2,164 matches
-
acesta putea să simtă care era starea de sănătate mentală, fizică și psihică a pacientului său. Reușea să le ghicească starea emoțională, doar simțindu-le pulsul. Nu vi se pare fascinant? Articolul amintea povestea tristă a unei călugărițe care fusese torturată. Când medicul budist i-a verificat pulsul, a rămas șocat. Putea să-i „simtă disperarea din puls” și și-a dat seama de suferințele prin care trecuse. Era sensibil la nevoile ei. Plângând, i-a pregătit niște leacuri din ierburi
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
scriitorului) Doctorul White relatează un caz de nevroză, crampa scriitorului, asociată unei afecțiuni neurastenice. „O doamnă - de obicei dinamică și inteligentă - era acum o epavă din punct de vedere fizic. Nu putea dormi, avea stări nervoase foarte grave care o torturau și nu putea ține în mână un stilou. După ce scria câteva minute, trebuia să se oprească din cauza durerilor sau a furnicăturilor din braț, de la încheieturi sau din degete. De asemenea, era aproape surdă din cauza unei probleme la urechea mediană. După
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
supus, hotărârea lui de a nu se lăsa prins În plasa dușmanului, de a-și apăra cinstea de luptător, de a fi demn de tovarășii lui, constituie un exemplu de eroism, Îndreptar pentru tinerele generații: «Izbească-i cât de sângeros Tortura și osândaEi simt deasupra fâlfâind Cu aripi largi izbânda!» O mărturie poetică a vitregiei vremurilor care au trecut și o amintire pururi vie de dragoste pentru Patrie, pentru Partid, se află și poemul Slavă eroilor Doftanei al Mariei Banuș: «Aduceți
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sfinții - vor putea face față în mod onorabil unei asemenea provocări. Cei mai mulți vor ceda. Ei vor ști însă prea bine că sunt vinovați din punct de vedere moral. Contemporanul și suveranul lui Kant, regele Prusiei, Friedrich cel Mare, a abolit tortura ca instrument pentru producerea probelor de vinovăție în justiție, act pe care filosoful l-a apreciat în mod deosebit. Două secole mai târziu, mulți oameni au fost condamnați la moarte sau la cele mai grele pedepse în procese intentate de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Amenințarea a produs imediat efectul scontat; învinuitul a vorbit. Corpul copilului a fost găsit într-un iaz de lângă Frankfurt. Înaltul funcționar al poliției și-a asumat responsabilitatea pentru decizia sa și a informat imediat procuratura. Codul Penal german interzice strict tortura ca metodă de anchetă. Iar amenințarea cu tortura este echivalată de lege cu punerea ei în pratică. Cazul este discutat în Der Spiegel drept dilemă juridică. Pot fi invocate argumente juridice pentru și împotriva deciziei funcționarului poliției din Frankfurt. Pentru, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
17 decembrie 1949, în fața direcțiunii, iar într-una din seri Țurcanu l-a instruit deja pe Pătrășcanu cum să procedeze în acțiune, cerându-i chiar părerea despre unii colegi de lot care ar putea fi utilizați și ei2. După ce erau torturate, victimele erau preluate de grupul Țurcanu și forțate să lovească, la rândul lor, pe alții, refuzul însemnând o nouă bătaie. Un alt episod important este relatat de același Pafnutie Pătrășcanu și a avut loc pe 11 sau 12 decembrie 1949
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
erau diferite: unii fuseseră anunțați prin codul Morse bătut în ziduri (cazuri extrem de rare, date fiind restricțiile din penitenciar și supravegherea permanentă), alții erau puși în gardă de expresii sau gesturi atipice ale foștilor prieteni, iar după ce primele loturi fuseseră torturate deja, erau vizibile urme de bătăi la mulți dintre cei din cameră. În rest, marea majoritate a victimelor au căzut în această capcană și au dezvăluit informații pe care le ascunseseră în timpul anchetelor. Această primă fază avea și un scop
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în pielea agresorului pentru a contribui la trecerea prin toate etapele a altor deținuți. Practic, victimele erau obligate să se transforme în agresori pentru alte viitoare victime, pe care trebuiau să le tragă de limbă, la început, și să le tortureze mai apoi. Este de prisos să adăugăm că cei care refuzau acest sinistru rol erau trecuți încă o dată prin toate etapele de tortură, deseori și mai furibunde, ca leac împotriva încăpățânării lor. Interveneau aici și diverse procese psihologice, agresorii căutând
