1,201 matches
-
și libertate. De aceea și vedem pe scriitorii antici spunând într-un glas, că aceste popoare erau foarte curajoase și aproape neînvinse prin disprețul ce-l arătau pentru viață și apetitul lor de moarte. De aceea ei singuri din toți Tracii îndrăznesc a se opune oardelor nenumărate aduse de Darius cu sine în Europa. Tot de aici se explică ușurința cu care ei părăseau viața de bunăvoie. Așa regele get Dapix, văzându-se trădat de un Grec și silit a se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
văd pe tablourile columnii arzând pe aceștia la cap și la umere cu niște făclii. Înaintea zidului unei cetăți se văd înțepate mai multe capete de soldați romani și rămășițele corpului unuia sunt arătate ca aninate de roțile unui car. Tracii și Geții admiteau poligamia ca formă de conviețuire a sexelor. Menandru în niște versuri raportate de Strabon, spune: ,,Tracii toți și dintrînșii Geții mai cu samă, Noi toți (căci mi-e fala în ei să mă prenumăr), Nu suntem tocmai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se văd înțepate mai multe capete de soldați romani și rămășițele corpului unuia sunt arătate ca aninate de roțile unui car. Tracii și Geții admiteau poligamia ca formă de conviețuire a sexelor. Menandru în niște versuri raportate de Strabon, spune: ,,Tracii toți și dintrînșii Geții mai cu samă, Noi toți (căci mi-e fala în ei să mă prenumăr), Nu suntem tocmai modele de moralitate; Căci nici unul din noi nu se mai mulțumește Nici cu zece femei; mai mulți duc unsprezece
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
locuiau în Rodop, un cuțit întors, în forma hamgerului albanez. Ca arme de împotrivire aveau un mic scut, numit naQpLa; cu care se apăra din toate părțile, învârtindu-l repede în jurul lor. Cu toate că cele mai multe din aceste științi se referă la Traci, ele pot fi aplicate și la Geto-Daci. Ovidiu ne descrie astfel pe un luptător get: „Glas sălbatec, fața cruntă, lui Mart imagine vie Cu coama, cu barba de fer neatinsă, Dreapta lui, nu leneșă, rănește cu cuțitul, Purtat de tot
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
contra unui alt cap get Dapix. Crassus, răspunzând la chemarea lui Roles, include pe Dapix într-o cetate și o face să capituleze prin trădarea unui Grec, când atunci Dapix cu ai săi se sinucid cu toții. Căderea marii națiuni a Tracilor sub Romani se explică mai ales din aceste certe și dușmănii lăuntrice, care nu numai ca îi impiedecase de a se uni într-un corp înaintea primejdiei, dar provocase chiar pe Romani a se amesteca în luptele lor slăbindu-se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
i-a „răsplătit” pe Apollo Pythianul și pe Zeus Olimpianul, dăruindu-le jumătate din teritoriul Tebei (ibidem, 19, 12). Mai târziu, tebanii și-au recâștigat teritoriul (cf. Pausanias, 9, 7, 6). Sanctuarul a fost din nou victima unui atac al tracilor sau illirilor, care a dus la „stingerea focului sacru”1. Mărturiile literare sunt Întărite de dovezile arheologice care dau seama de o distrugere violentă, dar parțială: „templul... poartă urmele unei distrugeri violente, Însă paguba nu a fost, fără Îndoială, decât
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
răzbată printre rânduri și-o melancolie casnică, pe fondul căreia decorul floral din poză începea să exale inoportun un discret iz funerar. Și-acum, în sfârșit, prezența fizică avea să... Trezită din reflecție de zgomotul ușii de la intrare, își înecă tracul într-o izbucnire ușor isterică de entuziasm, în care tropăitul tocurilor ascuțite încerca să urce de-a valma trepte sonore la octavă spre-a fi la unison cu vocile gâtuite de emoție: − Fato, mai punctuală ca moartea! Figură ce ești
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
jocul pentru a ți le însuși ar compromite totodată incalculabil și pofta de viață - miza cu valoare supremă. Dincolo de ideea chefului de trai gândul nomazilor nu se aventura mai niciodată. Un domn blazat și apatic, cu apetituri în agonie și trac de slujbaș public, le părea a fi doar o caricatură de suveran - un tigru de hârtie creponată, de care făceau ei cu grămada înainte de bâlciurile de pe la țară, și care se vindeau trei la leu. Ca să fii domn trebuie să ai
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
apele pline de recife ale eternului feminin goethean. Deși zbuciumat din belșug, tatăl numai temerar nu fusese; își irosise viața ca flautist într-o orchestră de provincie, așteptând zadarnic șansa intrării în lumea muzicală a primei scene. Înaintea audițiilor decisive tracul îl descompunea, lăsându-l complet epuizat la susținerea probei. Pentru că valul cel înălțător întârziase atât la întâlnire, îl ajutase el imaginar să "se" ivească, dedicându-i singurul său copil ca pe un legământ al rămânerii credincioase în așteptare până la moarte
