1,003 matches
-
sine. Tragicul stă sub semnul inefabilului, al unei infinite proiecții spre un spațiu indeterminat. Această continuă deschidere duce la imposibilitatea închiderii sale în "carcera conceptului": "Producție sălbatică a spiritului chiar atunci când secole de clasicism l-au versificat, l-au împodobit tragicul nu este domesticit și nimic nu-i garantează aceluia care se atinge de el că nu va cădea și el victimă a capcanelor lui. Dar înseamnă un risc frumos la care se expune"217. Tragedia reașază mereu spiritul uman în fața
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
expune"217. Tragedia reașază mereu spiritul uman în fața răului nejustificabil. Nimic nu justifică fericirile ucise, libertățile zdrobite sau triumful macabru al violenței. Dacă tragedia greacă ne-a dăruit arhetipuri eterne ca Agamemnon, Ajax sau Oedip, "marele inocent pedepsit", odată cu creștinismul, tragicul se mută în sfera valorilor, devine un tragic de tip cartezian. Locul Destinului din tragedia greacă este luat de ciocnirea voințelor și valorilor de semn contrar. Rezultă că nu zeii creează ireconciliabilul, ci omul însuși atunci când trebuie să aleagă între
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
obișnuitului și a concretului. Este lumea vieții morale "care nu mai e o sucursală a paradisului, ci o junglă unde viața este făurită din omoruri". Domenach își intitulează sugestiv a doua parte a lucrării sale Renașterea Tragediei. În mod paradoxal, tragicul renaște într-o societate dominată de aparentă fericire și de "lucruri". Tragicul reînvie în acest univers uman care "prin toate fibrele sale respinge tragicul". Timpul este anotimpul veșnicului supliciu, este timpul în agonie, mai rău decât moartea. Omul este devorat
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o sucursală a paradisului, ci o junglă unde viața este făurită din omoruri". Domenach își intitulează sugestiv a doua parte a lucrării sale Renașterea Tragediei. În mod paradoxal, tragicul renaște într-o societate dominată de aparentă fericire și de "lucruri". Tragicul reînvie în acest univers uman care "prin toate fibrele sale respinge tragicul". Timpul este anotimpul veșnicului supliciu, este timpul în agonie, mai rău decât moartea. Omul este devorat de cuvinte care reprezintă totodată tot ceea ce îi rămâne ca probă a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
omoruri". Domenach își intitulează sugestiv a doua parte a lucrării sale Renașterea Tragediei. În mod paradoxal, tragicul renaște într-o societate dominată de aparentă fericire și de "lucruri". Tragicul reînvie în acest univers uman care "prin toate fibrele sale respinge tragicul". Timpul este anotimpul veșnicului supliciu, este timpul în agonie, mai rău decât moartea. Omul este devorat de cuvinte care reprezintă totodată tot ceea ce îi rămâne ca probă a existenței. Domenach nu concepe lumea fără tragic. Tragicul este "nostalgia după un
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
toate fibrele sale respinge tragicul". Timpul este anotimpul veșnicului supliciu, este timpul în agonie, mai rău decât moartea. Omul este devorat de cuvinte care reprezintă totodată tot ceea ce îi rămâne ca probă a existenței. Domenach nu concepe lumea fără tragic. Tragicul este "nostalgia după un destin mai pur și mai complet, mărturie a unui eșec ce-l cheamă pe altul pentru "a reînnoda" unitatea pierdută care cheamă la viață pentru a reîncepe aventura integrală"219. În cursul vremurilor, tragicul se naște
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fără tragic. Tragicul este "nostalgia după un destin mai pur și mai complet, mărturie a unui eșec ce-l cheamă pe altul pentru "a reînnoda" unitatea pierdută care cheamă la viață pentru a reîncepe aventura integrală"219. În cursul vremurilor, tragicul se naște și renaște mereu. El este, de fapt, cea mai bună garanție a noastră împotriva "pierzaniei omului". Dacă lucrurile stau așa, propensiunea către tragic a intuitivului Slavici este remarcabilă, ca și alegerea "psihologiei abisale" drept cale de sondaj a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
