2,431 matches
-
trecut și viitor, ele sunt scrise de destin, precum romanul însuși e produsul unui text misterios și infinit, sunt ațâțate în permanență de gustul imaginației și al supliciului. E o lume care trăiește sub semnul misterului și al nestatorniciei, al transcendenței și al confuziei. Așa cum timpul se desfoliază, ca o cortină grea de pluș, arătându-și când fața trecută, când aceea viitoare, tot astfel misterul fuzionează cu sublimul, spiritualul cu visceralul, angelicul cu demonicul, realul cu visul, aparența cu esență, moartea
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
a romanului. Personajele naratorului trăiesc, deopotrivă, în trecut, prezent și viitor, ele sunt scrise de destin, precum romanul însuși e produsul unui text misterios și infinit, sunt ațâțate în permanență de gustul instigației și al supliciului. E o lume a transcendenței și a confuziei. Totul se joacă pe pământ și în propria închipuire, lumea trecutului istoric fiind o formă a visului, o ficțiune cu rădăcinile în legendă, trăită prin experiența esoterică. Fantezia e regimul autoritar al acestei proze și în amestecul
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
poezie, poate fi socotită cumulativă, dar e unică. Ești vindecătoare și reformatoare. Cititorule, niciodată nu suntem singuri! Încurcați printre „zăpada dorului, furtuna inimilor, veșnicia frământată, carnea cuvintelor” ni se induce sentimentul siguranței - niciodată nu suntem singuri, totul are un răspuns, transcendența e lină și calmă, e caldă! -------------------------------------- Adina DUMITRESCU Râmnicu Vâlcea 20 octombrie 2016 Referință Bibliografică: Adina DUMITRESCU - POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA - DINCOLO DE LUNTREA VISULUI / Adina Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2120, Anul VI, 20 octombrie 2016. Drepturi de
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
de cer” pe pământ anunță încă din primul vers al poeziei cu același titlu - Cioburi de cer - împletirea celor două universuri. Mai cu seamă absolutul este pătruns de superioritatea ființei care, prin forța sa creatoare și capabilă să transgreseze în transcendență, aduce lumii de la picioarele ei mici frânturi din acest univers. Aceste frânturi de inspirație se plătesc însă cu sângele ființei ancorate între cele două lumi. Aspirația trecerii dincolo de realitatea în care limitele sunt clar conturate duce la anularea barierei ce
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
un cearșaf / A înșirat pe el pruncii uciși de Irod / Cu sânge, scutece și scâncete cu tot / În timp ce mă privea, Dumnezeule, îl alăpta! Universul transcendent este din nou pus în relație cu cel mundan în ultimele versuri ale poeziei, o transcendență în care timpul este ales de către sfinți, iar dincolo, pe pământ, omul i se supune îngenunchiat: Rotea pe lanțul atârnat de ceas / Numele sfinților și data de azi / Atunci pe tărâmul celălalt, / Eu singur, / Am îngenunchiat. Această supunere față de forțele
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
ar fi cu totul exclus să mă înșel, mă reprezintă poezia În tăcere. Ea deschide, în chip de Prolog, antologia pomenită. Poate fi găsită, deci, cu ușurință. (3). Interviu telefonic, 6 noiembrie 2013 NOTE: (1) „O adâncă scrutare a sensului transcendenței - uneori inseparabil unit cu lecțiile misticii occidentale - își dă mâna, în această poezie, cu o viguroasă căutare metafizică (“metafizică, nu filozofică”, insista Juan Ramón Jiménez), al cărei centru sau axă este ființa în fața eternității...” (Andrés Sánchez Robayna, Eugen Dorcescu, între
POEZIE ŞI METAFIZICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372342_a_373671]
-
