1,558 matches
-
Acasa > Poeme > Dragoste > TORȚĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2186 din 25 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului TORȚĂ Precum o torță te-ai aprins întruna, Te-a mistuit doar dorul de copii, Ai ars de grija pentru ai tăi fii, Cum ziua
TORŢĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371703_a_373032]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > TORȚĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2186 din 25 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului TORȚĂ Precum o torță te-ai aprins întruna, Te-a mistuit doar dorul de copii, Ai ars de grija pentru ai tăi fii, Cum ziua soarele și-n noapte luna. Te însoțești cu clipele târzii Și-ți mai rămâne ultima, doar
TORŢĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371703_a_373032]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > TORȚĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2186 din 25 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului TORȚĂ Precum o torță te-ai aprins întruna, Te-a mistuit doar dorul de copii, Ai ars de grija pentru ai tăi fii, Cum ziua soarele și-n noapte luna. Te însoțești cu clipele târzii Și-ți mai rămâne ultima, doar una, Când firu-i
TORŢĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371703_a_373032]
-
se destramă, Iar inima abia dacă mai bate, În ochii plânși se-amestecă doar teamă Cu suferință pentru tot și toate. Și tot astfel, destinul tău de mamă, Biruitor, se-nalță și răzbate. Leonte Petre Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: TORȚĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2186, Anul VI, 25 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TORŢĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371703_a_373032]
-
într-o limbă nepământeană, așa că umblam năucă și speriată de acel loc înfricoșător și tainic, încercând să-mi dau seama unde mă aflam și de ce. Era o noapte fără lună și fără stele, dar orașul era totuși luminat de niște torțe ciudate ale căror flăcări pluteau de-a lungul străzilor, având forme bizare, culori și dimensiuni diferite, încât nici una nu semăna cu cealaltă. Eram îmbrăcată ca o menajeră din secolul al XIII-lea, dar desculță, cu părul cârlionțat care îmi ajungea
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
loc / „În care nu-i hotar deloc,/ sau gând spre-a-nțelege...,/ Și ochiu-ncearcă în zadar /...să vadă ce se-alege!” ( Nicu Doftoreanu / Tangou de descarcerare a iubirii). Dorința celui îndrăgostit este aceea de durabilitate, pasiunea să ardă ca o torță, să nu se stingă niciodată, veșnic ”tangou” de sentimente , mereu, mereu înfloritoare și pline de avânt. Poetul Nicu Doftoreanu caută ”calea-mplinirii în toate”, conștient fiind că timpul rămas este prețios și neînduplecat, totodată, că ”esența fericirii” nu trebuie risipită
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
E CUVÂNTUL DE IUBIRE Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului M-ai zămislit iubite din vise, c-un fir de nisip și stele Și m-ai renăscut vers, pentru tine poezie, Torța ard, pasiune și viață-n trup de femeie Ce-ar vrea că sufletul în Paradis să-ți ieie. Ai întrebat Iubirea dacă vrea să doară, de ce ne-am păcălit Când dragostei tribut de sânge noi i-am dăruit? Crezi oare
OFRANDĂ MI-E CUVÂNTUL DE IUBIRE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374179_a_375508]
-
nu și promisiuni. Cu puțin noroc, îi devii ghid. Bine, e vorba și de compatibilitate. Te acceptă ori nu. Poți deveni olarul din mâinile căruia se ridică lumi de tot felul. Cunoști înălțări și prăbușiri, le treci pe hârtie! Aprinzi torțe iubirii, lași scrumul pe colțul din stânga să fumege până la distorsionare și mai mult, să roadă sufletul, să împartă văpăile cu aceeași intensitate celor ce văd prin ochii tăi, simt prin inima ta, plâng prin lacrimile tale. Alegi singurătatea ca pe
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
acaparează viața, Albastrul din oceane se-amestecă cu sânge, Va domina un fur care-și ascunde fața Ce nu îi va păsa dacă pământul plânge. În ceasul de pe urmă să ne trezim din vrajă Unindu-ne iubirea și devenind o torță, Noi suntem una cu El, ce stă de strajă, Căci ne-a creat să fim pe lume ca o forță. Deci să ne-ndepărtăm de neguri și abis Ca Terra să n-ajungă o nesfârșită cruce, Lumină să purtăm pe
ULTIMA RĂSCRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378734_a_380063]
-
