2,637 matches
-
pământ, în fiecare nație, prezența unor oameni care nu ia sfârșit. Dincolo de epocile și generațiile în care au viețuit, ei continuă să trăiască. Prezența lor se simte la fel de vie, grație strălucirii demnității care i-a caracterizat. Când pășeșc în lumea transcendentă a luminii, împlinind finalitatea vieții pământești, chipul lor luminos se reflectă în sufletele noastre călăuzindu-ne cu aura harului și iubirii lor. Mamele (părinții), Eroii, Geniile, Mărturisitorii, Martirii și Sfinții sunt astfel de prezențe minunate lăsate de Dumnezeu să ne
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
asigure în același timp realitatea”. Dar iată care este concepția lui Plotin despre Unu: Unul din prima ipoteză, identificat cu Binele din Republica (prin urmare, un principiu situat dincolo de ființă) și cu tatăl cauzei din Scrisori, este Unul absolut și transcendent pluralității; Unul din a doua ipoteză (Unul-multiplu sau Unul-ființă) este numit Intelect de către filosoful nostru, întrucât corespunde demiurgului din Timaios și cauzei din Philebos, dar are și caracteristicile Intelectului aristotelic (gîndirea care se gândește pe sine); Unul din a treia
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
de la acest conflict de identitate al Unului (indicibil pe de o parte, dicibil pe de altă parte), pornește critica, implicit aporetica damasciană vizavi de el, anume că, atâta timp cât păstrează o anumită relație cu Totul, Unul nu mai poate să fie transcendent! Deoarece însuși Plotin gândea principiul prim Unul ca totul și anterior totului, Damascius s-a oprit la principiul „Unul-tot anterior totului”. Însă nu rămâne aici, ci împinge neoplatonismul mai departe pe următoarele direcții: 1) Demonstrează că a gândi transcendența principiului
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
rațiune și credință Viața și Opera Marelui Constantin în lumina conștiinței și cunoștinței Adevărului Bisericii, printr-o gândire holistă în spațiu și timp, cea care integrează și sintetizează toate aspectele constitutive ale acelui moment istoric cu înrâurirea lui milenară și transcendentă, ci doar în obscuritatea unei rațiunii aservite, se iese din nimbul înțelegerii intime intrându-se voit în conul cernit al mistificării. Tratând viața și Opera celui mai mare împărat creștin al tuturor timpurilor, nu se cere doar o așteptare pe
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
suferința, bucuria sunt jertfe mistice ale cugetului spre împlinire duhovnicească peste care se revarsă harul lui Dumnezeu pentru a le întregi arhetipal, căpătând astfel, mireasmă, culoare, expresie, misiune, vocație, mărturisire, închinare, atribute spirituale unei culturi creștine autentice și înălțătoare spre transcendent, spre unire deplină cu Inefabilul. Prin constituția ei teandrică, divino-umană, Biserica lui Hristos trăiește existența și misiunea ei în bipolaritatea dimensiunii: cea revelată, dumnezeiescă, circumscrisă Sfintei Treimi, Cerului, dar și cea umană, centrată pe spiritul Culturii, ca expresie naturală, harismatică
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
preotului, a monahului rămâne veșnic-testamentară, a tezaurului național-universal. Cultura unui neam creștin trebuie să aibă totdeauna trăirea unui sens profund al trăirii sale mistic-ortodoxe, o neîncetată prezență a lui Dumnezeu în Creație astfel încât omul artist-creator să aibă emergența numai spre transcendentul divin al nemuririi. Cultura unei națiuni care dezertează din Sânul Cultului, al Bisericii, ajunge, subcultură autonomă, grea de sine, plină de ifose. Niciodată un stat, care nu este național-creștin nu va sprijini Cultura și implicit Biserica. Statul, care poate fi
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
