1,405 matches
-
și pământ / Eu sunt ca viața: punct și nesfârșire...”. SCRIERI: Cuvinte pentru mâine, pref. Eugen Simion, București, 1962; Ploiești (în colaborare), București, 1966; Lirice, București, 1969; Cuvintele inimii, Ploiești, 1971; Om pentru oameni, București, 1973; Caietul Ancăi, București, 1977; Cu trainică iubire, București, 1979; Prin timp suind, București, 1984; O carte, București, 1985; Creștem în lumină, București, 1989; Ecou din tribună, Ploiești, 1996; Eu sunt ca viața, Ploiești, 1997; Post-scriptum, I-II, Ploiești, 1998-2001; Mic și mare, Ploiești, 2001; Scrisoare de
SERBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289635_a_290964]
-
va aduce dublul său” . Cea mai mare reușită a liberalilor a fost conversia Împrumuturilor 217 Sorin Cristescu contractate de România Înainte de termen, un succes unic În istoria economiei românești: „Prin conversia ultimelor Împrumuturi finanțele noastre sunt reglementate pe o bază trainică - scrie regele către Maria de Flandra la 6/19 februarie 1903 - astfel că nu mai avem griji pentru viitor. Rentele noastre sunt la paritate - un succes strălucitor după enormele greutăți pe care le-am avut de Înfruntat cu doi ani
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
p. 33 footnote> Între timp în statutul politic internațional al României se produseseră mutații semnificative. Este vorba desigur de câștigarea independenței de stat, independența câștigată cu arma în mână. În vreme ce Carol I, ca un sculptor al realului, ridica odată cu regatul trainic, și castelul cu grinzi și piatră, Regina Elisabeta, ca o artistă a irealului țesea pentru Regat ca și pentru castel o rochie eterată de basme și legende. Tot Regina Elisabeta este cea care ne artă și ce activitate de desfășoară
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
de finețe. Se dezbăteau subiectele cele mai variate, de la politică în general, până la culisele diplomatice și de la probleme de artă până la micile răutăți de familie.<footnote Ibidem, p. 257 footnote> În plimbările și în convorbirile de acest gen, se legau trainice simpatii spre folosul țării și al poporului român. Așadar, Peleșul, acest măreț Castel Regal din Sinaia, pe care înaltele vârfuri ale Carpaților par că-l privesc cu mulțumire, nu era numai un loc de odihnă și relaxare a Suveranilor ci
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
întâi, ci colectivul de elevi, atmosfera școlară, poate și datorită sensibilității lor deosebite. Au dorit mereu ceea ce pierduseră prin mutarea noastră, cei mai buni prieteni, dar nu i au mai găsit. Când reușeau să stabilească o relație de prietenie mai trainică, ceea ce se întâmpla foarte rar, tocmai atunci se întâmpla ca eleva respectivă să plece într-o altă școală. Eram mereu alături de ele și le încurajam să ne spună toate trăirile lor, împliniri și neîmpliniri, pentru a le înțelege și a
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
direcțiilor adoptate de comun acord de către statele membre - sunt: „promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, (Ă) protecția socială adecvată, dialogul dintre management și muncă, dezvoltarea resurselor umane, având în vedere o ocupare înaltă și trainică a forței de muncă și combaterea excluziunii” (European employment and social policy, 2000, p. 4). Scopul politicii europene în domeniul social și al ocupării forței de muncă îl reprezintă promovarea calității vieții prin asigurarea unui standard decent al vieții pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reclamă o cercetare-diagnostic de teren a stării anterioare a educației. În România, presupusul „bolnav”, școala, a fost tratat fără ca bolnavului să i se fi indicat maladiile de care suferea.) Principiul orientării filosofice. Curriculumul trebuie să se bazeze pe o filosofie trainică a educației, aflată în consonanță cu filosofia omului din societatea democratică modernă, și să ignore doctrinele politice pasagere care contestă această filosofie. (*) (În România, fiecare nou ministru al Învățământului, numit politic, a luat reforma educațională de la capăt, în conformitate cu doctrina politică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