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe coimplicarea deținuților în timpul torturilor pentru o ambiguizare a vinovățiilor, care trebuia să conducă la păstrarea secretului asupra acțiunii din Pitești, dar și la învrăjbirea deținuților. Comuniștii au mizat pe faptul că nici unul dintre cei care au fost obligați să tortureze nu va avea curajul să mărturisească, însă acest lucru s-a întâmplat totuși, îndeosebi după 1989. Confuzia legată de vinovății a fost însă întreținută atât de persoane interesate, cât și - din păcate - chiar de victime, care nu au reușit să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
seara de 24 decembrie, Pătrășcanu (în înțelegere cu Țurcanu) l-a acuzat pe acesta de oportunism, opinie susținută și de Vasile Pușcașu, Gheorghe Roșca și Virgil Bordeianu. În prima zi de Crăciun a început o bătaie generală, prima dată fiind torturați cei din tabăra împotriva „reeducării”, urmați de Bogdanovici, zdrobit în bătăi de suceveni, spre uluirea sa. Apar și de data aceasta mențiuni cu privire la implicarea gardienilor din închisoare în ostilități 2, dar victimele agresiunii - cu excepția lui Bogdanovici - nu se cunosc. Alexandru
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
al doilea lot din camera 4-spital, în frunte cu Livinschi, Badale și alți suceveni, pentru a continua acțiunea. În camera 4-spital au fost reținuți Ion Popescu, Nicolae Călinescu, Iosif V. Iosif, Constantin Păvăloaie și aduse loturi noi pentru a fi torturate, dintre victime fiind menționate Mihai Jianu, Cornel Popovici și Ion Gheorghiu 1. Pentru a menține secretul asupra acțiunii, victimele care erau torturate peste măsură și, din cauza aceasta, își degradau sănătatea deja precară, nu erau trimise la infirmerie, ci tratate superficial
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost reținuți Ion Popescu, Nicolae Călinescu, Iosif V. Iosif, Constantin Păvăloaie și aduse loturi noi pentru a fi torturate, dintre victime fiind menționate Mihai Jianu, Cornel Popovici și Ion Gheorghiu 1. Pentru a menține secretul asupra acțiunii, victimele care erau torturate peste măsură și, din cauza aceasta, își degradau sănătatea deja precară, nu erau trimise la infirmerie, ci tratate superficial de Coriolan Gherman, care era student la Medicină. Pătrășcanu dezvăluie că, pe 21 ianuarie 1950, lotul din camera 4-spital a fost informat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
primul semn că administrația urmărea exportarea acțiunii și în alte penitenciare. La sfârșitul lui martie 1950, cei doi au fost transferați la Brașov, unde vor încerca să pună în aplicare indicațiile primite. Prin martie-aprilie 1950, la camera 2-parter a fost torturat lotul Dumitru Bordeianu, Mihai Iosub, Ion Pintilie, Constantin Oprișan, Ion Munteanu, Ieronim Comșa, de către un „comitet” condus de Adrian Prisăcaru și Virgil Bordeianu. La camera 4-spital a fost maltratat, începând cu luna martie, lotul clujenilor, din care făceau parte Nichifor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că tot ceea ce a făcut la Târgu Ocna se datorează „nenorocitului de Pitești” și că își dă seama că a făcut multe prostii și nu știe când le va putea repara. Toate aceste mărturisiri arată că Pafnutie Pătrășcanu, care fusese torturat în mai multe rânduri la Pitești până să treacă de partea agresorilor, își revenise sufletește și își făcea procese de conștiință. Totodată, el și-a dat seama că se va încerca mușamalizarea implicării organelor de stat în acțiunea lor. Raportând
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lor au căutat să se afirme în sanatoriu, conform indicațiilor primite de la Țurcanu la Pitești. Preveniți că vor putea întâmpina probleme, întrucât nu toată administrația era la curent cu acțiunea lor, nu s-au descurajat când prima încercare de a tortura deținuți la începutul lui iunie 1950 a provocat reacții potrivnice din partea acesteia, ci au profitat de vizitele oficialilor Securității (văzută ca fiind o putere aflată deasupra celei reprezentate de directorul închisorii) pentru a-și înlătura opozanții. Nefiind ajutați cu indicații
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ca ceva petrecut între deținuți”3. Popa i-a sugerat lui Matei să înceapă acțiunea și la Gherla, iar acesta a încuviințat după ce a discutat problema cu ofițerul politic. Sucegan a propus înființarea unei camere de experiență, unde să fie torturați doi deținuți, probabil pentru a se convinge de validitatea metodei. Livinschi și Popa au decis să utilizeze camera 96, unde erau izolați medical Pușcașu și Constantin Maftei, iar victimele alese au fost Virgil Finches și Ion Bologan 4. Încurajări din partea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cazați la camerele 105, 106 și 107, iar informațiile le dădeau lui Ion Stoian. Cei care nu cedaseră bătăilor au rămas la camera 99, unde au fost introduși Boeriu, Botez și Murărescu (mai târziu fiind aduși Pușcașu și Livinschi), și torturați în continuare. Acțiunea cuprinsese mai multe celule de la etajul III al închisorii, în