în candela adevărului revelat, în amvonul binelui dăruit al azurului serafic, declanșând sublimul divin, în încercarea de a idealiza și de a investi sacru, FEMEIA, ca paradigmă a imperativului: cultul FECIOAREI MARIA-prototipul Frumosului dumnezeiesc. Nu există geniu religios universal recunoscut, transcendent (cei care n-au aură religioasă, primesc doar confirmarea imanentului) să nu fie sacerdot al rugăciunii, al Adevărului și să nu cânte, să nu se închine, să nu se încline, să nu îngenuncheze, slujind cu dăruire sfântă, jertfelnică lui Dumnezeu
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
dăruiește prin prisosul de iubire Neamului, lui Dumnezeu, întregii lumi. Mărturisirea iubirii sale de Neam, care devine implicit și dragostea sa întru Dumnezeu este în egală măsură o dimensiune dumnezeiască atât ca misiune cât și ca vocație, ca asumare în transcendentul divin. În Cultura noastră ortodoxă n-a prea existat răsfrângeri metafizice, fiindcă filosoful, gânditorul, poetul, artistul, pedagogul, teologul le-au inserat misticii creștine, ortodoxo-hristice. Profetului nostru Mihail Eminescu, nu trebuie să i se repartizeze doar <>, cum definea Goga, inegalabila Doină
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
Ortodoxă Continuare și dezbateri. Vol. II. Trad.din lb. greacă de prof. Ion Diaconescu și prof. Nicolae Ionescu. Ed. Sofia, București-2001, p. 146) La suferința mistică participă deopotrivă, Dumnezeu, Sfinții, împreună pătimire, compătimire și pătimitorul conștient că este ancorat în transcendent. În cadrul durerii, pătimitorul liber cugetător sau creștinul de Duminica, rămâne singur și neputincios, la cheremul propriu și la sadismul torționarului. Ceilalți semeni care nu trăiesc prin credință durerea, nu ating suferința mistic, intrând în vârtejul trăirilor angoasei tulburătoare, dereglându-și profund
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
doar persecuțiile religioase cu caracter mesianic sunt persecuții profetice și sunt incluse și ca fapte martirice precreștine. Celelalte persecuții sunt de tip sacrificial și socratic (conștiința demnității). În martiriu se împlinește conștiința creștină a jertfei, fiind deplin consimțită, consfințită și transcendentă întru dragostea de Dumnezeu și de Neam. În martiriu sunt consubstanțiale religiosul (teologul), mistica (spiritualul înduhovnicit) și conștiința morală. În martiriu ființând mistica jertfei hristic-creștine: a conștiinței de sine, a conștiinței naționale și a conștiinței divine, persecuțiile au doar caracter
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
adevărată, cea creștin-ortodoxă, în speță Tradiția sacră-dătătoare esenței Culturii, nu există o întâlnire sau o apropiere, ci este o permanentă trăire, o continuă însuflețire și o înaltă comuniune tainică. Sfânta Tradiție este Floarea creștinătății care-și poartă fructul ortodox în transcendent. Dimensiunea spiritului unei Culturi ca plenitudine harică o dă doar duhul Sfintei Tradiții. Continuitatea, dinamismul și actualitatea Sfintei Tradiții, circumscrise Dumnezeirii-Treimii Sfinte, face parte integrantă, ca o întrupare chiar în ființa și personalitatea celor Aleși de Atotcreatorul, Prietenii Săi întru
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
Luminii veșnice a Cuvântului Său dumnezeiesc. Adevărul, credința și iubirea dau sensul haric ființei noastre creștine care este de fapt sensul hristic, ce devine în libertatea Duhului un poem liturgic, o structură istorică dinamico-spirituală, o ancorare în timp și-n transcendent prin garanția Învierii Domnului. Prietenilor Săi, Mântuitorul Hristos le dă darul pătrunderii unei alte cunoașteri: entuziasmul religios al cunoașterii ortodoxe, esențial procesului de mântuire. În această cunoaștere revelată, Filosofia creștină dăltuiește sufletul până la un înalt rafinament spiritual, profetic, pentru ca teologia
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
