82,461 matches
-
negre. În general, în emisiunile Mihaelei Tatu bărbații recunosc superioritatea femeilor în multe domenii - iar femeile o proclamă. Sau, cel puțin egalitatea. Este deci o lume roz în care femeile sînt în general supraevaluate iar în cel mai rău caz tratate egal, iar de discriminări, dacă mai apar, sînt întotdeauna vinovați alții, puțin numeroși cu siguranță. Femeile pline de calități reușesc să obțină întotdeauna ceea ce vor și sînt încurajate din toate părțile să o facă. Diferența față de mesajul telenovelelor, dacă este
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
de 1 Decembrie televiziunile ne desfată cu biografia filmată a domnitorului, în varianta kitsch a regizorului Nicolaescu!) E preferabil, așadar, să fim mai puțin patrioți în declarații și mai patrioți în fapte. Agenții diplomatice românești răspândesc deja zvonul că iminentul tratat cu rușii se va semna pentru că... ne-o cer americanii. Am auzit această aberație la New York, din gura cuiva care o auzise de la un înalt reprezentant al diplomației românești. Le-am replicat prietenilor americani de la care dețin informația: Dacă e
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
de către habsburgi; faptul că România și-a declarat Independența în 1878 în urma înfrângerii turcilor de către ruși, când în realitate România a reprezentat factorul cheie în victoria rușilor; dobândirea nordului Bulgariei în 1920, și nu în 1914; dreptul minorităților promulgat după tratatul cu Austria, în 1919, și nu după cel de la Trianon din 1920; controversata temă a implicării României în atacarea Uniunii Sovietice cu scopul de a recâștiga teritoriile pierdute ca o consecință a pactului Molotov-Ribbentrop (pe care nu-l menționați) etc.
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
rămînă în gît; dar, evident, asta e o problemă politică și ei nu înțeleg. Nu-și dau seama ce înseamnă. Sunt capete pătrate". Și: "Hitler ăsta lucrează mai ales ca o gumă de șters... Hitler desființează unul după altul paragrafele tratatului de la Versailles". Mărturisește că ar voi să revină în România. Dar, azi, imbecilii și nebunii care conduc Germania, vor să ajungă ei mai întîi, firește ca ocupanți. Ultimele cuvinte rostite de Kronprinz: "Și dacă ar ști ce ți-am spus
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
cum ne raportăm la realitate ori felul cum ne ocrotim spiritualitatea și existența interioară. Romanul pendulează astfel între eseu și ficțiune și nu e întâmplător faptul că printre subiectele sale figurează și conceperea, de către personajul principal al cărții, a unui tratat despre putere. La apetitul filosofic, trebuie adăugată, pentru buna configurare a romanului, și înclinația spre fantastic a autorului său. Gabriel Chifu știe foarte bine cum să dozeze și cum să îmbine evenimentele obișnuite cu cele neobișnuite, cum să facă să
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
obișnuit e impresionat de aceste discuții în care UDMR a devenit cuiul lui Pepelea. Am, de asemenea, serioase îndoieli că discuțiile politice care au avut loc pe tema Legii Bugetului îi sensibilizează pe concetățenii noștri. Nici măcar disputele privitoare la încheierea tratatului de bază cu Rusia nu par să antreneze interesul opiniei publice. Românii sînt mult mai preocupați de chestiuni care îi ating direct și cotidian: scumpiri de tot felul, siguranța personală, stabilitatea veniturilor și, nu în ultimul rînd, sănătatea. De mai
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
Rodica Zafiu Un cîmp semantic în care e de așteptat ca în limbajul familiar-argotic al tinerilor să apară noi formații expresive este cel al automobilului: obiect de interes (chiar pasionat) și sursă de prestigiu - tratat deci cu un inevitabil adaos de subiectivitate. La nivelul cel mai general (fără a coborî așadar în descrierea componentelor sau a performanțelor particulare) mașina e supusă unei evaluări în care se manifestă anumite preferințe lexicale expresive. Opoziția mașină (foarte) bună
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
capitol tratează tema cronologiei prezențelor militare rusești pe teritoriul României, de la începutul secolului al XVIII-lea și până în 1958, acela al părăsirii țării noastre de către armata roșie. Relațiile diplomatice sunt mai vechi: în 1674, țarul moscovit Alexei Mihailovici propunea un tratat de alianță domnitorilor Moldovei și Țării Românești, împotriva stăpânirii otomane. În 1688, o scrisoare adresată voievodului Șerban Cantacuzino îl încuraja pe acesta să ceară asistența țarului. Dar prima pătrundere avea să se producă la 10 iunie 1711 când oastea țarului
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
