2,014 matches
-
de România - în toate formele culturii și artei: tipărituri, spectacole, lucrări muzicale și de artă plastică; nimic nu scăpa ochiului vigilent al cenzurii. Toate, dar absolut toate trebuiau să vorbească despre „realizărili” de excepție ale regimului comunist. Fie și în treacăt, se amintește „contribuția” nefericită a unor creatori la propaganda mincinoasă, de pe urma căreia unii s-au îmbogățit, au dobândit funcții înalte sau pur și simplu au dorit să bareze, din invidie, drumul unor colegi talentați și valoroși. Desigur mie una mi-
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
bine, iar evreii amenințau să pună mâna și să controleze anumite sectoare din economie, cumpăraseră teritorii întinse de terenuri fertile, dar își făceau prezența și prin justiție ceea ce era cu mult mai grav, în opinia împăratului. Tiberius, deși informat în treacăt, nu reacționase din prima, doar înregistră zvonurile și lăsă lucrurile să mearga așa o vreme. Era de altfel tactica lui politică favorită. Când însă fu informat că anumiți cetățeni romani foarte bogați, de origine iudaică reușiseră să controleze anumiți magistrați
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
cu partea de nord aparținând Turciei și sudul Ciprului, delimitate printr-o zonă-tampon aflată în administrarea Națiunilor Unite, demilitarizată, așa numita „linie verde”. Cum voiam ca la întoarcere să hoinărim puțin și prin Larnaca, pe care o văzusem doar în treacăt - la sosire în insula Afroditei, dimineața devreme, cu Țuca - minunea de cățelușă ce făcea parte deja din „escorta” noastră zilnică am plecat spre Nicosia. Soarele strălucea deja precum într-o zi de vară și ne mângăia cu razele-i blânde
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
razele lunii. Alb nemărginit- șiruri de urme de pași și nicio umbră. Foșnet când și când- printre ramuri de măslin pâlpâie-o stea. Apus de soare- șiruri de copaci în alb jos prăpastia. Cireș dezgolit- între crengi și rădăcini în treacăt umbra. Noapte în pustiu- pe nisip doar razele și nicio frunză. Nicio rază-n cer- sub felinar copacul legănat de vânt. Soare nicăieri- între tălpi și copite albul zăpezii. Frunză-n cădere- în urciorul încă plin tremură luna. La geam
HAIKU, DJAMAL MAHMOUD de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348233_a_349562]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CHEMAREA VISELOR Autor: Anton Viorel Publicat în: Ediția nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ninsori de vise au căzut pe noaptea cea albastră, și printre stele te-au văzut frumoasă și măiastră. Erai în treacăt să le vezi s-alegi un vis anume, eu mă rugăm să nu te pierzi când calci pe-a mele urme. Și mă rugam să vii încet pe raze de aramă, c-acolo-n noapte te aștept când visele ne
CHEMAREA VISELOR de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347589_a_348918]
-
nopții răsărind pe cerul clar. Tu m-ai plăsmuit și nu cat să-nțeleg mai mult din asta, Cred în tot ce gândul nu e pregătit să scrie-n legi, Unic fir de praf ce trece și-mi atinge-n treacăt țeasta Dintre câte fire-n lutul tău le legi și le dezlegi. Însă nu din el îmi vine rugăciunea mea de-acuma - Gândul meu e-al tău, și nu sunt eu menit să-l stăpânesc. Peste mine cade ploaia, vin
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
eu vin mereu pe-atale urmecu sufletul să îți vorbesc.... XV. CHEMAREA VISELOR, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1096 din 31 decembrie 2013. pe noaptea cea albastră, și printre stele te-au văzut frumoasă și măiastră. Erai în treacăt să le vezi s-alegi un vis anume, eu mă rugăm să nu te pierzi când calci pe-a mele urme. Și mă rugam să vii încet pe raze de aramă, c-acolo-n noapte te aștept când visele ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