Augurelelor Lirice". Alina a gândit și a zămislit... „Sărutul zeilor” pentru a ne convinge, se pare, că puterea iubirii universale depășește orice stavilă reală ori imaginară a pământenilor. Personal, înclin să cred că doamna Alina Beatrice s-a alăturat deja transcendenței, dovadă fiind o bună parte a versurilor domniei sale, care poartă amprenta întregirii gândirii creatoare prin unificarea energiilor din adâncul ființei cu percepția curată, prin simțuri, a ceea ce este dincolo de realitatea înconjurătoare, așa cum apare ea în gândirea, cunoașterea ori doar în
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
în ”Rugă mută” o rază din sfintele lăcașuri LUCIAN-ANTON SIPOS -ne invită să descoperim frumusețea și puterea iubirii prin versuri atent meșteșugite: ”Îți dau tot”, ” Cât de frumoasă ești!”, ” Învață...”. VASILE NEAGU-SCÂNTEIANU -ne demonstrează încă odată că poezia produce o transcendență spirituală ”Enigme vechi”, ” Pe vadul vechii dimineți”, ” A fost să fiu...”. COSTACHE NĂSTASE -ne transmite cu calm și seninătate ” Vise”, curajul de a ierta și de a aborda ” Un nou început” pentru că mereu există pentru fiecare suflet venit pe Pământ
”VISE TÂRZII” VOL 1 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372994_a_374323]
-
apropie acest sens al spiritualității de cel dintâi, de care îl desparte caracterul eteronom al trăirii, omul duhovnicesc nefiindu-și niciodată, sieși, lege și măsură, spune Mircea Vulcănescu. Caracterul transcendent al temeiului acestei trăiri și chipul suprafiresc în care această transcendență ia cuprindere în viața sufletească a omului duhovnicesc despart acest sens de cel de-al doilea”. Odată lămurită problema sensului noțiunii de „spiritualitate”, autorul trece la o analiză minuțioasă a modului în care intelectualitatea românească s-a raportat la această
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
Lucru ce au bucurat pe toate doamnele. Și în timp ce, în pauză, unele doamne își manifestau admirația pentru aceasta Mare Zeiță a Extazului, altele indignarea și revolta asupra mea - că știau, ori că nu știau, sau nu vroiau să-i recunoască transcendența acestei curioasă și suspectă zeiță atlantidă venită la Congresul Internațional al Femeilor -, din fundul sălii congresului, pe o muzică de fundal subliminală și psihedelică, se formase repede un Cerc de prostituate de lux cu căști muzicale pe urechi, care înaintau
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
poezie, poate fi socotită cumulativă, dar e unică. Ești vindecătoare și reformatoare. Cititorule, niciodată nu suntem singuri! Încurcați printre „zăpada dorului, furtuna inimilor, veșnicia frământată, carnea cuvintelor” ni se induce sentimentul siguranței - niciodată nu suntem singuri, totul are un răspuns, transcendența e lină și calmă, e caldă! (Adina Daniela Dumitrescu) *** Impresii: • „Irina Lucia Mihalca scrie o poezie spontană, folosind cu naturalețe versul alb, construind un univers liric în care întâlnim, ca în natură, felurite forme de relief ale sensibilității. De la ondularea
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
Acasa > Impact > Vocatii > DESPRE RAPORTUL INTELECTUALILOR CU BISERICA, ASTAZI Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 16 din 16 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Omul zilelor noastre se luptă pentru a nu pierde sentimentul transcendenței. Ideea că este pe pământ pentru un sens care depășește viața lui precară de aici, e zbuciumul lui. El se adaptează imanenței, veacului. Efortul luptei spre a nemuri îi ia locul o practică, pe care o ideologizează, în vederea realizării fericirii
DESPRE RAPORTUL INTELECTUALILOR CU BISERICA, ASTAZI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344936_a_346265]
-
subsidiaritate, programul estetic) sunt configurate în cel puțin două poeme emblematice - Sublimul 2 și O liniște sepia. Un prim palier are în vedere așa-zicând metoda prin care imanența plată și greoaie poate fi obligată să lase a se întrezări transcendența - anume: “ruperea de ritm”. Ruperea de ritm, ieșirea din monotonia percepției plafonate, declanșează amintitul brainstorming, care, la rându-i, cum am încercat să probăm, deschide accesul spre abisul textual. Celălalt palier, țelul propriu-zis, spre care năzuiește eul angajat în marea
