660 matches
-
de proprietate În sensul de mai sus, diferența constând În faptul că ierahiile Învestesc În poziția de autoritate capacitatea de a dispune alocarea acestor drepturi Între anumite limite. În accepțiunea antropologei britanice Mary Douglas, dimensiunile definitorii ale instituțiilor sunt „latura tranzacțională, referitoare la eficiența (n.a.) individului, eficiență descrisă prin calcularea raportului cost-beneficii”, precum și cea „cognitivă ce include nevoia individuală de ordine și coerență, precum și cea de a deține controlul asupra incertitudinii” (2002:37). În accepțiunea lui North (1990), latura cognitivă este
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Conceptul de dependență de cale se referă la faptul că instituțiile existente la un moment dat sunt În mare parte determinate de instituțiile anterioare, rezultând o evoluție istorică incrementalistă. Neo-marxismul consideră că nu există economii de scară sau de costuri tranzacționale prin apariția firmelor capitaliste, ci doar dorința șefilor de a-i exploata pe muncitori printr-un sistem de relații de autoritate. Pentru North (1981), criteriul eficienței este creșterea economică. În termeni economici, acest criteriu nu este Însă un optim Pareto
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
conceptul este echivalentul broker-ului, doar că cel din urmă se referă la actori, iar primul la relații. În The Problem of Social Cost (1960), Coase avansează o aserțiune care a dobândit rangul de teoremă: În condițiile În care costurile tranzacționale ar fi zero, instituțiile (reguli, norme) ar fi inutile, Întrucât drepturile de proprietate ar fi În mod natural alocate În mod optimal, prin tranzacții Între indivizi. Măsurată de Uzzi (1996) ca probabilitate de supraviețuire Într-o anumită perioadă de timp
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
înțelege "un fenomen în care s-au întrepătruns următoarele caracteristici: raționalizarea, alienarea, urbanizarea și viteza (atît istorică, cît și fizică); accentul pe comunicare și informație, pe prezența imediată, pe individualism și autoinventare, pe egalizare și omogenizare; relațiile umane contractuale sau tranzacționale; presiunea utopică spre progres și altele". Între gînditorii asupra cărora s-a oprit în argumentarea prezenței elementelor de continuitate și stabilitate aflăm pe Leibniz și Vico. Leibniz (1646-1716), adevărat homo universalis, așa cum aflăm doar în Renaștere, din aceeași familie cu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe alocuri, și opoziția nu văd în scriitor decât un tovarăș de drum și un executant sau, și mai rău, un simplu salariat. De unde și rezerva scriitorului. De aici, pe de altă parte, și un alt gen de relații: cinic tranzacționale, oportuniste și venale. Din orice direcție am privi, relația pare deci viciată și impură, imposibilă în orice caz în forme riguroase și intransigente. Aceasta ar fi, în linii mari, influența politicii asupra literaturii. Influența literaturii asupra politicii se pune în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și facem ca noi), continuă și va mai continua mult timp. Ne aflăm în zona duplicității fundamentale, congenitale și inevitabile. A interferențelor contrarii. Spiritul absolut, radical, fundamentalist, fanatic nu se poate naște sau instala în această zonă. Ea aparține relativului, tranzacționalului, compromisului, adesea chiar efemerului. Construcția durabilă nu are priză. întreaga problemă este doar de a ne face politica de stat cât mai inteligent, patriotic și avantajos posibil. O nomenclatură educată la Moscova sau în spiritul său nu poate gândi însă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
asupra generației următoare, oricât de contestabile ar fi unele din judecățile sale. În majoritatea cazurilor opiniile sale sunt juste total ori parțial, sau se apropie printr-un detaliu de justețe mai mult decât ale altora. Față de critici e inclement ori tranzacțional, cu prozatorii e reticent, poezia, pe care n-o profesează însuși, se bucură de o primire cordială, în marginile temperamentului criticului care preferă grațiosul, micul plastic și are oroare de lirica sublimă, de marele patos, de meditație, deopotrivă apoi de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aspect negativ rezultat). Dar folosind cunoștințele temeinice de managementul stress-ului, precum și pachetul de prigrame și situații de acțiune în acest domeniu, considerăm că situațiile dificile se vor diminua și activitatea tuturor agenților economici va avea numai de câștigat. Din perspectiva tranzacțională (aceea de a avea de-a face cu ceva, de gestionare și răspuns) asupra stress-ului, elementele mediului organizațional, sau specificul muncii desfășurate, nu determină în mod direct stress-ul ocupațional. Efectul este mediat de caracteristicile individuale, in special în ceea ce privesc
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
