21,550 matches
-
et mythologiques (p. 209-212). G. W. BOWERSOCK, Iulian Apostatul, prefață de OCTAVIAN BOUNEGRU, ediție îngrijită și traducere de IRINA IONIȚĂ și CRISTINA IONIȚĂ, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, 276 p., ISBN 978-973-152-161-9 În ultimii ani, la diferite edituri, au fost traduse mai multe biografii de împărați romani semnate de istorici străini. Faptul este, pe de o parte, îmbucurător, întrucât se îmbogățește portofoliul bibliografic al specialiștilor în istorie antică, iar, pe de alta, este trist, deoarece accentuează și mai mult sentimentul de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
domeniul istoriei antice, necunoscătoare ale epocii și personajului, străine de progresul editării textelor, ele sunt reprezentative pentru o întreagă categorie de traducători din literatura istoriografică străină care, absolvind, foarte probabil, vreo școală de limbi străine, se și cred îndreptățiți să traducă orice și care, cu acordul unor așa-ziși editori la fel de ignoranți, mercantili și fără nici o pregătire științifică, au îm pânzit rafturile librăriilor cu produsele lor deplorabile. Ediția de față nu face excepție. Cele două Ionițe, Irina și Cristina (interesant e
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
științifică, au îm pânzit rafturile librăriilor cu produsele lor deplorabile. Ediția de față nu face excepție. Cele două Ionițe, Irina și Cristina (interesant e că, deși pe pagina de titlu apar doi traducători, la p. 11 se citește Nota traducătorului [!]), traduc cum li se pare lor că sună bine, introduc sau, dimpotrivă, omit cuvinte, aspecte ce schimbă sensul ideilor, apelează la o topică ce năucește pe cititor prin nebulozitatea ei, nu catadicsesc să verifice semnificația unor termeni, nu cunosc geografie istorică
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cele două par să fi fost vrăjite de cuvântul „scholar” și derivatele lui, de vreme ce văd peste tot numai „scolastici”, precum ni se arată la p. 61, unde expresia „the ignorance of a scholiast” din cartea lui Bowersock (p. 22) este tradusă prin „ignoranței unui scolastic (sic!)”, sau la p. 42, unde formula „scholarly seclusion” din original (p. 11) apare ca „izolarea scolastică (!)”. Neștiința Ionițelor noastre o întrece pe cea a „scolasticului” închipuit din mintea lor (corect era „scoliast”), așa cum o demonstrează
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fant” - n.n./ lui Iulian la Constantinopol, care nu după multe luni, (sic!) a murit (!) /Bowersock se referă la faptul că a murit mama lui Iulian, nu acesta - n.n./”. Faptul că cele două nu au înțeles o iotă din ceea ce au tradus, căci altfel ar fi corectat tălmăcirea de mai sus, se poate vedea de la p. 23, unde apare clar că Iulian era „orfan de mamă de la naștere” (cf. p. 23 din original: „motherless from birth”), și de la p. 65, unde se
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Un grup restrâns de istorici ai bisericii, ortodoxe și neortodoxe” în loc de „Un grup restrâns de istorici bisericești, ortodocși și neortodocși; p. 2: „ecclesiastical historians” - p. 24: „istoricii bisericii” în loc de „istorici ecleziastici” (vezi p. 235: „istoria ecleziastică a lui Philostorgius”, care traduce corect expresia de la p. 117 din ediția engleză: „the ecclesiastical history of Philostorgius”, și p. 236: „unui istoric ecleziastic”, care redă „ecclesiastical historian” de la p. 118 ed. engl.); p. 26: „the church historian Socrates” - p. 70: „istoricul ecleziast Socrate” în loc de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
the ecclesiastical history of Philostorgius”, și p. 236: „unui istoric ecleziastic”, care redă „ecclesiastical historian” de la p. 118 ed. engl.); p. 26: „the church historian Socrates” - p. 70: „istoricul ecleziast Socrate” în loc de „istoricul bisericesc Socrates”; peste tot, „Church” a fost tradus și redat prin „biserică” (ex. p. 24, 174, 177) în loc de „Biserică”, întrucât, scris cu majusculă, termenul desemnează instituția, nu clădirea; necunoscând istoria ecleziastică și nefăcând nici un efort de documentare, traducătoarele au redat pe multe pagini cuvântul „of” din formule de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Acesta este cazul trilogiei compusă din volumele Tinerețe în Berlin (apărut în română în 1999 la Editura Univers), Întîlnire cu spiritul lumii (Rendezvous mit dem Weltgeist - anii studenției autorului) și Anii uceniciei pariziene (Pariser Lehrjahre), din păcate și aceasta acum netradusă la noi, deși este considerată drept cea mai reușită parte a memorialisticii sombartiene și conține referințe la originile românești ale familiei materne sau la unii reprezentanți ai spiritualității europene, de origine română. Tot în acest ultim volum al trilogiei se
