768 matches
-
Școala Dumbrăveni, comuna Râșca, jud. Suceava, până în anul 1976, când revine în locurile natale. Făcliește și trudește pe ogorul didactic, la Școala Dumbrava Lespezi, școală în care, începând din anul 1 985 și în prezent, este și director. Florentin-Adrian Maftei, trăitor al locurilor pline de istorie, asemeni celor ce au trăit pe aceste meleagur i și au lăsat amprenta lor, peste timp: Mihail Sadoveanu, V asile Al ecsandri, Ion Creangă, Calistrat Hogaș, Cezar Petrescu și neuitatul Alexandru Ioan Cuza, întreprinde cercetări
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Emilian Marcu construiește înainte de toate, o parabolă a spiritului uman și a lumii-logos, cărora le sugerează o congruență relevantă. Sonetele sale au o muzicalitate diafană, relevând și sub acest aspect talentul incontestabil al poetului (Constantin Miu, Di ana Vrab ie). Trăitor al Iașilor și călător pe locurile sfinte pe unde a călcat Ștefan cel Mare, nu se putea să lipsea scă din sonetele sale reverberațiile Cotnarilor. Când s-aprinde orizontul în pleoape Și lumina strugurelui ne-a unit Ne-mbrăcăm în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
au adunat, Țării tocmind sfat! Cine-i de-ajuns de bogat? Dau via de vânzare! De-ndată un tătar, Cu haine ca de graur, Se-nfățoșează dar, Cu multe pungi de aur. Dar zise Petre Capra: „Măriți negustori Și meseriași, Luminați trăitori De prin Iași: E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Semnez, eu, Petre Capra De vinuri vestitor, în slova latinească: „Sunt prim cumpărător”. (Din revista POEZIA 2008, P.P1-92) CONSTANTIN MILICESCU Colonelul Costache Milicescu a fost numit la data
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
instanță cea mai sigură garanție a perenității moștenirii noastre pe aceste meleaguri, iar pe Dimitrie Drăghici să-l consacre pentru veșnicie ca inițiatorul activității medicale în ținutul Vasluiului, care avea să aibă o evoluție atât de frumoasă în slujba sănătății trăitorilor acestor locuri atât de încărcate de istorie. Elena Șubin a fost stăpâna Vasluiului aproape un veac, iar viața ei s-a caracterizat prin memorabile acte filantropice. Provine din familia domnitoare Ghica. Constantin Matei Ghica, născut la Vaslui în anul 1740
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
nu mai acceptă asimetria de gen în privința limitelor spre care aspiră. Ne-a lipsit tradiția autonomiei și libertății, deci nu avem „istorie”. Această tradiție nu aparține nici bărbaților români. Exercițiul lor este încă în fază primară și stângace pentru cei mai mulți trăitori vinovați că au suportat prea obedient anularea voinței proprii. Dar libertatea și autonomia nu își au granițele doar la ușa statului, ci și la cea a casei. Drama nelibertății devine la aceasta din urmă granița monopolului sexului care păstrează o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
un lucru sunt sigur: că am început să scriu mai târziu ca alții, că n-am fost precoce sau vreun copil minune. Am fost normal, un băiețel de mahala, isteț, premiul întâi, toți copiii iau premiul întâi în clasele mici...trăitor într-o provincie cu oameni cumsecade, o periferie a Bacăului care fusese și a lui Bacovia cu o jumătate de veac înainte. Cu târguri de joi, cu coceni și balegă pe caldarâm, cu iarmaroc de Sfântul Petru, cârciumi și covrigi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dintotdeauna a avut vocația martirajului. A fost/este o rană deschisă pe trupul Țării. Consemnările ce urmează sunt făcute pentru a evidenția, cât mai pregnant, baștina poetului Arcadie Suceveanu (născut la 16 noiembrie 1952, satul Suceveni, regiunea Cernăuți), în prezent, trăitor la Chișinău. Istoria ne oferă suficiente dovezi în sensul celor afirmate. Mașinăria de produs suferință (Rusia, URSS) a impus, prin forță, "legea sistemelor de brutalizare războinice și de exploatare" (Peter Sloterdijk). Remarc, aici, și câteva însemnări din Jurnalul (1939-1940) regelui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
prima dată, după 40 de ani, în România să-și vadă frații, după ce nenea Visarion ieșise din pușcărie. V.P.: Privind retrospectiv, cu maturitatea celor 70 de ani trăiți, care sunt bucuriile, tristețile, împlinirile, neîmplinirile poetului și militantului român Vasile Tărâțeanu, trăitor la Cernăuți? V.T.: Bucuriile mele sunt cărțile pe care le-am scris până acum, dar și durerile mele tot ele sunt. Mă bucur de reușitele colegilor mei, îi numesc doar pe cei care au rămas la baștină și n-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