creștin Origene (185-254), marele apologet al Bisericii lui Hristos a propus pentru domeniul cunoașterii divine, studiul absolut al Culturii pentru limpezirea minții, Filosofia pentru luminarea ei și Teologia pentru înțelegerea Tainelor și Sensurilor cerești. Timpul Eminescu de a trăi în transcendent este o problemă și o atitudine esențială, care-l îndrumă, îl smulge din limita luminoasă spre Calea Împărătească, spre Cărarea Împărăției... Participarea creativă prin harul Duhului Sfânt îi conferă Profetului o deschidere amplitudinală de întâmpinare a Absolutului, a Adevărului, a
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
înălțare. FEMEIA creștin-ortodoxă nu are mai multe înțelesuri. Ea este înțelegerea. Pe ea se fundamentează valorile Omului. EA este măsura lui: cât îi este dat să fie omul și cum să fie îndumnezeit. EA este măsura cuprinsă între existență și transcendent. EA este timpul ca împlinire a soartei, devenind destin pentru bărbat: consoarta lui! FEMEIA creștină este plămada în care deznodământul tragic al omului suie prin pofrira suferinței și a iubirii ei, flacără mistuitoare a aspirației și demnității spre sferele înnoirii
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
-l are, adâncește și se dedică unei anume înțelegeri a lui Hristos.” (Ioan Ianolide, Deținutul profet. Ed. Bonifaciu, București-2009, p. 159) Dincolo de seva ei dumnezeiască, credința crește și se împlinește prin oameni, pe pământ, în istorie, chiar dacă are o exhatologie transcendentă. Rolul Creștinismului ortodox, scopul, sensul, îndrumarea sa trebuie să lucreze în vederea apropierii fenomenului social-politic deci, să formeze și istoric Calea care duce la Hristos: „Istoria este teatrul în care se joacă mântuirea lumii, lucrare universală și permanentă care angajează toate
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
pământ, în fiecare nație, prezența unor oameni care nu ia sfârșit. Dincolo de epocile și generațiile în care au viețuit, ei continuă să trăiască. Prezența lor se simte la fel de vie, grație strălucirii demnității care i-a caracterizat. Când pășeșc în lumea transcendentă a luminii, împlinind finalitatea vieții pământești, chipul lor luminos se ... Citește mai mult Conducătorii de astăzi ai țării vor fi condamnați la ȘTERGEREA din ISTORIE...Nu se poate să se scoată legi noaptea împotriva propriului popor.Nu se poate să
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
pământ, în fiecare nație, prezența unor oameni care nu ia sfârșit.Dincolo de epocile și generațiile în care au viețuit, ei continuă să trăiască.Prezența lor se simte la fel de vie, grație strălucirii demnității care i-a caracterizat. Când pășeșc în lumea transcendentă a luminii, împlinind finalitatea vieții pământești, chipul lor luminos se ... XXX. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - AUREL STATE - DRUMUL CRUCII, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 1679 din 06 august 2015. „Ce-i caracterul omului, ce calități îl formează, ce
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
află în bună rânduială (eutaxias) sau în armonie ritmică (panarmonion), împletindu-se astfel în acordurile luminii Duhului, peste care cârmuiește Frumosul (dioikon Kalos). Prin esența și conștiința morală a Elitelor Naționalist-Creștine, un Neam ca cel Dacoromân se asumă imanent și transcendent ca natură spirituală, profetic-ortodoxă, ca vocație creștin-jertfitoare. Mihail Eminescu și-a trăit existența sa creștină ca pe o răsfrângere asupra Familiei divine a Neamului său nemuritor. Prin realitatea sa fizică a spațiului Carpatin, a parcurs transcendentul metafizic, întrupându-se în
LUCEAFĂRUL NEAMULUI ROMÂNESC de MIRON IOAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381215_a_382544]
-