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
Frost. Portrete esențiale cu toatele, precum esențiale sunt toate piesele de pe tabla de șah! Cu atât mai instructivă devenea expunerea când poetul dădea la iveală relații epistolare cu Rilke, situația acestuia (cel puțin într-un caz față de propria-i operă, tocmai tradusă de conferențiar. Era, de altminteri, fastul moment istoric când societatea românească se sincronizase cu cea occidentală, punctul în care putea coresponda creativ cu ea. Trecând din portret în portret, pe epoci, școli, curente, de la Renaștere către exponenții poeziei pure, ciclul
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
deplin: nu există suficiente dicționare etimologice ale limbii române, iar cele care există nu acoperă, în genere, decît o parte din lexic. Dispunem, e drept, de Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (apărut în spaniolă între anii 1954 și 1966), tradus recent (în 2002); un mare dicționar etimologic e în lucru, de mai mulți ani, la Institutul de Lingvistică al Academiei. Și dicționarele generale, de uz curent - DEX, în primul rînd - conțin indicații etimologice. Destul de multe cuvinte au rămas însă cu
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
ale literaturii române din perioada interbelică (în foare încăpătoarea sa Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, unde găsești pe cine vrei și pe cine nu vrei, G. Călinescu nu-l pomenește decît în treacăt, pe motiv că, deși traduse în românește chiar de autor, prozele sale ar aparține, de fapt, literaturii franceze, iar E. Lovinescu în Istoria literaturii române contemporane face doar cîteva referiri la opera sa, într-un text cu accente polemice la adresa lui H. Sanielevici). Mai degrabă ignorat
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
d'amorosi sensi» care se statornicea Între Dante și mine și care avea să mă Însemneze pentru totdeauna, explică peste ani temeritatea uriașei Încercări la care m-am supus, o supunere nețărmurita, plăcută ca-n dragoste, atunci când am Început să traduc Divină Comedie”, s-a destăinuit ea mai tarziu. Ne Întoarcem la Eminescu. De apreciat este și volumul „Poesie d'amore", tradus de prof. Mario Ruffini, apărut la Torino, În 1964 În splendide condiții grafice pentru a celebra, astfel, Centenarul Catedrei
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
temeritatea uriașei Încercări la care m-am supus, o supunere nețărmurita, plăcută ca-n dragoste, atunci când am Început să traduc Divină Comedie”, s-a destăinuit ea mai tarziu. Ne Întoarcem la Eminescu. De apreciat este și volumul „Poesie d'amore", tradus de prof. Mario Ruffini, apărut la Torino, În 1964 În splendide condiții grafice pentru a celebra, astfel, Centenarul Catedrei de Limbă și Literatura Română de la Universitatea din Torino. Blaj Recanati, orașe Înfrățite sub steaua lui Eminescu „La Recanati, orașul natal
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Nora Iuga Dacă găsești ceva înseamnă că nu ai căutat destul...” M-am împiedicat de fraza asta în timp ce traduceam un text de Aglaja Veteranyi. Evident nu o căutasem, cum nu cauți bolovanul pe care îl găsești abia după ce ai căzut. Iată acest paradox: răsturnarea sensului într-un enunț simplu, procedeu cu care Aglaja jongla total destinsă în capcana unui
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
din textele ei - în duet cu fragmente din poemul De-a Aglaja de Marie-Jeanne Jutea-Bădescu, prezentat cu vervă și emoție de trei actori de la secțiile de teatru maghiar și german din Timișoara. Din bucătăria imensă care respiră acea “Gemütlichkeit”, de netradus în altă limbă, se strecoară parșiv în toată casa miresme fierbinți de sarmale și pe mese dau năvală paharele cu vin roșu... unde ești Aglaja, acuș vin clătitele. Gazda îți cunoaște gusturile. Hier Himmel și un urangutan. Gura lui imensă
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
cu cele mai ațîțătoare perspective, Mrs. Stevens începea să se degajeze cu voluptate de toate obligațiile — se cuvine totuși să recunoaștem pe drept că acționa în aceste cazuri cu o corectitudine, o rigoare, o grijă meticuloasă în alegerea scuzelor ce traduceau un real efort din partea secretarei sale, care făcea uz cu abilitate de toate pretextele politeții, fără a pierde vreodată din vedere o preocupare exclusivă și conștientă pentru publicitate: „Mrs. Barbara Stevens regretă că nu poate veni la ultima probă, are
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