reflexiunea stării mele sufletești și pentru aceea mie foarte plăcute. Dacă vor plăcea și altora și plăcerea mea va fi mai mare222. Scriitorul a numit cu precizie, încă din anii debutului literar, două dintre înzestrările sale: instinctul teatral și vocația tragicului. Că acestea vor fi turnate neașteptat în materia epicului, asta e altă problemă. Ambele rămân sursele cele mai bogate ale literaturii sale, factorii săi cei mai înnoitori, forțele care vor pune în funcțiune toate resurse imaginative ale scriitorului. Capitolul 7
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
24, Breazu Ion, "Slavici și Confucius", în Studii literare, vol. IV, Tipografia Cartea românească, Cluj, 1946. Breazu Ion, "Prefață" la Ioan Slavici, Nuvele, vol. I-II, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1958. Cheie-Pantea I., "Slavici și vocația tragicului", în Palingeneza valorilor, Editura Facla, Timișoara, 1982. Constantinescu Pompiliu, "Mara", în Scrieri, vol. IV, Editura Minerva, București, 1970. Constantinescu Pompiliu, "Nuvele", (vol. IV) și "Nuvele" (vol. VI), în Scrieri, vol. IV, Editura Minerva, București, 1970. Constantinescu Pompiliu, "Realism și construcție
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
traducere românească de ierom.Iosif Pop și Ciprian Șpan, Editura Arhiepiscopiei Alba-Iulia, Alba-Iulia, 1997. Collett Peter, Cartea gesturilor: cum putem citi gândurile oamenilor din acțiunile lor, traducere din limba engleză de Alexandra Borș, Editura Trei, București, 2005. Domenach Jean-Marie, Întoarcerea Tragicului, Traducere de Alexandru Baciu, Editura Meridiane, București, 1995. Evdokimov Paul, Taina iubirii, traducere de Gabriela Moldoveanu, verificarea și îmbunătățirea traducerii pr. lect. univ. dr. Vasile Răducă, Asociația medicală creștină "Christiana", București, 1994. Florenski Pavel, Stâlpul și Temelia Adevărului. Încercare de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Meridiane, București, 1983. Jankélévitch Vladimir, Paradoxul moralei, traducere de Janina Ianoși, postfață de Ion Ianoși, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997. Johnston William M., Spiritul Vienei. O istorie intelectuală și socială 1848 1938, traducere de Magda Teodorescu, Editura Polirom, 2000. Liiceanu Gabriel, Tragicul: O fenomenologie a limitei și depășirii, Editura Humanitas, București, 2005. Mann J.J., Stanley M., Psychopathology of Suicidal Behavior, Analele Academiei de Științe, vol. 487, New York, 1986. Marian S. Fl., Înmormântarea la români. Studiu etnologic, Editura Saeculum I.O., București, 2000
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Jose Ortega y Gasset, Studii despre iubire, Editura Humanitas, București, 1995, p. 62. 93 Constantin Crișan, "Schiță pentru o poetică sociologică a personajelor", în vol. Evaluări critice, Editura Facla, Timișoara, 1977, p. 71. 94 I. Cheie Pantea, "Slavici și vocația tragicului", în vol. Palingeneza valorilor, Editura Facla, Timișoara,1982, p. 40. 95 Elisabeta Lăsconi, "Moara cu Noroc sau biruirea balaurului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 605, 19 februarie 2002, p. 9. 96 Sara Iercoșan, "Moara cu noroc", în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Vezi Pompiliu Constantinescu, "Ioan Slavici-Mara" (ediția a II-a)-1925 în Scrieri, vol.IV, Editura Minerva, București, 1970; Nicolae Manolescu, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe, vol. I, Editura Minerva, București, 1980; Iosif Cheie-Pantea, "Slavici și vocația tragicului", în Palingeneza valorilor, Editura Facla, Timișoara, 1982 . 129 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1986, p. 513. 130 George Munteanu, "Slavici necunoscutul", în Sub semnul lui Aristarc, Editura Eminescu, București, 1975, p. 253. 131