germană și italiană, la Viena și Veneția. Poate broșura lui Cosma ar fi fost mai cu miez și mai sobră, dacă ar fi luat aminte la textul înaintașului italian. Referindu-se la zona Banatului, în primul paragraf al Scrisorii I (tratatul științific are, prin incipitul și finalul capitolelor, o ramă epistolară) adresate comandantului chezaro-crăiesc al Timișoarei, Griselini scria: Ar fi de dorit să o descrie cineva, deoarece are o mulțime de lucruri memorabile, meritînd atenția savanților și naturaliștilor, cît și a
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
de efervescența stilistică a lui Revel, această Istorie e, fie-mi permisă analogia, echivalentul unei istorii a literaturii scrise de un istoric fără imaginație, fără prea mult talent, dar informat și competent. Deși științific, volumul e clar diferit de un tratat de nutriție, pentru că nu operează cu o terminologie plictisitor științifică, și nici nu propune metode de alimentație benefice sănătății, chiar dacă avertizează asupra anumitor pericole legate de diverse feluri de mîn-care. Chiar și atunci cînd alunecă puțin pe panta unui manual
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
că Al. Marghiloman, alt om politic conservator, n-a fost, în timpul primului război mondial, un colaboraționist trădător. El a fost solicitat de regele Ferdinand (la sfatul lui Ion I.C. Brătianu) să devină prim-ministru, însărcinat să trateze cu inamicul cunoscutul tratat de pace de la București. Asta pentru că o țară, mică precum a noastră, trebuie să aibă totdeauna, înroșite, două fiare în foc, folosindu-se de fiecare, după împrejurări. Din fericire, tratatul de pace încheiat de Marghiloman nu a fost niciodată semnat
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
să devină prim-ministru, însărcinat să trateze cu inamicul cunoscutul tratat de pace de la București. Asta pentru că o țară, mică precum a noastră, trebuie să aibă totdeauna, înroșite, două fiare în foc, folosindu-se de fiecare, după împrejurări. Din fericire, tratatul de pace încheiat de Marghiloman nu a fost niciodată semnat de regele Ferdinand, fiind, astfel, atins de nulitate și, la sfîrșitul lui 1918, România a putut relua ostilitățile cu inamicul, alăturîndu-se, firesc, aliaților. (Păcat că din această ediție lipsește un
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
N. Filipescu, oamenii politici proeminenți care au cerut, prin discursuri rămase notorii, intrarea imediată a României în război alături de Antanta. Ion I.C. Brătianu a știut să țină, cu greu, lucrurile în loc, neacceptînd intrarea țării în conflagrație decît după ce obținuse un tratat politic cu Antanta care ne garanta teritoriile românești din Imperiul habsburgic și o convenție militară (rămasă, din păcate, neaplicată). Atunci a rostit, într-un celebru discurs, Take Ionescu premonitoria sa declarație de principiu despre "instinctul național" care cere neîntîrziata intrare
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
treizeci și cinci de ani, nesățioasa mașinărie, care înghite laolaltă cu tot felul de obiecte, cărți. Volume scumpe, îmbrăcate în piele fină, cu foita subțire aurita pe margini. Reproduceri de tablouri celebre. Kant, Seneca, Goethe, Schiller, Schopenhauer. Dicționare și albume, enciclopedii și tratate. E perioadă cea mai neagră a comunismului în Cehoslovacia, cînd bibliotecile sînt confiscate și distruse, artă și literatura condamnate la pieire pentru înaltă "trădare" a cauzelor poporului. Hanta, un ins ciudat, pe jumătate nebun, pe jumătate idiot, simbolizează, în lectură
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
de comunicare și niveluri de discurs. Românul lui Hrabal mă obligă, si ne obligă în mod serios să reflectăm mai atent la această condiție a dizidentului care nu protestează în piață publică, nu împrăștie manifeste, ci citește pe ascuns un tratat de filozofie idealista, sau își încredințează gîndurile unui jurnal. Hanta, eroul din acest român, duce zilnic acasă tomuri salvate de la măcelul mașinii hidraulice. Cămăruța lui sordida e un depozit de cărți îngrămădite pretutindeni, ca o fortăreața menită să-l apere
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
de la Sfinții Părinți (Epistola CXL, 2)6. S-a dat deci acestor autori (din primele opt secole) denumirea de Părinți. Așadar, acest titlu era rezervat, la origine, conducătorilor Bisericii, episcopilor, depozitari ai autorității doctrinare cât și disciplinare. Mai târziu, în tratatele teologice și lucrările conciliilor din secolul al V-lea, acest cuvânt îi desemna atunci pe apărătorii credinței împotriva ereticilor. Denumirea de Părinte o include pe cea de ortodoxie. Nu toți autorii creștini care au scris despre subiecte religioase sunt numiți
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
martori direcți ai revelației lui Hristos, ca generațiile epocii apostolice și imediat postapostolice. Mai mult, ei pornesc în toate operele lor de la mărturia fermă și desăvârșită a apostolilor. Nu scriu Evanghelii, Apocalipse și Epistole apostolice, ci compun comentarii și disertații, tratate polemice și apologetice cu caracter edificator, sistematic, uneori și istoric (...) Vor să își pună întregul talent personal și toate însușirile în slujba Bisericii 36. Mai mult decât atât, Părinții sunt autorii regulei de credință, dezvoltată în simboale și în hotărâri