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
cărți deconspiră, după câte cred, un sens foarte limpede și foarte coerent (nu lipsit, însă de necesara ambiguitate poetică), un program estetic lucid (nici pomeneală de automatism psihic pur, de domnia aleatoriului), o căutare înfrigurată a celor ce sunt în transcendență, nu în imanență, un dialog continuu cu marii mistici, cu Sfinții Părinți (o probează, de altfel, chiar motto-urile, dintre care aș alege și reproduce unul singur, sublim: “Mă-nclin cu evlavie ‘peretelui din mijloc’ al casei - din nevoințele lui
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
a limbajului poetic, dar și prețuirea pe care și-o poartă reciproc poetul timișorean și poetul insular (Sánchez Robayna trăiește în Canarias, la fel ca González Montañez). Iată ce spune Sánchez Robayna despre Eugen Dorcescu: „O profundă explorare a simțului transcendenței - adesea unită în mod inextricabil cu lecțiile misticii occidentale - se împletește în poezia [lui Dorcescu] cu o căutare metafizică („metafizică, nu filozofică”, insista Juan Ramón Jiménez) al cărei centru sau ax este ființa în fața eternității”. Or, și pentru poetul canar
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
vorbea Walter Benjamin, cele care „provoacă explozia vocilor celor mai intime și mai tainice ale realului”. Este așadar vorba de doi poeți care împărtășesc un limbaj comun, dar care se despart la un moment dat din cauza unor viziuni incompatibile asupra transcendenței, pentru că, în cazul lui Eugen Dorcescu, această transcendență nu este neapărat goală, cum e cazul lui Sánchez Robayna. Nu vom găsi la poetul insular conversații cu Dumnezeu ca acelea din antologia tematică Abyssus abyssum invocat ce evidențiază acel filon al
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
celor mai intime și mai tainice ale realului”. Este așadar vorba de doi poeți care împărtășesc un limbaj comun, dar care se despart la un moment dat din cauza unor viziuni incompatibile asupra transcendenței, pentru că, în cazul lui Eugen Dorcescu, această transcendență nu este neapărat goală, cum e cazul lui Sánchez Robayna. Nu vom găsi la poetul insular conversații cu Dumnezeu ca acelea din antologia tematică Abyssus abyssum invocat ce evidențiază acel filon al poeziei de factură mistico-religioasă prezent mai cu seamă
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
poate admite nici îndumnezeirea firii create și nici relația de solidaritate organică și ontologică dintre biserică și lume. Concepute în mod dualistic, Biserica și oikumena forjează două planuri paralele și separate, unite printr-o simplă coordonare a celor două dimensiuni: transcendența și imanența . Nu întâmplător școlile teologice protestante au căzut în una din cele două extreme, fie în extrema care afirmă transcendența totală a lui Dumnezeu, cum este teologia dialectică, fie în extrema liberală, care confundă pe Dumnezeu cu lumea. Necunoașterea
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
dualistic, Biserica și oikumena forjează două planuri paralele și separate, unite printr-o simplă coordonare a celor două dimensiuni: transcendența și imanența . Nu întâmplător școlile teologice protestante au căzut în una din cele două extreme, fie în extrema care afirmă transcendența totală a lui Dumnezeu, cum este teologia dialectică, fie în extrema liberală, care confundă pe Dumnezeu cu lumea. Necunoașterea sau ignorarea rădăcinilor veșnice și eterne ale lumii în energiile divine ale Sfintei Treimi, precum și nesocotirea harului sfințitor, ca putere lucrătoare
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
