaj, Albota, Arnota, Șerbota, Leaota, Batiște, Bîrsa, Busu, Copșa, Coștila, Hîrșova, Iași, Balș, Mîrșa, Pîrscov, Cîrța, Vinț, Turda, Galda, Hațeg, Lugoj, Odobești, Pîncota, Zagra, Negoiu, Padeș, Țibleș, Rarău, Harghita, Parîng, Densuș, Pian, Humor. Se dovedește astfel, încă o dată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bîrsa, Busu, Copșa, Coștila, Hîrșova, Iași, Balș, Mîrșa, Pîrscov, Cîrța, Vinț, Turda, Galda, Hațeg, Lugoj, Odobești, Pîncota, Zagra, Negoiu, Padeș, Țibleș, Rarău, Harghita, Parîng, Densuș, Pian, Humor. Se dovedește astfel, încă o dată, că etimologia „de grup“ poate descoperi „mănunchiuri“ de toponime similare onomasiologic. În același timp, o astfel de abordare, întreprinsă mecanic, poate forța uniformizarea unor situații diferite în fond, dar identice în aparență. Ne întrebăm, de pildă, dacă putem considera că toate toponimele cu forma Brașov sau apropiate de aceasta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etimologia „de grup“ poate descoperi „mănunchiuri“ de toponime similare onomasiologic. În același timp, o astfel de abordare, întreprinsă mecanic, poate forța uniformizarea unor situații diferite în fond, dar identice în aparență. Ne întrebăm, de pildă, dacă putem considera că toate toponimele cu forma Brașov sau apropiate de aceasta, aflate în zone diferite, uneori foarte îndepărtate, au fost formate de la același nume de persoană, care probabil că nu putea fi foarte frecvent și foarte răspîndit. Nu cumva unele dintre ele sunt numai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi toponimele: Breza, Brezaia, Culmea Brezei, Brezenița, Brezeu, Breznicioara, Breznița Motru, Breznița-Ocol, Brezoaele, Brezoaia (trei nume), Brezoi (patru nume), Pleșa Brezoiului, Brezon (germ. Brezonsdorf ), Cioaca Brezovii, Berezana, Berezeni, Berezlogi, Bereslogi, Berezna, Brezău și multe microtoponime cu forme și structuri similare. În țările
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Culmea Brezei, Brezenița, Brezeu, Breznicioara, Breznița Motru, Breznița-Ocol, Brezoaele, Brezoaia (trei nume), Brezoi (patru nume), Pleșa Brezoiului, Brezon (germ. Brezonsdorf ), Cioaca Brezovii, Berezana, Berezeni, Berezlogi, Bereslogi, Berezna, Brezău și multe microtoponime cu forme și structuri similare. În țările înconjurătoare există toponime asociabile formal numelor de mai sus: slav. Brêza, Brêzoije, Brêzovo, sîrb. Brezov, ucr. Berezyna, Berezoń, Berezna, Bereznyca, rus. Berezinski. Majoritatea toponimelor prezentate mai sus derivă, direct sau indirect, din apelativul slav brĕza, „mesteacăn“. Pentru unele toponime, lucrurile sunt mai complicate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Brezovii, Berezana, Berezeni, Berezlogi, Bereslogi, Berezna, Brezău și multe microtoponime cu forme și structuri similare. În țările înconjurătoare există toponime asociabile formal numelor de mai sus: slav. Brêza, Brêzoije, Brêzovo, sîrb. Brezov, ucr. Berezyna, Berezoń, Berezna, Bereznyca, rus. Berezinski. Majoritatea toponimelor prezentate mai sus derivă, direct sau indirect, din apelativul slav brĕza, „mesteacăn“. Pentru unele toponime, lucrurile sunt mai complicate: Breazul ar putea fi nume de persoană sau ar putea avea la bază apelativul romînesc breaz, „țintat alb în frunte“. Tot
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