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
în comunități monahale sau în singurătatea pustiurilor 46. Asemenea Sfinților Apostoli, Părinții sunt forțe în mers, pescari de oameni, călăuziți de Duhul Sfânt spre a cuceri mereu alte suflete, învățând toate neamurile. Prin cuvânt, cateheză, cult, Sfinte Taine, agape, corespondență, tratate variate și mai ales prin puterea irezistibilă a dragostei, Părinții au câștigat progresiv, prin stăruință, majoritatea populațiilor așa de variate ale Imperiului Roman, inclusiv o bună parte din barbarii de la hotare: goți, huni, gepizi etc., pe care de fapt, credința
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
în cultura greco-latină78. Critica îndreptată spre păgânism era extrem de dură și de mari proporții, deși nu totdeauna inflexibilă. Ea opera în toate domeniile vieții, începând cu materia și istoria și sfârșind cu ideile și cu artele. Prezentă în apologii, în tratate antielenice și antieretice, în replici la opere anticreștine, în comentarii, în cursuri de școală și în tot felul de publicații, de cuvântări și conferințe, această critică nu avea numai o valoare formală, pur logică, ci și una ontologică, de perspectivă
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
calificați ai creștinismului față de păgânism, ci și ocrotitorii cei mai firești ai ortodoxiei în fața atacurilor ereziilor 86. Spre exemplu, pericolul ereziilor gnostice a fost sesizat de Părinții Apostolici, iar apologeții, realizând și ei marele pericol al acestor erezii, au scris tratate întregi împotriva acestora, luați în grup sau priviți individual 87. Unii dintre eretici sau dintre potrivnicii credinței, înșelători cu față de șarpe și falsificatori ai adevărului, care simulau virtutea și-și ascundeau răutatea, hotărând a le fi dușmani Părinților Bisericii, acestor
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
lumină nefavorabilă, iudeii erau dușmani declarați ai Mântuitorului Iisus Hristos, iar ereticii și schismaticii puteau ruina creștinătatea din interiorul ei. Dragostea față de Biserică nu le îngăduia să tacă. Lupta era acerbă și trebuia dusă pe toate planurile. Părinții scriu febril tratate voluminoase pentru apărarea Bisericii și pentru edificarea credincioșilor, ca să nu se găsească în ei nici un fel de iarbă a diavolului 93, pentru ca aceștia să dobândească moștenirea cu care au fost miluiți 94. Ei au meritul de a fi sesizat și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Z. Ornea Primul război mondial n-a fost deloc o izbîndă pentru armata română. Dimpotrivă. Marele bărbat de stat Ion I.C. Brătianu a încheiat, în august 1916, cu aliații Antantei, pe lîngă un tratat politic care ne garanta intrarea în trupul țării a Ardealului, Banatului (întreg), a Crișanei, Maramureșului și a Bucovinei, și o convenție militară care ne promitea armament și muniție, deschiderea unui front în sud (pentru a ne apăra de o invazie
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
și 1916, rămas, în timpul războiului, în Bucureștiul ocupat ca președinte al Crucii Roșii, și agreat de germani, chiar de austrieci. La 5 martie 1918 noul guvern Marghiloman își intră în atribuții, începe tratativele de pace cu inamicul, ajungîndu-se la un tratat umilitor prin care pierdeam Dobrogea, o parte însemnată a munților Carpați și alte teritorii. Vinovați de acest dezastru politic la care se ajunsese era făcut Ionel Brătianu (regele era inviolabil și în afara răspunderilor). În ziarul Momentul din Iași Ibrăileanu scria
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
el constant făcut unicul vinovat? Chiar cu eșecurile militare catastrofale și cu imensele victime omenești, Ion I. C. Brătianu s-a dovedit a fi, de fapt, un mare bărbat de stat care n-a angajat țara în război decît atunci cînd tratatul politic cu Antanta ne garanta revendicările teritoriale. Nu el era vinovat, repet, că aliații n-au respectat convenția militară chiar așa insuficientă cum o prezenta Averescu, atunci, în 1918, doritor să ajungă mare bărbat politic. Și chiar armistițiul încheiat cu
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
în 1918, doritor să ajungă mare bărbat politic. Și chiar armistițiul încheiat cu inamicul, inclusiv pacea de la București, n-au căpătat putere de legalitate pentru că - la sfatul aceluiași mare bărbat de stat Brătianu, - regele nu l-a semnat niciodată, făcînd tratatul de pace atins de nulitate. Și, de aceea, după toamna lui 1918 cînd Puterile Centrale sînt istovite de război și lovite de aliați, România denunța tratatul de pace impus dar nelegal și reintră în război. Iar pacea de la Versailles și
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]