fost gândit și scris ințial în franțuzește, spre a fi apoi tradus într-o românească relativ frustă, în care urbanitatea se numește „politicire“... Dar în această limbă cu inflexiuni arhaice „să aude vorovind“ o mare bucurie a noului! Nu toți trăitorii acelui timp erau dispuși s-o împărtășească. La 1 ianuarie 1835, M. Kogălniceanu le scria, din Lunéville, surorilor lui aflate la Iași: „J’ai vu aussi par vos lettres que mon père a résolu de passer les soirées en famille
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pe ferești, convoiurile colosale de cărți care zburau umplînd cerul, iar vîntul le spunea numele lor cînd mai plîngător, cînd mai sălbatec...” 7) De unde a luat Bacovia ideea „zborului cărților”? Un răspuns a dat Marcel Marcian, care crede că poetul, trăitor printre evreii din Bacău, a cunoscut o legendă din martirologia iudee: „martirul în clipa supremă, se înfășoară în sulul desfășurat al Torei, pentru care pătimea, arde, împreună cu Tora, mistuindu-se, în vreme ce literele Torei se ridică la cer”8). Ea putea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o poveste proprie din care nu lipsesc Chișinăul și Cernăuțiul) de iradiere a civilizației europene și a democrației liberale, cu distanța firesc asumată față de jivinele dâmbovițene (cu scuzele de rigoare pentru cele câteva zeci de oameni cultivați, demni de respect, trăitori în Sodoma națională). Să învățăm, deci, finețea și mândria provensală! Post scriptum. Și să nu uit: stricto sensu, "provincie" desemnează un teritoriu cucerit militar și administrat ca atare de cuceritor. Nu e cazul, până astăzi, ca Iașul să fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
durerii e prea vie pentru a putea fi altfel atenuată, din nefericre, decât de curgerea inexorabilă a timpului, iar subtilitățile teologice nu-și au rostul. Mângâierea duhovnicească într-un astfel de caz nu poate veni, firavă, decât de la un adevărat trăitor întru Hristos, cu milă și empatie misionară, așa cum mi s-a părut a fi părintele paroh din Gura Humorului care o cunoștea de mică pe tânăra jertfită pe altarul omeniei. Și eu am o fiică de 21 de ani, studentă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dă semne că și-ar fi regăsit un anumit echilibru prin reîntoarcerea la brazda strămoșilor săi. Versurile cioplite cu dalta În stânca rezistentă a materii verbale, realizează prima oară o viziunea lirică a celui mai mare poet al țărănimii noastre, trăitor o viață Întreagă la oraș, dar aspirând mereu spre universul moral al spațiului etnic oltenesc, Întrucât ipostazele lui sufletești nu se puteau mai bine regăsi altundeva. Și dacă opera În totalitate Îngăduie și alte interpretări, ca acelea al „Florilor de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Bătrânul Demiurgos se opintește-n van... În orice minte lumea Își pune Întrebarea Din nou: de unde vine și unde merge floarea Dorințelor obscure sădite În noian? Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea, În inima oricărui i-ascuns și trăitor, Zvârlire hazardată, cum pomu-n Înflorire În orice floare-ncearcă Întreagă a sa fire Ci-n calea de-a da roade, cele mai multe mor. Astfel umana roadă În calea ei Îngheață, Se pietrifică, unul În scalv, altu-mpărat, Acoperind cu noime sărmana lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
p. 14. Azap, Ioan-Pavel, BIEFF 2011, în "Tribuna", serie nouă, an X, nr. 223, 16-31 decembrie 2011, p. 34. Bambulea, Luigi, Strategiile culturii. Dialog cu Magda Cârneci (Franța), în "Verso", an III, nr. 50-51, decembrie 2008, p. 21. Barbu, Marian, Trăitor în Canada, gândind românește, în "Destine literare", an IV, nr. 7 (9), ianuarie 2010, p. 7. Barbu, Marian, Sfinții neamului românesc, în "Destine literare", an V, nr. 2 (10), mai 2010, p. 6. Barbu, Marian, Din nou Dovlatov, în "Destine
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Revistă lunară de cultură editată de Asociația canadiană a scriitorilor români (ACSR). 657 Alex Cetățeanu, Un canadian la Festivalul internațional "Nopțile de poezie de la Curtea de Argeș", în "Destine literare", an II, nr. 4 (6), iunie-iulie 2009, p. 138. 658 Marian Barbu, Trăitor în Canada, gândind românește, în "Destine literare", an IV, nr. 7 (9), ianuarie 2010, p. 7. 659 Marian Barbu, Sfinții neamului românesc, în "Destine literare", an V, nr. 2 (10), mai 2010, p. 6. 660 Rita Dahl, Poems, în "Destine
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pândă...Tăcerea unor intelectuali dar mai ales întrunirea lor în grupuri organizate nu erau deloc văzute bine, ci supravegheate cu temeinicie. Unii dintre studenți erau în anchete prelungite, parte din ei arestați. Se executase reducerea forțată a vieții mânăstirești, mulți trăitori ai lor îndepărtați, expulzați. Nu se putea ști niciodată care din oamenii țării sunt sau nu în vizorul organelor de stat, a partidului stat, mai ales în cazul celor care frecventau întrunirile și discuțiile literare. Mai ales că, după cum se