perioada septembrie 1950 - ianuarie 1951, principalele centre fiind la camerele 96 (condusă de Pușcașu, dar și de Murărescu și Romanescu), 98 (aceiași trei, dar în altă perioadă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ocazia celebrării Unirii, motiv de tortură pentru Vasile Boureanu, Constantin Cristescu, Dumitru Mitrea și Ilie Brânzei. O săptămână mai târziu au fost aduși în cameră Octav Obreja și Vasile Balanovici. Din 10 decembrie 1950 și până în martie 1951 au fost torturați în cameră, sub comanda lui Mihai Livinschi: Octav Obreja, Mihai Niță, Traian Carpiuc, Aurel Vușcan, pr. Papken Keropeian, Alexandru Bozenovici, Paul Caravia, Dumitru Burtea, Virgil Nicoară, Constantin Pilat, Ion Radovan, Constantin Bartea, Aurel Popescu, Nicolae Kișu și alții. Popa recunoaște
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Paul Caravia, Dumitru Burtea, Virgil Nicoară, Constantin Pilat, Ion Radovan, Constantin Bartea, Aurel Popescu, Nicolae Kișu și alții. Popa recunoaște că obținerea informațiilor se făcea prin bătaie și că, înainte de a introduce deținuții în camerele în care urmau să fie torturați, stătea de vorbă cu oamenii lui din celule, dându-le indicații despre cei care vor veni acolo și cu privire la materialul pe care îl dețineau. De asemenea, îi amenința pe acoliți că, dacă vor deconspira acțiunea, vor fi omorâți și le
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
o inițiativă a celor patru, fără a avea directive în acest sens din partea sa4. În plus, recunoaște că el, Grama și Șerbănescu i-au instigat pe gardienii Tiberiu Gabor și Augustin Vășcan să îi bată pe deținuți, după ce aceștia erau torturați în camere. Puterile lui Popa erau nelimitate în închisoare: Păvăloaie spune că nu se putea pleca de la Gherla spre Canal fără acceptul acestuia, chiar lui fiindu-i respinsă cererea pentru că era util acțiunii. Transferuri. Oprirea acțiuniitc " Transferuri. Oprirea acțiunii" Popa
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
iar acesta i-a spus lui Popa „Țanu” că nu recunoaște cele declarate, astfel că Pușcașu și Stoian au fost puși să îl bată din nou până a cedat 1. Între iulie și septembrie 1951, la camera 99 au fost torturați Virgil Maxim, Titi Stoica, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Dumitru Neagu, Ion Ismana, Mihai Timaru, Constantin Teja și alții. În luna august au sosit două loturi de la Pitești, printre ei fiind și Țurcanu, pe care Popa l-a pus rapid la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
atât comandantul, care era la curent cu bătăile, cât și ofițerul politic Chirion. Una dintre victime spune că Chirion și brigadierul Pompiliu Lie (fost student la Medicină în Cluj) hotărau cine să fie adus noaptea la brigăzi pentru a fi torturat. Pentru a acoperi strigătele celor maltratați, cei din brigăzi puneau pături la ferestre și cântau la acordeon, fără prea mare succes însă3. Se pare că în august 1951 Grama, Bogdănescu, Gherman, Sofronie, Cojocaru și Laitin au plecat de la Valea Neagră
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din URSS-ul anilor ’30. Vom prezenta pe larg versiunea comunistă a evenimentelor, complet denaturată, pentru a sublinia ridicolul ei. Conform acelorași documente oficiale, primele cercetări au debutat abia în aprilie 1952. Fiindcă se urmărea numai incriminarea deținuților care au torturat, fără a implica în nici un fel autoritățile, prima etapă a constat în obținerea de acuzații împotriva agresorilor din partea celor care au fost schingiuiți. Au fost chestionați, în decursul lunii aprilie și la începutul lui mai 1952, opt victime ale sistemului
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
termen. La Pitești a dus o „activitate criminală”, a maltratat deținuți și l-a ucis pe Bogdanovici din ordinul lui Țurcanu, continuând ulterior activitatea la Gherla. Rechizitoriul îl prezintă ca fiind cel mai sadic dintre agresori, menționând că l-a torturat două luni de zile pe Vintilă Vais (Weiss). Pușcașu este acuzat și că ar fi scos material informativ din închisoare prin Grigore Romanescu. Vasile Păvăloaie ar fi fost pregătit pentru a deveni legionar în 1939 de către un coleg, iar în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Bogos pentru reeducarea de la Târgșor, unde a activat cu Iosif Cobzaru, adunând informații. În decembrie 1950 a fost mutat la Gherla, unde a lucrat cu Popa, a condus camera 99 împreună cu Livinschi, Murărescu, Botez și Liviu Boeru până în martie 1951, torturând treizeci și cinci de deținuți, plus alți douăzeci care au mers la Baia Sprie. Din 20 iulie 1951, a acționat la camera 107 cu Popa și Pușcașu, maltratând cinci deținuți timp de o lună, ulterior torturând și în camerele 81, 102 și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]