că stress-ul putea fi perceput ca fiind dezechilibrul dintre cererile exprimate și resaursele existente, sau când presiunile exced posibilitățile (abilitățile) cuiva de a le face față. Pentru dezvoltarea cu adevărat a unui management al stress-ului se impune realizarea unui model tranzacțional de genul celui întocmit de cei doi autori menționați, gândit ca ansamblul tranzacțiilor dintre indivizi și mediul înconjurător. Prin folosirea acestui model, stress-ul este văzut în funcție de cum sunt percepuți factorii stresori, precum și de felul în care indivizii își folosesc resursele
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu București, 25 mai 2007. Nr. 9. Anexa 1 Denumirea instituției de credit: Data raportării: / / Formular: MKR SA TDI RISC DE PIAȚĂ: ABORDĂRI STANDARD PENTRU RISCUL DE POZIȚIE AFERENT TITLURILOR DE CREANȚĂ TRANZACȚIONALE ┌─────────────┐ Moneda Anexa 2 Formular; MKR SA TDI Ref list Informații explicative aferente formularului: RISC DE PIAȚĂ: ABORDĂRI STANDARD PENTRU RISCUL DE POZIȚIE AFERENT TITLURILOR DE CREANȚĂ TRANZACȚIONATE ID PORTOFOLIUL DE TRANZACȚIONARE │22/27/2006. Reduceri ale pozițiilor 3.1 │Titluri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188167_a_189496]
-
educaționale. Antropologia educațională, deși un câmp de studiu relativ recent, ce s-a dezvoltat mai ales în anii’70-’80, a adus contribuții remarcabile la înțelegerea unor fenomene asemenea celor anterior menționate, dezvoltând teorii și modele/cadre analitice, precum cel tranzacțional, ecologic sau comunicativ, aplicate la lumea educațională (Lancy, apud Tuijnman, 1996; vezi și Siebert, apud Sava, 2005). Antropologii au studiat multe aspecte ale educației formale, non-formale și informale, în diferite contexte socioculturale și economice, focalizându-se asupra unor fenomene precum
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
folosind o matrice bidimensională (Garrison și Archer, 2000, pp. 133-159), ca în figura de mai jos: Figura 4.2. Clasificarea activităților de învățare Cele două dimensiuni privesc natura cognitivă a sarcinii de învățare (exploratorie și confirmativă), respectiv natura socială sau tranzacțională a sarcinii (individuală sau de grup), reflecția fiind privită ca parte integrantă și esențială a tuturor activităților de învățare. Dimensiunea cognitivă reunește activități exploratorii (de tipscris, citit), de cercetare, acoperind învățarea asociată cu achiziția și asimilarea unorinformații. Activitățile confirmative (de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Activitățile confirmative (de tip vorbit, scris) țin mai ales de învățarea asociată cu integrarea și aplicarea cunoștințelor. Nu putem vorbi însă de o separare clară între explorare și confirmare, fiind părți ale unei construcții comprehensive și coerente de cunoștințe. Dimensiunea tranzacțională a matricei evidențiază dacă învățarea este individuală (cu un accent mai mare pe reflecție) sau de grup (cu un accent mai mare pe interacțiune și colaborare). Am preluat doar un posibil model de analiză a învățării la adulți, din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dacă să implice activ cursanții sau nu, având în vedere deprinderile acestora de utilizare securizantă a echipamentelor; cum să procedeze dacă unii cursanți au nevoie de ajutor suplimentar etc. 2. Metode de interacțiune, centrate pe elevi: educația este un mediu tranzacțional în care atât profesorul, cât și studenții își aduc setul de valori în situația de învățare. Metodele și strategiile care stimulează interacțiunea și discuțiile le oferă studenților ocazia de a reacționa la idei, experiențe, gânduri, cunoștințe, abordări ale profesorului sau
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educaționale. Antropologia educațională, deși un câmp de studiu relativ recent, ce s-a dezvoltat mai ales în anii’70-’80, a adus contribuții remarcabile la înțelegerea unor fenomene asemenea celor anterior menționate, dezvoltând teorii și modele/cadre analitice, precum cel tranzacțional, ecologic sau comunicativ, aplicate la lumea educațională (Lancy, apud Tuijnman, 1996; vezi și Siebert, apud Sava, 2005). Antropologii au studiat multe aspecte ale educației formale, non-formale și informale, în diferite contexte socioculturale și economice, focalizându-se asupra unor fenomene precum
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
folosind o matrice bidimensională (Garrison și Archer, 2000, pp. 133-159), ca în figura de mai jos: Figura 4.2. Clasificarea activităților de învățare Cele două dimensiuni privesc natura cognitivă a sarcinii de învățare (exploratorie și confirmativă), respectiv natura socială sau tranzacțională a sarcinii (individuală sau de grup), reflecția fiind privită ca parte integrantă și esențială a tuturor activităților de învățare. Dimensiunea cognitivă reunește activități exploratorii (de tipscris, citit), de cercetare, acoperind învățarea asociată cu achiziția și asimilarea unorinformații. Activitățile confirmative (de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Activitățile confirmative (de tip vorbit, scris) țin mai ales de învățarea asociată cu integrarea și aplicarea cunoștințelor. Nu putem vorbi însă de o separare clară între explorare și confirmare, fiind părți ale unei construcții comprehensive și coerente de cunoștințe. Dimensiunea tranzacțională a matricei evidențiază dacă învățarea este individuală (cu un accent mai mare pe reflecție) sau de grup (cu un accent mai mare pe interacțiune și colaborare). Am preluat doar un posibil model de analiză a învățării la adulți, din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dacă să implice activ cursanții sau nu, având în vedere deprinderile acestora de utilizare securizantă a echipamentelor; cum să procedeze dacă unii cursanți au nevoie de ajutor suplimentar etc. 2. Metode de interacțiune, centrate pe elevi: educația este un mediu tranzacțional în care atât profesorul, cât și studenții își aduc setul de valori în situația de învățare. Metodele și strategiile care stimulează interacțiunea și discuțiile le oferă studenților ocazia de a reacționa la idei, experiențe, gânduri, cunoștințe, abordări ale profesorului sau