realitate îndoielnică, aproximativă, lunecoasă ca apa, volatilă ca zborul fluturilor nocturni, inconsistentă ca parfumul florilor de mai... * Putem spera însă că o nouă raționalitate, pe care, iată, o botezăm hiperraționalitate, va reuși să confere o nouă terra ferma pentru întemeieri trainice în cultura euroatlantică. În orice caz, curriculumul ultramodern nu poate avea decât o fundamentare hiperrațională. 15.1.3. Creierul liber și buimactc " 15.1.3. Creierul liber și buimac" Am putea continua cu alte asemenea descoperiri cutremurătoare ale științei moderne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acesta apărea și obligația participării la ședințele de partid. ședințele nu erau numai numeroase, ci deseori erau și lungi, cerându-se ca multă lume să ia cuvântul. În felul acesta, activiștii își puteau justifica activitatea. Pentru a asigura contaminarea ideologică trainică, nu era vorba numai despre o propagandă continuă, ci au existat, de la început, mari restricții în ce privește cunoașterea „culturii burgheze” din trecutul nostru și a publicațiilor occidentale. Încă din 1946 a început „purificarea bibliotecilor” de autorii ostili comunismului. Treptat, numărul de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
primează argumentul de ordin sociologic. Textele din Analize și aprecieri (1959), Ecouri critice (1963) și Articole critice (1966) respectă servil linia dogmatismului comunist în literatură. S-a manifestat și ca dramaturg, cu piesele Cântecul Lăpușniței (1953), Păsăruici nezburătoare (1957), Casă trainică (1960), Frumoasa pădurilor (1963) și Ion al lui Ion (1968), toate vehiculând clișee conjuncturale. A colaborat la mai multe lucrări colective: Literatura sovietică moldovenească (1965), Istoria literaturii moldovenești (I, 1958) ș.a. De asemenea, a tradus din scrierile lui A.S. Pușkin
PORTNOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288977_a_290306]
-
asemenea, a tradus din scrierile lui A.S. Pușkin, A.N. Ostrovski, A.P. Cehov, Maxim Gorki, Mihail Șolohov. SCRIERI: Ion Creangă, Chișinău, 1953; Cântecul Lăpușniței, Chișinău, 1953; Păsăruici nezburătoare, Chișinău, 1957; Andrei Lupan, Chișinău, 1958; Analize și aprecieri, Chișinău, 1959; Casă trainică, Chișinău, 1960; Ecouri critice, Chișinău, 1963; Frumoasa pădurilor, Chișinău, 1963; Articole critice, Chișinău, 1966; Ion al lui Ion, Chișinău, 1968; Piese, Chișinău, 1968; Pagini alese, Chișinău, 1977. Repere bibliografice: Nicolae Bilețchi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 477-482; Simion Cibotaru, Scrieri alese
PORTNOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288977_a_290306]
-
viață”), Biserica și Curtea boierească, în fine un gen de literatură scrisă, cărțile populare. Cartea lui P. este strigătul de alarmă al unui intelectual neliniștit de rezultatele nefaste ale modernizării, care distruge structurile civilizației sătești tradiționale fără a pune ceva trainic în locul lor, care îl scot pe om din armonia firii, îl înstrăinează, îl însingurează. De asemenea, autorul declară că a vrut să facă mai cu seamă o lucrare de „convingere”, încercând să deschidă o dezbatere pe această temă. După 1944
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
-și apropie dezideratele. Nu este studiată nici relația Școlii cu Ministerul Agriculturii și instituțiile sale aferente, cu sistemul cooperației, deși economiștii și statisticienii au adus un aport considerabil la cercetarea satului. Se pare că această legătură a fost cea mai trainică, dacă ne gândim la faptul că economiștii au fost cei care au Încercat, pentru prima dată după desființarea sociologiei, o reluare a cercetărilor monografice. În ciuda faptului că D. Gusti a fost ministru al Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, nici relația cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și reformată”, „Revista modernă”, ceea ce este evidențiat și de numerotarea noului periodic. În lipsa unei casete redacționale, se menționează că revista apare sub îngrijirea lui H. Coșoi. Articolul-program ( Prima vorbă) deplânge, cu accente patetice, starea culturală a țării, căci „nici un curent trainic nu s-a creat la noi, nici o operă, nici o școală artistică nu s-a impus”. La câteva numere distanță, articolul de fond Cum s-ar putea crea o mișcare literară afirmă: „Dintre scriitorii generației care ne-au precedat și mai
PAGINI ALESE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
în cartea exodului nostru lăuntric niște făgăduințe aproape de împlinire? Nu era oare aceasta chiar trama teologică a atâtor vieți pustiite 1? Aveam șaisprezece ani când am citit Noul Testament, apăsat de rușine și de bucuria unei descoperiri ce urma să fie trainică. Vedeam că Hristosul - Cel pierdut, iar apoi aflat - este Domnul vieții și al morții. Din acea vreme mi-au rămas în minte cuvintele lui Iisus, consemnate de evanghelistul Luca (23, 46): „Păziți-vă de cărturari, cărora le place să se
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
punte, dar pereții instalației sînt sprijiniți la bază prin crampoane masive de fier, ce-i fixează de grinzi. Pe margini, instalația are o bordură de lemn, iar deasupra e acoperită complet cu un capac mare și înclinat, făcut din șipci trainice. Scoțînd acest capac, vezi cele două cazane uriașe, fiecare cu o capacitate de mai multe butoaie. Cînd nu sînt folosite, sînt păstrate într-o curățenie desăvîrșită; uneori sînt frecate pe dinăuntru cu piatră și nisip, pînă strălucesc aidoma unor boluri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