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
practica de 7-10 ori consecutiv, după cum simțim că e necesar. Aceasta întărește sistemul nervos și e un excelent mijloc de a lupta împotriva frigului; energia e canalizată spre periferia corpului și frigul e înlăturat. Acest exercițiu permite de asemeni stăpânirea tracului și poate ajuta pe cei care lucrează noaptea, atunci când îi “lovește” oboseala. Efectele nu sunt de lungă durată, dar puteți repeta exercițiul după necesități. De fiecare dată când e necesar să faceți să urce un pic presiunea, gândiți-vă la
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
mai indulgenți istorici unguri . Cât privește teoria formării poporului și a limbii române în sau și în Panonia, ar putea fi susținută numai dacă se admite că Panonia a fost o subarie a Romaniei Orientale, în care populația romanizată a tracilor, missilor, ilirilor, geților și dacilor deveniți latinofoni s-a putut mișca în voie în acest spațiu, ca spațiul lor istoric, până la trecerea slavilor la sudul Dunării,la anul 602, dar și după această dată, deoarece nu este firesc să privim
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
concomitent în Câmpia Panoniei, în Ardeal, Moldova și Țara Românească, în momentul venirii ungurilor, Schlözer îi identifică cu dacii latinizați : “Acești valahi nu sunt nici bulgari nici wälche (celți), ci vlahi, urmași ai marei și străvechei seminții de popoare a tracilor, dacilor și geților, care și acum își au limba lor proprie și cu toate asupririle, locuiesc Valahia, Moldova, Transilvania și Ungaria în nunăr de milioane. Vor fi fost, timp îndelungat, apăsați de goți și apoi de huni și de alții
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe daci „geți”, iar pe Decebal „căpetenia geților”, și vorbind despre Traian spune că a strivit pe „trufașii geți”. La același autor dacii liberi din nordul provinciei Dacia erau numiți când „daci”, când „geți” . Făcând parte din marele neam al tracilor, cei mai numeroși după neamul iuzilor, dar și dezbinați, numiți „marii anonimi” ai istoriei, cu un rol modest politic , geto-dacii moștenesc de la strămoșii lor, din epoca bronzului, nu numai spiritul centrifug, ci și o întreagă spiritualitate, comună, de altfel, și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
așa că și aici, în această chestiune, trebuie să fim circumspecți: „mă tem de greci și când aduc daruri”! Se pare că grecii nu puteau admite că ceea ce nu era de sorginte grecească în spiritualitatea geților, nu era atribuit geților sau tracilor, ci inspirației și transpunerii din altă parte, din Egipt, din Orientul fabulos al mitologiei și practicilor orgiastice: „Chiar ideea de nemurire getică este trecută de Pomponius Melaă prin teoriile și prejudecățile elenistice” . Deși relatările lui Herodot sunt din auzite, de la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
este trecută de Pomponius Melaă prin teoriile și prejudecățile elenistice” . Deși relatările lui Herodot sunt din auzite, de la grecii din Hellespont și Marea Neagră, fără deci, o cunoaștere pe viu, directă, nu sunt mai puțin importante, chiar dacă se face confuzia între traci și geți. Chiar de la început, Herodot aruncă o lumină favorabilă asupra geților: „sunt cei mai viteji dintre traci și cei mai drepți”, și „se socot nemuritori”, arătând și modul în care cred ei că rămân nemuritori; „credința lor este că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
grecii din Hellespont și Marea Neagră, fără deci, o cunoaștere pe viu, directă, nu sunt mai puțin importante, chiar dacă se face confuzia între traci și geți. Chiar de la început, Herodot aruncă o lumină favorabilă asupra geților: „sunt cei mai viteji dintre traci și cei mai drepți”, și „se socot nemuritori”, arătând și modul în care cred ei că rămân nemuritori; „credința lor este că ei nu mor, ci că cel care piere se duce la Zamolxis, divinitatea lor - daimonul - pe care unii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Herodot despre Zamolxis, care, om fiind, a trăit la Samos ca rob al lui Pythagoras, și care, dobândind avere, s-a întors printre ai lui. Rolul de învățător al lui Zamolxis pentru neamul său este recunoscut de Herodot care spune: „tracii duceau o viață de să răcie și erau lipsiți de învățătură”, rol care se datorează cunoașterii de către viitorul zeu a felului de viață ionian cu moravuri mai alese decât cele din Tracia, ca unul care trăise printre eleni și mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și pentru a-i chema la cumpătare și ascultare pe supușii lui. Cea mai mare realizare a lui Deceneu a fost că i-a convins pe geți să-și distrugă viile, să trăiască fără vin, ceea ce nu e de crezut, tracii fiind inițiatorii cultului lui Dyonisos, zeul vinului și viței de vie, preluat de greci, împreună cu misterele lui Orfeu. Exagerarea poate fi scuzabilă și explică creșterea puterii getodacilor sub regele Burebista, folosindu-se și ceea ce a rămas în istorie cu denumirea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