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alcătuit din elementele care vulnerabilizează individul și un pol pozitiv, alcătuit de elementele care-l protejează. în acest continuum, o situație dată poate avea, în fiecare element al ei, o dublă interpretare: pozitivă și negativă în același timp. în psihologia tranzacțională se consideră că o anumită situație ce pare strivitoare pentru individ poate fi salvatoare prin marele potențial de schimbare pe care îl incumbă. Se spune: „tot ceea ce nu te ucide te face mai puternic”. în abordarea pozitivă a funcționării psihice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înșiși actorii sociali în scopul organizării interacțiunii; ele sunt, poate înainte de orice, o chestiune de politică, de decizie și de orientare către anumite obiective 34. Așadar identitatea apare, se construiește și capătă relevanță și sens în cadrul proceselor de interacțiune socială, tranzacționale. Din acest motiv, studiul proceselor generative și de conservare a identității trebuie să își mute atenția de pe istoria internă a grupului pe granițe și menținerea lor. Cu toate că identificarea sau atribuirea unei identități se face și în funcție de anumite elemente culturale considerate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sa este ineficientă sau inadecvată social. În mod clar, ideile lui Barth își găsesc originea în concepția lui Weber. Cele mai importante elemente teoretice în raport cu perspectivele anterioare sunt ideile de proces, interacțiune, cogniție, construcție. Identitatea își are geneza în confruntările tranzacționale ale actorilor sociali și este în cele din urmă un proces, o realitate intersubiectivă și schimbătoare. Caracterul static al identității este înlocuit cu unul dinamic. Pe aceeași linie, Mitchell (1974) introduce diferența între identitate (etnicitate) drept construct perceptual sau cognitiv
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai produce alt asemenea industrios de data asta bucureștean multiplu acaparator (printre altele, parlamentar..., evident, pesedist) nu va putea accede nicicînd la statutul colegilor săi de generație, unul de prim rang și, se-nțelege, mult mai puțin spectaculos în regim tranzacțional. Corolarul? Aș cădea în jenantă platitudine, dacă aș reitera bătuta butadă cu un Van Gogh (genial oricum), nereușind însă, într-o viață, să-și vîndă măcar o pînză... Cum, tot așa, dacă aș trage concluzia (iliescian populistă) că mai bine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de reglaje la creștere/reducere de putere pentru fiecare interval de dispecerizare cuprinzând următoarele informații; - preturile marginale pentru energia de echilibrare corespunzătoare reglajului secundar; - preturile acceptate pentru energia de echilibrare corespunzătoare reglajului terțiar rapid/lent ale fiecărei unități dispecerizabile; - cantitățile tranzacționale ale fiecărei unități dispecerizabile; 9. Ofertele fixe pentru pornire și menținerea în rezerva calda acceptate pe intervalele solicitate, pentru acoperirea necesarului de energie de echilibrare corespunzătoare reglajului terțiar lent de creștere/reducere de putere. B. INFORMAȚII LUNARE 1. Energia totală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184058_a_185387]
-
ale fiecărei unități dispecerizabile; 9. Ofertele fixe pentru pornire și menținerea în rezerva calda acceptate pe intervalele solicitate, pentru acoperirea necesarului de energie de echilibrare corespunzătoare reglajului terțiar lent de creștere/reducere de putere. B. INFORMAȚII LUNARE 1. Energia totală tranzacțională pe piața de echilibrare de către fiecare producător, fiecare tip de reglaj și sens; 2. Energia achiziționată de pe piața de echilibrare de către OTS pentru managementul congestiilor; 3. Contravaloarea energiei achiziționate de pe piața de echilibrare de către OTS pentru managementul congestiilor.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184058_a_185387]
-
a satisface nevoi în baza unor specificații tehnice definite de alții, obiectivul lor principal, doar pe termen scurt, fiind plata celui mai mic preț ce se putea obține. Această perspectivă de abordare a achizițiilor este cunoscută sub denumirea de „abordare tranzacțională” și are la bază concepția potrivit căreia achizițiile se referă, în principal, la schimburile simple, în care cei doi care doresc să realizeze un schimb bunuri și servicii - bani se află și interacționează pe principii ostile, oarecum opuse. În acest
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]