degetul. Grozavă menghine ai acolo, dulgherule, ia să-i încerc puterea. Vasăzică așa! Știi, cum mai strînge! Ă A, domnule căpitan, fiți atent - asta sparge oase... Ă Fii pe pace. îmi place o strîngere zdravănă. îmi place să simt ceva trainic în lumea asta lunecătoare... Ce face acolo Prometeu - adică fierarul - cu ce se ocupă? Ă Pe semne că făurește cătărămi, domnule căpitan. Ă în regulă. Văd că lucrați în tovărășie. Dumnealui vine cu capitalul de mușchi. Dar ce vîlvătaie roșie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
privind ținta mîna lui Ahab și pipăind-o. Ia uite ce piele de rechin, catifelată! Vai, dacă sărmanul Pip ar fi fost dezmierdat de o mînă ca asta, poate că nu s-ar mai fi pierdut! E ca o parîmă trainică, de care se pot agăța sufletele slabe. A, domnule căpitan, porunciți-i lui Perth să lege laolaltă aceste două mîini, cea neagră de cea albă, căci n-o să-i mai dau drumul de-aci înainte! Ă Băiete, băiete, nici eu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ceas, clipă de clipă, supușilor săi. Ceea ce nu-i împiedica să pară amîndoi legați la același jug și mînați de un tiran nevăzut - o umbră firavă, alături de un trup vânjos. Orice ar fi fost partul, Ahab era ca o chilă trainică, de neclintit. La cele dintîi licăriri ale zorilor, glasul lui răsuna la pupa ca un dangăt: Ă Sus pe catarge! Și toată ziua, pînă după asfințit, același glas se auzea din oră în oră, de cîte ori timonierul bătea clopotul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de-un altul. Bine-ar fi fost ca bătrînul Ahab să se fi rezemat mai des decît a făcut-o... Ă Catarama n-a rezistat, domnule căpitan, zise dulgherul apropiindu-se. Eu m-am străduit să vă fac un picior trainic. Ă Sper că nu v-a rupt nici un os, domnule, spuse și Stubb, sincer îngrijorat. Ă Ba da, Stubb, nu numai că mi le-a rupt, dar le-a făcut zob... însă chiar cu oasele rupte, bătrînul Ahab tot teafăr
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
suprafață, departe de celălalt bord, dar la cîțiva iarzi de ambarcațiunea lui Ahab și rămase, un timp, liniștită. Ă îi întorc spatele soarelui. Ce faci, Tashtego? Vreau să-ți aud ciocanul! O, voi, catarge, turlele mele de neînfrînt! Tu, chilă trainică și tu, cocă lovită numai de zei, tu, punte de nădejde, tu, cîrmă trufașă și tu, prova îndreptată spre Pol - corabie pîndită de o moarte glorioasă! Ți-e dat să pieri fără mine? Să fiu lipsit oare de ultima vanitate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce și-o păstrează chiar după moarte, o face să se scufunde, astfel încît nu o poți apuca din ambarcațiune, ca s-o legi cu un lanț. Această dificultate e însă învinsă într-un mod ingenios: o parîmă scurtă și trainică, avînd la capătul ei un flotor de lemn și în mijloc o greutate, celălalt capăt fiind fixat de corabie, e manevrată în așa fel, încît flotorul de lemn să ajungă pe celălalt versant al balenei moarte: aceasta fiind acum încinsă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
curioși, de pură esență formalistă, ajungând până la urmă la următoarea imagine „originală” a păcii: «Să crească o pace nu strâmbă-n găoace, Ci aripă ninsă pe harta Întinsă, Nu șubredă, slabă, spoită-n tabără Ci dreaptă și darnică, Lungă și trainică». (Nina Cassian, Sufletul nostru, EPLA, 1949, p. 46). Pe cât de ermetică este această strofă, pe atât e de hilară. O pace care să nu fie «strâmtă-n găoace», nu «spoită-n tabără» ci «aripă ninsă / pe harta Întinsă» etc, este
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de altă parte, forțele democratice, care „apără dreptul tuturor la viață”. Ea îndemna femeile să respingă „linia politică a extremismului, fie el de dreapta, fie de stânga” și să urmeze „numai linia medie a democrației, acesta fiind curentul sănătos și trainic”1. Calypso Botez releva, în fața asistenței, pericolul politicii statelor fasciste care impunea femeilor „o permanentă fabricare a cărnii de tun” și „înregimentarea în detașamente de muncă forțată” pentru realizarea proiectelor revanșarde. Ea a condamnat participarea unor tinere la manifestările legionare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
câtorva și curentul celălalt: dreptul tuturor la viață. Propune ca femeile să nu se fixeze pe linia politică a extremismului, fie el de dreapta, fie de stânga, ci să urmeze numai linia medie a democrației, acesta fiind curentul sănătos și trainic. Femeia trebuie să vie în viața publică pentru a crea legi cu drepturi pentru ea, făcând o politică democrată pentru a nu păți ce pățesc italiencele, unde fascismul le impune o permanentă fabricare a cărnii de tun și pentru a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]