se asumă imanent și transcendent ca natură spirituală, profetic-ortodoxă, ca vocație creștin-jertfitoare. Mihail Eminescu și-a trăit existența sa creștină ca pe o răsfrângere asupra Familiei divine a Neamului său nemuritor. Prin realitatea sa fizică a spațiului Carpatin, a parcurs transcendentul metafizic, întrupându-se în duhul cosmic al Ortodoxiei creatoare. Prin cele două realități trăite: fizică și metafizică, Mihail Eminescu a moștenit obârșia Tradiției sacre, natura Suferinței Neamului, idealul și lupta sa atotmilenară, înfrângerile suferite grație trădătorilor, dar și biruința Crucii
LUCEAFĂRUL NEAMULUI ROMÂNESC de MIRON IOAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381215_a_382544]
-
Huțișor Dumitru; feminitatea și iubirea nemărginită de semeni: Floare Ranta Cândea, Virginia Vini Popescu, Nicoleta Drăgan Bucșa; nostalgia trecutului, patria și ținuturile natale: Melania Rusu Caragioiu, Melania Briciu Atanasiu; dorul-sentiment specific românesc: Nicoleta Drăgan Bucșa, Maria Chirtoacă, Elena Buldum; căutările Transcendentului raportat la Clipă: Victoria Milescu, Elena Jucan, Gina Agapie, Lavinia Huțișor Dumitru, Ionela Flood, Olimpia Sava; societatea actuală cu marasmele ei: Elena Buică, Magdalena Iugulescu; filosofia vieții: Mihaela Cristescu, Mariana Zavati Gardner, Rodica P. Calotă, Daniela Bejan Trebuie să subliniem
LIGYA DIACONESCU-DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380892_a_382221]
-
neavenite, dar iarăși liniștit când sufletele noastre sorb seninul din tine - atunci în lumina ș-n adâncimea ta mă-nalț, încălzindu-mă cu tăcerea razelor tale blajine. Ochi albastru al Universului, cer mândru-senin, cer omenesc, ești tu oare ordinatorul din transcendentul astral? Ești tu computerul uriaș, cristalin, care ne înregistrezi toate faptele noastre trecute - și bune și rele - programând pe cele viitoare, cum astrologii încă mai cred și cum noi încercăm temerari să-ți deschidem porțile parcelându-te în zborul năzuințelor
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
ce pulsează spre mirajul extremelor: întru ascultare și nevoințele duhovnicești. Cunoscătoare și admiratoare a vieții, nu se mulțumește cu unduirea de suprafață, coboară în adânc spre profundul mistic-creștin. Nu tinde spre mit, spre un apărut firesc, ci își ancorează curiozitatea transcendentă aflată sub surâsul luminii, sub faldurile Adevărului lumii creației a cărei valoare spirituală, rămâne autentică. DE LA INIMA MEA LA INIMA TA. SCRISOARE CĂTRE REGINA MARIA (18 iulie 2011, 73 de ani de la moartea Reginei) 14 Iulie 2011 Regina Maria. Împărăteasa
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > ALBASTRU TRANSCENDENT Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1690 din 17 august 2015 Toate Articolele Autorului ALBASTRU TRANSCENDENT Prin anul patru de liceu, la „Limba și literatura română”, la un moment dat programa de învățământ prevedea studierea poeților ermetici. Sincer, nu
ALBASTRU TRANSCENDENT de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373551_a_374880]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > ALBASTRU TRANSCENDENT Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1690 din 17 august 2015 Toate Articolele Autorului ALBASTRU TRANSCENDENT Prin anul patru de liceu, la „Limba și literatura română”, la un moment dat programa de învățământ prevedea studierea poeților ermetici. Sincer, nu am înțeles niciodată și - drept consecință - nu am apreciat acest gen literar greoi, exclusivist și excesiv de intelectualizat
ALBASTRU TRANSCENDENT de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373551_a_374880]
-
am turnat versuri fără ritm și fără rimă, versuri despre pământ, lună stele și univers, versuri „albe” fără noimă, presărate cu cuvinte sonore dar inexistente, iar la final i-am pus un titlu... așa... ca să fie. I-am zis: „Albastru transcendent”. La următoarea oră de română, m-am prezentat cu poezia scrisă în caiet. Cu o mutră spășită și cât se poate de serioasă, i-am spus doamnei profesoare: „Mi-am însușit critica. Am citit poezii ermetice și mi-am dat
ALBASTRU TRANSCENDENT de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373551_a_374880]