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Editura Nemira, București, 1995, p. 57. 204 Idem., p. 89. 205 Idem., p. 48. 206 Ion Breazu, "Prefață" la Ioan Slavici Nuvele, Editura de stat pentru luteratură și artă, București, 1958, p. 31. 207 Idem., p. 35. 208 Gabriel Liiceanu, Tragicul: O fenomenologie a limitei și depășirii, Editura Humanitas, București, 2005, p. 56. 209 George Munteanu, op. cit., p. 351. 210 Am arătat în subcapitolul dedicat romanului Mara că Persida se confrundă, de fapt, doar cu interdincția de natură psihologică, cea mai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Steiner, The Death of Tragedy, Faber and Faber, London, 1961. 215 Friedrich Nietzsche, "Nașterea Tragediei", traducere de I. Dobrogeanu-Gherea și Ion Herdan, în De la Apollo la Faust, Editura Meridiane, 1978. 216 George Steiner, op. cit., p. 258. 217 Jean-Marie Domenach, Întoarcerea Tragicului, traducere de Alexandru Baciu, Editura Meridiane, București, 1995, p. 25. 218 Idem., p. 61. 219 Idem., p. 277. 220 I.E. Torouțiu, op. cit., p. 189. 221 Idem., p. 185. 222 Idem., p. 189. 223 "Ioan Slavici către Titu Maiorescu, Sibiu, 4
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
restrîns, în cultul eroului, așa cum îl răspîndesc intelectualii de la începutul secolului nostru, cult marcat de influențele convergente ale nietzscheismului și bergsonismului, distingem cu ușurință un mod specific de a gîndi și de a simți: exaltarea energiilor vieții, sensul regăsit al tragicului, invitația la acțiune. "Stimulator al energiei", cum spune Barrès, eroul este pentru D'Annunzio cel în jurul căruia "toate sufletele dobîndesc o maximă strălucire, luminînd fulgerător cerul spiritului". La mormîntul ridicat în memoria tînârului devenit erou, Maximin, poetul german Stephan George
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
așa de radicale! Dar nici nu pot spune că aș fi avut niște întâlniri decisive cu cei doi, cum a fost cazul întâlnirii cu Noica ori cu Mihai Șora. I-am citit cu atenție pe amândoi, mi-a plăcut mult Tragicul lui Liiceanu, una dintre puținele cărți de idei din vremea comunismului care putea fi citită. Mi-a plăcut și Pitoresc și melancolie de Pleșu, deși aparținea unui domeniu, filosofia artei, destul de îndepărtat de preocupările mele mai constante. Mai de folos
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
v. 63-73). Exemplele mitologice și legendare la care se referă poetul sunt în măsură să ne sugereze și natura cauzei exilului ovidian. Acestea nu au absolut nicio legătură cu desfrânarea Iuliei minor. Capaneu, Phaeton, Semele, trecuți în revistă, își datorează tragicul, dar insinuează poetul mărețul lor destin temerității (temerarius Capaneus), ambiției nemăsurate (ambitiosa Semele). Ovidiu intenționează să-și compare propria situație cu acești eroi și nu cu aceea a unui "mediator de iubiri nepermise". Cum se știe, Capaneu, unul din cei
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de ajuns, totuși, spre a transmite și altora "puternica" impresie, a cărei autenticitate se cere din nefericire verificată numai la fața locului: "nimic nu m-a impresionat mai mult decât pânzele lui Böcklin, care îți dau senzația sinistrului și a tragicului în cel mai înalt grad"32. Doar locuri comune, așadar. 1.5. Italia. O poveste de dragoste După cum se observă, Lovinescu vorbește la fel de stereotip și în termeni tot așa de vagi și despre natură, și despre artă. Conștient de eșec
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