În țările înconjurătoare există toponime asociabile formal numelor de mai sus: slav. Brêza, Brêzoije, Brêzovo, sîrb. Brezov, ucr. Berezyna, Berezoń, Berezna, Bereznyca, rus. Berezinski. Majoritatea toponimelor prezentate mai sus derivă, direct sau indirect, din apelativul slav brĕza, „mesteacăn“. Pentru unele toponime, lucrurile sunt mai complicate: Breazul ar putea fi nume de persoană sau ar putea avea la bază apelativul romînesc breaz, „țintat alb în frunte“. Tot la antroponim (format de la ape lativul slav sau de la cel romînesc) trimit Teiul Breazului (și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sunt mai complicate: Breazul ar putea fi nume de persoană sau ar putea avea la bază apelativul romînesc breaz, „țintat alb în frunte“. Tot la antroponim (format de la ape lativul slav sau de la cel romînesc) trimit Teiul Breazului (și alte toponime cu aceeași structură), Brezești, Brezilă, Brezoiu, Brezoiasa, Culmea Brezoilor (și alte toponime cu aceeași structură), Brezoń (cu ń păstrat nepalatalizat total în Banat). Brezău este o adaptare fonetică romînească a unui slav Brezov (format cu sufixul ov). Tot de la acoperirea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
putea avea la bază apelativul romînesc breaz, „țintat alb în frunte“. Tot la antroponim (format de la ape lativul slav sau de la cel romînesc) trimit Teiul Breazului (și alte toponime cu aceeași structură), Brezești, Brezilă, Brezoiu, Brezoiasa, Culmea Brezoilor (și alte toponime cu aceeași structură), Brezoń (cu ń păstrat nepalatalizat total în Banat). Brezău este o adaptare fonetică romînească a unui slav Brezov (format cu sufixul ov). Tot de la acoperirea cu mesteceni au fost toponimizate: Mireșul (< nireș < magh. nyires, „mestecăniș“), Mireși, Mirșid
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Niriș, Miragiul, Mireașa, Sigmir (< magh. szépnyir, „mesteacăn frumos“), Mireul, Miroasa, Miroși, Mirul (deformate prin etimologie populară), Măstacănul, Măstăcănoasa, Mesteacănu, Valea Mesteacănului (și multe altele cu aceeași structură), Mestecăniș, Mesteceni etc. De la numele altor arbori s-au format familii întregi de toponime, din care cităm cîțiva reprezentanți: Afăna, Afinița, Afinicelul Mare (o „con tradicție în termeni“ toponimică), Alunul, Alunișul, Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Măgheruș (< magh. mogyorós, „acoperit cu aluni“), Muierău (Măierău, deformat prin etimologie populară), Aninișul, Aninoasa, Arinișul, Ilfovăț (îl< jalsa, jelsa
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
magh. szil, „ulm“ + ágy, „albie de rîu“), Teioasa, Valea Teiului, Lipău, Lipia, Lipova, Lipov (< sl. lipa, „tei“), Hașfalău, Hașag (< magh. hàrságy, „pădure de tei“), Săldăbagiul (< magh. száldobágy, „loc bogat în tei“), Săldăbuș (< Szoldobos < szoldobos, „bogat în tei“). În multe dintre toponimele de mai sus și în altele de același tip pot fi implicate sau interferate, într-un fel, antroponime cu formă identică sau asemănătoare, care ar fi posibil să aibă și ele, în ultimă instanță, aceeași bază apelativă cu toponimele. Bucovina
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dintre toponimele de mai sus și în altele de același tip pot fi implicate sau interferate, într-un fel, antroponime cu formă identică sau asemănătoare, care ar fi posibil să aibă și ele, în ultimă instanță, aceeași bază apelativă cu toponimele. Bucovina Este numele provinciei istorice din nord-estul Romîniei și al unui deal din Obcina Feredeului. Dealurile din apropierea Cîmpulungului Moldovenesc sunt, de altfel, numite împreună Obcinile Bucovinei. Toponimul are la bază apelativul slav buk, „fag“, la care se adaugă sufixul compus
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fi posibil să aibă și ele, în ultimă instanță, aceeași bază apelativă cu toponimele. Bucovina Este numele provinciei istorice din nord-estul Romîniei și al unui deal din Obcina Feredeului. Dealurile din apropierea Cîmpulungului Moldovenesc sunt, de altfel, numite împreună Obcinile Bucovinei. Toponimul are la bază apelativul slav buk, „fag“, la care se adaugă sufixul compus -ovina < ov + ina, rezultînd bucovina, „pădure de fag“ (așa cum confirmă ucr. bukovyna, „pădure de fag, făget“). Cunoscînd originea numelui provinciei, un grup de tineri bucovineni, între care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]