ceața. Și-n tăcerea de cerneal-a nopții adormite, Vântul țese o urzeală de șoapte vii, mocnite. Frunzele foșnesc speriate spaime iluzorii, Toba tunetului bate zguduind toți norii. Somnoroși și zăpăciti se ciocnesc cu forță, Scuipă flăcări aiuriți...cerul arde-n torță. Și în ropote grăbite ploaia se coboară În grădinile trezite, până-n ulicioară. Dansul ei amețitor pământul frământă, Cântecul șuierător noaptea o descântă. Se oprește obosită după-atâta joc Și-apoi pleacă-nvăluită de aburi într-alt loc. Referință Bibliografică: PLOAIA / Mariana
PLOAIA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378803_a_380132]
-
de scîrboșenia asta. La colț, mă ajung. Hei! zice bruta șoptit, o țigară, please! Dintr-un salt sînt în Parcul Teatrului. Teatrul! Să-l ocolesc? Nu. Intru. Ce inspirat! Ce desprindere! Aici, pe bătrîna scenă, se consumă, în lumina de torță a Renașterii, drama celor mai puri și mai tragici îndrăgostiți ai lumii. A, deci ăsta-i baletul promis de brunul meu elf al dansului. Să mă liniștesc, să văd, să aud! Plutirea celor doi deasupra tuturor, deasupra urii ce-mpuținează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
văd, să aud! Plutirea celor doi deasupra tuturor, deasupra urii ce-mpuținează nobilele tabere, protejați, atît de fragil, doar de cei dragi din preajmă, volutele lor suple și prevestitoare de nenorocire, mișcările de ansamblu ale tinerilor și frumoșilor curteni, magistrale, torțele, prestanța stăpînului și stăpînei serenisimei cetăți, spiridușii-saltimbanci, lăncierii, costumele, iar și iar torțele, candelabrele, muzica, înălțător-otrăvitoarea muzică a unui Prokofiev în oră astrală, iarăși plutirea celor doi, a unui Romeo și a unei Juliete ce se-ndreaptă senini spre moarte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tabere, protejați, atît de fragil, doar de cei dragi din preajmă, volutele lor suple și prevestitoare de nenorocire, mișcările de ansamblu ale tinerilor și frumoșilor curteni, magistrale, torțele, prestanța stăpînului și stăpînei serenisimei cetăți, spiridușii-saltimbanci, lăncierii, costumele, iar și iar torțele, candelabrele, muzica, înălțător-otrăvitoarea muzică a unui Prokofiev în oră astrală, iarăși plutirea celor doi, a unui Romeo și a unei Juliete ce se-ndreaptă senini spre moarte... Cum s-a ivit acest impozat ansamblu de balerini tineri, fete și băieți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ascunsei pofte, cînd furișată-n încăperi întunecoase desfrînata nopții Își joacă rolul, sub Mască tăinuita, șoptind un imn și îngăimînd o rugăciune. Pe preoți El îi rîndui și pe Preotese, învesmîntați în măști de fiara, Inspirînd taină; și ei purtară torțe: amețitoare fumuri În jurul Templului rostogolescu-se; și luat-au Soarele arzînd că pară peste Los 30 Și, cu mașinării imense jos rostogolindu-l, siliră sfera Groaznică. Soarele, împurpurîndu-se precum un leu feroce-n lanțuri 224, Se coborî la sonul instrumentelor care-înecară
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un bătrân român (baș); cavaleri, soldați, bărbați și femei din Aquileia, barbari, soldați și ofițeri români, pustnici, sclavi, copii. Prolog. Tabloul 1. Piața din Aquileia. Orașul a fost distrus de hoardele hune comandate de fiorosul Atilla: noaptea este luminată de torțe și de focurile care încă mai ard în oraș. Un mare număr de huni și ostrogoți aduc un omagiu conducătorului lor. Uldino, tânărul sclav breton al lui Atilla, prezintă învingătorilor un grup de fecioare din Aquileia care luptaseră curajos alături de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
hunilor rămași fără conducătorul lor și să-i facă să bată în retragere. Ezio declară că este gata să apere Italia cu prețul propriei sale vieți (È gettata la mia sorte,). Tabloul 2. Tabăra lui Atilla. În noaptea iluminata de torțe se fac pregătiri pentru un banchet solemn. Atilla cu însoțitorii săi îl primește pe Ezio și îi propune să fie de acord cu un armistițiu. Deodată o rafală de vânt stinge majoritatea tortelor. Ascuns, Foresto o informează pe Odabella că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
possiam star ligi al nostro. Io stesso, si, io, io, Devo talor da un lato Porre îl timor di Dio E, per necessità sviar l'onore, Usare statagemmi ed equivoci, Destreggiar, bordeggiare. E voi, coi vosri venci E coll'occhiata torța da gatto pardo E I fetidi sghignazzi avete a scorta Îl vostro Onor! Che onore?! Che ciancia! Che baja! Può l'onore riempirvi la pancia? No. Può l'onor rimettervi uno stinco? Non può. Nè un piede? No. N'è
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