formuleze explicit ideea) principiul fundamental al comunicării artistice, principiu atribuit de Hans Robert Jauss catharsis-ului54, din unghiul acesta (pragmatic-psihologizant) fiind modelate "lovinescian" și celelalte aspecte ale praxisului estetic (poiesis-ul și aisthesis-ul i. e. activitatea productivă, respectiv receptivă). Așadar, dacă melodrama exprimă tragicul într-o manieră "omenească, prea omenească", lipsită poate de măreție dar profund autentică, în chipul acelui "comic dureros" al vieții obișnuite, se înțelege de ce Lovinescu abhoră, de pe poziția unei ideologii liberal-democratice, principiile estetice restrictive enunțate în tratatul filozofului grec. După
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
reprezintă niște categorii dramatice aflate în antinomie (cum crede Smith), ci niște modalități complementare de construcție a dramei moderne, abia aceasta având o dimensiune dialogică și personaje complexe, cu psihologii hieroglifice 64. Pe scurt, în teatrul modern, după cum am anticipat, tragicul definește o perspectivă a lecturii și a contemplației (trezind spiritul analitic, ambiția cunoașterii de sine), în timp ce melodramaticul reflectă o perspectivă a trăirii directe, nemediate. Nu întâmplător s-a și demonstrat 65 că tragedia ar sta, simbolic, sub semnul orbirii (nu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
personajului comic îi e suficientă "subiectivitatea lui derizorie". Abia drama reprezintă "desfășurarea și analiza mișcării recunoașterii", proces făcut a descoperi omul în "acel ceva care ia naștere între oameni"67. Just. În aceeași ordine de idei, Evanghelos Moutsopoulos 68 definea tragicul și dramaticul drept niște categorii estetice determinative, care, cu toate că își au originea în teatrul elin și într-un ritual magico-religios, și-au dobândit sensul curent abia în secolul al XIX-lea, când au fost opuse una alteia, pe fondul evoluției
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
categorie deschisă, pentru că finalul conflictului e nesoluționat, câtă vreme eroul oscilează între soluții diverse, având de luptat mai mult cu propriul sine decât cu niște instanțe exterioare). În fine, dacă după cum ni se atrage atenția dramaticul e mai pur decât tragicul, prin intensitatea patetică a conflictului, și dacă muzica accentuează elementul dramatic (geneza teatrului liric se datorează intenției nobile și ambițioase de a readuce pe scena modernă tragedia antică), atunci melodramaticul pare să fie categoria fundamentală a teatrului, definită, aproape nietzschean
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
printr-un fenomen de "îmblânzire" a exigențelor vechiului teatru plasat cândva în proximitatea orizontului metafizic al mitului, și coborât acum la nivelul mult mai pedestru, dar mai omenesc, al lucrurilor obișnuite 72. În melodramă, ca și în viață, comicul și tragicul se amestecă, deci, inextricabil. Apariția și succesul melodramei în Noul Regim e un fenomen similar, în esență, cu procesul descris de Mario Praz73 sau Virgil Nemoianu 74 pentru a explica "îmburghezirea" romantismului, adică metamorfoza romantismului înalt, vizionar, în romantism Biedermeier
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
existence"88). Și așa, umbra scriitorului capătă (în literatura critică, memorialistică și ficțională deopotrivă) forma concretă a unui personaj emblematic, în genul omului dedublat, pentru că-și trăiește viața ca pe o melodramă, dar de înțeles o înțelege când sub semnul tragicului, când sub semnul ridicolului (acel "comic dureros", mai tragic decât tragicul însuși). În termenii psihanalizei, s-a spus că melodrama urmează dinamica refulării/ defulării, fiind construită pe modelul unui conflict între două orizonturi de conștiință, dintre care unul este realizat
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]