să intuiască sensul metamorfozelor poetice, să subînțeleagă triumful culturii în literatură. Mai timid, scuzabil la vârsta lor, și mai eufemistic, ei vor da contur unei idei subtile pe care autorul Florilor de mucegai o sugerase cu mult în urmă: în transcendența de tip cultural a lui Arghezi își află locul de naștere în acești tineri care prin ceea ce scriu fac parte din noul curent literar globmodernul. Remarcăm poeziile semnate de Diana Frumosu,( Eram înăuntru când a murit), Doru Emanuel Iconar, ( Flori
CRESTOMAŢIA CA OGLINDĂ A TALENTULUI ADOLESCENTIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346494_a_347823]
-
nivel de Realitate. La doctorul Zegreanu, sacrul, totuși, nu se opune rațiunii: în măsura în care asigură armonia dintre Subiect și Obiect, sacrul este parte integrantă a noii raționalități.Respectul față de trans-natura naturii umane implică recunoașterea, în fiecare ființă umană, a dublei sale transcendențe, interioară și exterioară. Această transcendență este fundamentul libertății noastre în “Lupta cu patimile “, care “urmărește scăparea omului de neștiință, cu întoarcerea lui spre Dumnezeu ca principal țintă a vieții sale cu eliberarea sufletului de sub robia lumii și a patimilor. “( pag
IUSTINIAN GR.ZEGREANU- ÎN NUMELE TATĂLUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346527_a_347856]
-
Zegreanu, sacrul, totuși, nu se opune rațiunii: în măsura în care asigură armonia dintre Subiect și Obiect, sacrul este parte integrantă a noii raționalități.Respectul față de trans-natura naturii umane implică recunoașterea, în fiecare ființă umană, a dublei sale transcendențe, interioară și exterioară. Această transcendență este fundamentul libertății noastre în “Lupta cu patimile “, care “urmărește scăparea omului de neștiință, cu întoarcerea lui spre Dumnezeu ca principal țintă a vieții sale cu eliberarea sufletului de sub robia lumii și a patimilor. “( pag. 93). Evoluția noastră este inseparabilă
IUSTINIAN GR.ZEGREANU- ÎN NUMELE TATĂLUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346527_a_347856]
-
și fără timp, în lăcașurile noastre de cult mai vechi ori mai noi, interesul nostru față procesul transformării, metanoizării și transfigurării duhovnicești a omului în Iisus Hristos, ca să prefacem patimile în virtuți și să ne înălțăm cu întreaga creație spre transcendența comuniunii trinitare. Așadar mesajul acestei cărți se înscrie cu prisosință în procesul acestei transfigurări și transformări duhovnicești, atât de necesare omului contemporan în goanna și în agonia lui prin lume. Nu vă pot ascunde nestăvilita mea bucurie - ne mărturisește Părintele
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
Visul și halucinația sprijinându-se pe secvențe reale, prin care a trecut poetul, delirul verbal în marginea vedeniilor impregnează cotidianul de o mitologie apocrifă, trăgând peste realitate o perdea de iluzii, majoritatea deșarte. Premeditarea merge înspre amestecul voit de autoflagelare, de transcendență și realitate: “am senzația că ne-am aflat în Trenul Foamei/ bloca'I undeva ]ntre Timi;oara și Iași/ sau mai precis în mizerias”( Mizerias). Lumea însăși e o imitație apocrifă a idealității. Poetul, care e un idealist hăituit de
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
Profesor Mihail Diaconescu în monumentala lucrare, intitulată "Prelegeri de estetica Ortodoxiei". Noutatea, originalitatea profundă și forța de impact a acestor Prelegeri demonstrează cu prisosință faptul că gândirea speculativă este singura aptă să ne introducă în străvechea și fundamentala problemă a transcendenței, dar și în variatele ipostaze ale frumosului, așa cum sunt ele gândite și percepute în zilele noastre. Premiul pentru filosofie acordat de Academia Română Domnului Profesor Mihail Diaconescu încununează o creație teoretică fundamentală, una dintre cele mai importante realizate în istoria esteticii
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]