imperiu, impunând dominația getică aproape tuturor vecinilor, și constituia o mare primejdie și pentru romani, dacă ținem seama că trecea Dunărea fără să se teamă de nimeni și pustia Tracia până în Macedonia și Iliria; iar celții care se amestecaseră cu tracii și cu ilirii fură nimiciți, tot așa precum el suprimă pe boii care îl aveau pe Critasiras ca rege și pe taurisci” . Burebista a supus și toate cetățile grecești de pe litoralul Mării Negre cu excepția, desigur, a cetății Dionysopolis, din care și-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
apoi pe Aurelian, să abandoneze Dacia lui Traian, care, pentru o sută de ani, rămâne vizigoților federați ai Romei. Dacii liberi au fost deosebit de activi, fie împreună cu sarmații, fie singuri, fac incursiuni în Banat, la 235, fiind respinși de Maximin Tracul, fie însoțind pe goți, trec Dunărea la anul 238 . În dreptul istoriei goților, atât timp cât au stat în stepele nord-pontice și în Dacia, sunt puține lucruri de spus sau de adăugat. Năvălirea hunilor îi determină să-și abandoneze „imperiul creat în stepă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
VI-lea, afirmație care se bazează și pe mărturiile istoricului Iordanes și confirmată de existența manuscriselor în limba bessă aflate la mănă stirea Sfânta Ecaterina. În legătură cu denumirea Djebalieh-Gebalié, care ar însemna „oameni de munte”, așa cum s-a spus, revista „Noi, tracii” găzduiește în paginile sale păreri care nu concordă nici pe departe cu ale arhiepiscopului Porfirios și ale guvernatorului Peninsulei Sinai, Jarvis. „Tradiția acestui trib păstrează îndepărtata amintire a țării lor Llah, iar etnonimul lor Gabelia nu reprezintă o coruptelă a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
65, 67, 91 Marea Schismă, 79 Marele Boian, 162 Marx, 170, 188, 193, 205, 207, 209 Mauricius, 134 Mauros, 1135 Mavrocordat, Constantin, 174, 179 219 Matei, D. Mircea, 124, 153, 165, 166 Maxim, Mihai, 138, 146, 151, 152, 208 Maximiu, Tracul, 35 Mănăstirea Humor, 162 Mănăstirea Moldovița, 159, 160, 161, 162, 175, 177, 178 Mănăstirea Sfânta Ecaterina, 45 Mănăstirea Putna, 175 Mănăstirea Voroneț, 161 Menumorut, 136 Mihail al VIII-lea, Paleologul, 137 Mihnea al II-lea, 144 Milcovia, 170 Miorița, 120
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ideea imortalității sau mai precis a unei postexistențe fericite. În Încheiere acesta are Îndoieli, dacă acesta a fost om sau zeu. Cultul acestui zeu presupunea, deci, credința În nemurirea sufletului și anumite rituri de tip inițiatic. După ce Îi Învață pe traci felul de viață ionian și 1 Herodot, Istorii, vol. IV, 93 94, cit. de Romulus Vulcănescu În Mitologia română, p. 109 11 moravuri mai alese decât cele din Tracia „ ca unul ce trăiește printre eleni și mai ales alături de omul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cele din Tracia „ ca unul ce trăiește printre eleni și mai ales alături de omul cel mai Înțelept al Eladei, lângă Pitagora (..., pusese să i se facă o locuință sub pământ. Când locuința Îi fu gata se făcu nevăzut din mijlocul tracilor coborând În adâncul Încăperilor subterane unde stătu ascuns vreme de trei ani. În al patrulea se ivi Însă iarăși În fața tracilor și așa Îi făcu Zamolxis să creadă În toate spusele lui.” 1 Pentru unii dintre cercetători, „ retragerea Într-o
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
pusese să i se facă o locuință sub pământ. Când locuința Îi fu gata se făcu nevăzut din mijlocul tracilor coborând În adâncul Încăperilor subterane unde stătu ascuns vreme de trei ani. În al patrulea se ivi Însă iarăși În fața tracilor și așa Îi făcu Zamolxis să creadă În toate spusele lui.” 1 Pentru unii dintre cercetători, „ retragerea Într-o ascunzătoare sau coborîrea Într-o cameră subterană sunt echivalente ritual și simbolic cu o Katabasis, cu un descensus ad inferior, Întreprins
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]