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
la ars blănuri sau pedalat în pielea goală (astea vor fi deja rutină: pielea va protesta pe toate drumurile, ca o nouă flamura, care nu reprezintă, nu simbolizează, ci etalează, expune, manifestă la propriu). Conștienți sau nu, tot mai mulți trăitori în 2008 vor îmbrățișa curentul „eco“: unii așa, de fițe; alții din instinct de înregimentare; și alții - nu prea multi, dar suficienți să țină aprinsă flama verde - chiar din conștiința. Tot mai mulți se vor convinge că altă cale nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
transmisie sexuală. Ținând cont de meseria lui Titus Steel, mi s-a părut o dovadă de consecvență din partea lui. Doar că discursul său politic, venit din partea unui om care trăiește mai mult în Germania, le va fi sunat PD-iștilor trăitori în România cam cum ar fi sunat un curs de bioetică în urechile unor țărani din Evul Mediu. Habar n-am dacă Titus Steel a reușit sau nu să penetreze spațiul politic autohton, dar recent am asistat la o nouă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
subiecte apropiate de noi, contemporane, cum sunt numite de obicei, motiv pentru care relatările istorice pot fi într-o permanentă reconsiderare, reconstruire și remodelare. Cu siguranta, „titoismul” i-a preocupat deopotrivă pe cei care l-au cunoscut în direct, ca trăitori ai acelor ani, dar și pe cei care doar au citit despre el sau l-au receptat prin intermediari. De atunci au trecut peste șase decenii, o perioadă nici prea îndelungată, dar nici scurtă. Înțeles că o politică specială, promovată
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
acest prilej, decizia constituirii Legiunii de Tir „Tudor Vladimirescu”, respingerea oricăror veleități de autonomie provinciala, devotamentul față de regele Ferdinand etc. După delimitarea frontierelor, problema minorităților a ocupat în relațiile dintre cele două țări un loc relativ neînsemnat, chiar dacă numărul românilor trăitori în Iugoslavia era suficient de însemnat, unele surse indicând peste 600.000 persoane. O asemenea situație nu poate fi explicată decât prin dorința constantă a politicienilor români de a colabora militar și diplomatic pentru contracararea tendințelor revizioniste a unor vecini
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
altul ce trebuie descifrat și știut. Lucrarea a scos la lumină din abandonate, împrăștiate și prăfuite colecții de ziare, reviste, almanahuri, anuare, calendare și alte publicații, o lume a timpurilor trecute, o istorie despre oameni, evenimente și locuri pe care trăitorii de azi și de mâine nu ar fi avut-o altfel la îndemână. Cartea, cuprinde un număr de peste 500 pagini, cu o parte ilustrată care ridică și mai mult valoarea lucrării. În Cuvânt înainte autorul prezintă pe scurt istoria Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
constituie într-o istorie a locuitorilor și a conducătorilor lor, a partidelor politice, cu luptele dintre ele: ea ne oferă informații despre economie, învățământ, cultură, artă, literatură, despre personalitățile care au colaborat la presa din Bucovina, despre ocupațiile, tradițiile, obiceiurile trăitorilor de pe aceste meleaguri. Din aceste considerente, la care aș mai adăuga și faptul că este scrisă într-o limbă curată, fără arhaisme și neologisme, și în condiții grafice ireproșabile, o recomand tuturor românilor să o citească și chiar să o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
altul ce trebuie descifrat și știut. Lucrarea a scos la lumină din abandonate, împrăștiate și prăfuite colecții de ziare, reviste, almanahuri, anuare, calendare și alte publicații, o lume a timpurilor trecute, o istorie despre oameni, evenimente și locuri pe care trăitorii de azi și de mâine nu ar fi avut-o altfel la îndemână. Cartea, cuprinde un număr de peste 500 pagini, cu o parte ilustrată care ridică și mai mult valoarea lucrării. În Cuvânt înainte autorul prezintă pe scurt istoria Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
constituie într-o istorie a locuitorilor și a conducătorilor lor, a partidelor politice, cu luptele dintre ele: ea ne oferă informații despre economie, învățământ, cultură, artă, literatură, despre personalitățile care au colaborat la presa din Bucovina, despre ocupațiile, tradițiile, obiceiurile trăitorilor de pe aceste meleaguri. Din aceste considerente, la care aș mai adăuga și faptul că este scrisă într-o limbă curată, fără arhaisme și neologisme, și în condiții grafice ireproșabile, o recomand tuturor românilor să o citească și chiar să o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]