militat pentru editarea textelor filosofice și de critică literară ale lui Eliade (despre care am oferit informații) și în limba franceză și a sfătuit-o pe Elena Loghinovski să scrie o carte pe tema prezentată, susținînd că aceasta ar fi tradusă cu siguranță în Franța. Prezentînd comunicarea Quo vadis homo? De la Adam și Iov la Faust și Ivan Karamazov, inițial intitulata Dostoievski in dialog cu Biblia și Goethe, am încercat să demonstrez că, după Geneza și Cartea lui Iov, omul a
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Rămân cu speranța că ne vom reîntâlni pe undeva. Este mică lumea, nu? Am Întâlnit-o la „33” și pe temerara traducătoare În engleză a poeziilor lui Cezar Ivănescu, Muguraș Maria Petrescu. Spun «temerara» deoarece este foarte, foarte greu de tradus o poezie atât de complexă și plină de simboluri. M-am bucurat mult să Îi strâng mâna. Drumurile m-au dus apoi și la Craiova, unde Împreună cu marele profesor scriitor Marian Barbu, am trecut pe la Târgul de Carte Gaudeamus. Ediția
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
cu o mare operă, impresionantă prin întindere și diversitate, originală în toate componentele ei. Întâi Gabriela Melinescu s-a afirmat în poezie și apoi, extinzându-și repede câmpul de acțiune, în roman, în eseu, în proza memorialistică, în traduceri. A tradus din Swedenborg, din Strindberg și din alți nordici. Scrie în română, în suedeză, în franceză. Pe lângă toate, pictează, reproiectându-și reveriile poetice în reverii plastice. Debutul literar al Gabrielei Melinescu s-a petrecut în vremuri complicate, dramatice dar și dătătoare de
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
cele o mie de curbe ce duc la Roma. Și Într-adevăr, cei ce ați fost la Roma, mai ales dacă ați luat-o pe națională, prin pasul Futa, știți că așa este. Numai că noi golanii, făceam mișto și traduceam la maniera noastră, adică: “Cele o mie de curve ce merg spre Roma,” Și bietul Gore, când să traducă, l-a luat gura pe dinainte și fără să-și dea seama, a preluat expresia golanilor, el nici măcar nefăcând parte din
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
ales dacă ați luat-o pe națională, prin pasul Futa, știți că așa este. Numai că noi golanii, făceam mișto și traduceam la maniera noastră, adică: “Cele o mie de curve ce merg spre Roma,” Și bietul Gore, când să traducă, l-a luat gura pe dinainte și fără să-și dea seama, a preluat expresia golanilor, el nici măcar nefăcând parte din cei ce vorbau măscării, și a tradus. “Cele o mie de curve ce veneau spre Roma,”. Noi am Înghețat
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
mie de curve ce merg spre Roma,” Și bietul Gore, când să traducă, l-a luat gura pe dinainte și fără să-și dea seama, a preluat expresia golanilor, el nici măcar nefăcând parte din cei ce vorbau măscării, și a tradus. “Cele o mie de curve ce veneau spre Roma,”. Noi am Înghețat. Domnișoara Puchiu a roșit toată, cred că nici la prima sărutare nu a roșit așa, și stânjenită, a spus: “Bine domne Ștefănescu, tocmai dumneata, cum poți să spui
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
care luna plină răsărea din mare. Și veniseră la întâlnire cu un fost coleg de liceu, inginer piscicol sosit în delegație de la minister. Când, la orizont, o geană roșie se desprinse din mare, tipul recitase câteva versuri în franceză, apoi tradusese. Era vorba de o sultană care privea, din castelul ei de pe malul Bosforului, lucirea lunii printre valuri și... cam atât. O poezie, zicea, de Victor Hugo. Parcă auzise și ea ceva, de el, într-o emisiune la radio. Da' tu
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
române, indiferent de circumstanțele biografice. Capitolul despre Mircea Eliade din Scriitori români de azi Eugen Simion mereu l-a îmbogățit, până ce a devenit carte de-sine-stătătoare. A publicat-o în 1995 sub titlul Mircea Eliade. Un spirit al amplitudinii. A fost tradusă în Franța și în Statele Unite. După zece ani criticul a reluat-o și i-a dublat, aproape, numărul de pagini, schimbându-i și titlul care va fi acum Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei. Despre această ediție a doua a
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
o pereche de vîsle aruncate de mare le ia acasă își încălzește mîinile la focul din crengi tinere de portocal și apoi face din acele vîsle prima lui vioară. o altă poetă calcă batiste într-un bloc turn din Balcani. traduce din Seferis dar mai ales se roagă. cît despre frățietatea spiritului și viața de minune tainic ne vorbesc doar flacăra euharistică și cerul din cireșul de mai din care îngerul împarte copiilor cireșe. Tapiserie cu porți Porțile: dincolo de ele stivă
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]