onor non è chirurgo. Che è dunque? Una parolă. Che c'è în questa parolă? C'è dell'aria che vola. Bel construtto! 447 L'onore lo può sentir chi è morto? No. Vive sol col vivi? Neppure : Perchè a torțo lo gonfian le lusinghe, Lo corrompe l'orgoglio, L'ammorban le calunnie; E per me non ne voglio, no! Mă, per tornare a voi, furfanti, Ho atteso troppo, E vi discaccio. Olà! Lesti! Al galoppo! Îl capestro assai bene vista
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un Tedesco, Tutto îl mio deșco a un olandesse lurco, La mia bottiglia d'acquavite a un Turco, Non mia moglie a sè stressa. O laida sorte! Quella brutta parolă în cor mi torna : "Le corna!" Bue! Capron! Le fusa torțe! Mă non mi sfuggirai! No! sozzo, reo, Dannato epicureo! Prima li accoppio E poi li colgo, li accoppio! Io scoppio! Vendicherò l'affronto! Lăudată sempre sia Nel fondo del mio cor la gelosia. Aria Quand'ero paggio del Ducă di
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de „miresmele” sacrului Înainte de ivirea sau săvârșirea lui. Motivul Învierii (sau al trezirii) este des Întâlnit atunci când se are În vedere formarea și educarea omului. Alături de metafora cioplirii pietrei de către sculptor, a modelării lutului de către olar, a iluminării de la o torță sau de la un foc, a corăbierului ce Înfruntă marea și furtunile, a grădinarului ce ajută pomii și florile să crească etc., acest motiv le Înglobează pe toate acestea, datorită forței transfiguratoare ce rezultă din conlucrarea unui interior (omenesc) cu al
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a trupului și a vieții trupești. Această scenă, jucată pe o ulicioară din Roma, nu este altceva decât o mică dramă grotescă a trupului. (M. Bahtin, 1974, p. 272) Carnavalul se Încheie cu sărbătoarea focului: Este o grandioasă retragere cu torțe pe Corso și pe străzile alăturate. Fiecare participant la procesiune este obligat să ducă o lumânare aprinsă: „Sia ammazzato qui non porte moccolo!”, ceea ce Înseamnă „Moarte aceluia ce nu poartă un muc de lumânare!”. Scoțând acest strigăt sângeros, fiecare se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a devenit de atunci forma de a marca celebrarea reginei. Sărbătoarea s-a păstrat și după moartea Elisabetei și chiar În perioada revoluției lui Cromwell, diversificându-se cu elemente din Ziua Papei, cum ar fi aprinderea de focuri, procesiuni cu torțe, cântece cântate de copii și ospețe. După 1679, această celebrare s-a transformat Într-un carnaval satiric, din cauza protestelor Împotriva venirii la putere a lui James al II-lea (rege catolic) - luând În derâdere autoritatea sa, protestanții sărbătoreau urcarea la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
încercându-se aducerea lui în fața justiției. Se constituie, pentru a-l susține, Gruparea criticilor literari români. A. publică în „Dreptatea”, „Ramuri”, „Adam”, „Cuvântul”, „Mișcarea”, „Dimineața”, „Săptămâna C.F.R.”, „Progresul social”, „Viața”, „Vremea”, „Realitatea ilustrată”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista română”, „Informația zilei”, „Torța”, „Jurnalul de dimineață” ș.a. Este închis trei luni (1943) pentru pamfletul Baroane, care lovea, abia voalat, în Manfred von Killinger, reprezentantul lui Hitler în București. Distins, din nou, cu Premiul Național pentru poezie în 1945, tipărește volumele Bilete de papagal
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și comentează, poematizând, evenimentul politic, intern sau internațional. Reportajele sale metamorfozează faptele nude (luate ca pretext), așezând sub lupă detaliul, pentru a extrage semnificații în registrul literaturii. Pe-un picior de plai (1957), Cât în șapte zile (1960), Cu o torță alergând în fața nopții (1972) ating nivelul „artistic” al scrisului, vădind o deschidere eseistică, probată și în jurnalele de călătorie, ocazionate de plecările în străinătate: Foamea de spațiu (1969), Jurnal în China (1970). Detenta romanescă este însă impresionantă, propulsând titluri atât
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Măștile lui Goethe, București, 1967; Labyrintul, București, 1967; Osânda soarelui, București, 1968; Vânzarea de frate, București, 1968; Teatru, București, 1968; Foamea de spațiu, București, 1969; Martiriul Sfântului Sebastian, București, 1969; Princepele, București, 1969; Jurnal în China, București, 1970; Cu o torță alergând în fața nopții, București, 1972; Caietele Princepelui, I, Cluj, 1972, II-VII, București, 1973-1981; Războiul undelor (în colaborare cu N. P. Mihail), București, 1974; Incognito, I-IV, București, 1975-1980; Miresele, București, 1975; O istorie polemică și antologică a literaturii române de la
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]