ramuri ce plutesc pe valuri de lumină, te-aștept să vii să te iubesc sub cer pe lună plină ... Citește mai mult Ninsori de vise au căzutpe noaptea cea albastră,și printre stele te-au văzutfrumoasă și măiastră.Erai în treacăt să le vezis-alegi un vis anume,eu mă rugăm să nu te pierzicând calci pe-a mele urme.Și mă rugam să vii încetpe raze de aramă,c-acolo-n noapte te așteptcând visele ne cheamă.Mă întrebam în gândul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
fi fost arme, ea ar fi murit pe loc. El mai mâncase odată pe drum în timp ce ea se prefăcea că doarme, apoi îl refuzase să împartă câteva gogoși într-o benzinărie, pe motivul că nu era flămândă. Îi spusese în treacăt că pentru el mâncarea era foarte importantă. De altfel, se vedea pe statura lui uriașă! Scoase un baton de ciocolată și o forță să ia câteva înghițituri. Mona era prea sleită de puteri să îl refuze. O ridică brusc în
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
să încalce regula rigorismului discursului aplicat, intervenind cu pasaje intertextuale sau cugetări personale presărate adeseori cu ironie subtilă sau cu fin umor). Puse laolaltă, donquijotismele și antropolexicele dau naștere unui oximoron: "rătăcirile" după modelul personajului din La Mancha (care, în treacăt fie spus, nu are niciun moment oroare de ridicol, aventurile picarești pe care și le provoacă și la care se înhamă fiind tratate la modul extrem de serios și de responsabil, personajul însuși luându-se în serios) versus lexicul, vocabularul (tributar
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
pună întrebări, încearcă să definească amorul prin propriile-i simțiri, în poezia „Ce e amorul”: Ce e amorul? E un lung/ Prilej pentru durere/, Căci mii de lacrimi nu-i ajung/ Și tot mai multe cere./ De-un semn în treacăt de la ea/ El sufletul ți-l leagă,/ Încât să n-o mai poți uita/ Viața ta întreagă./[ ... ] Dispar și ceruri și pământ/ Și pieptul tău se bate,/ Și totu-atârnă de-un cuvânt/ Șoptit pe jumătate./ Te urmărește săptămâni/ Un pas
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
Sesizând schimbarea tonului, Alma tresări. - Da, spune despre ce este vorba. - Știi, anul ăsta vin părinții mei din Spania. Mai ții minte că ți-am povestit că am fost crescut de bunici... - Da, mi-amintesc că mi-ai spus în treacăt. - Da, Alma, nu-s prea mândru de ai mei. Nu-i judec, dar să lași un copil singur în creșterea unor bătrâni fără sprijin, nu mi se pare o faptă demnă de laudă... Dar să lăsăm asta... Știi, Alma, le-
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
din ce în ce mai bună, atfel încât să am cât mai mult șansa de a participa la astfel de evenimente. Întoarsă acasă, cu provizii sufletești pentru o mare perioadă de timp, îmi cer iertare celor pe care nu i-am amintit decât în treacăt, sau cu care nu am petrecut suficient timp pentru a le desluși atu-urile, asigurându-i pe toți participanții că valoarea festivalului a fost ridicată și de prezența lor. Personal, îmi doresc ca lumea literelor să beneficieze de cât mai
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
nu a fost mai prejos. Mai să crezi că, dacă ar fi după normele de muncă, brigadierii nu și-ar scoate nici mâncarea, această mâncare. Nu avea timp să primească elogii de la brigadierii aflați la masă. Doar le făcea, în treacăt, semn cu mâna. Acceptase noua funcție cu tot cu responsabilități. Ceva, încă nedefinit, îl determina să fie atent la cea mai mică mișcare din spațiul pe care îi patrona. Avea o nemulțumire părândui-se că are o scăpare. Abia după ce mai tot personalul
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
permanent ... ” Pentru prima „Afrodită” exista cuvântul Amor, pentru care Eminescu încerca să dea o definiție : Ce este amorul? E un lung / Prilej pentru durere / Căci mii de lacrimi nu-i ajung / Și tot mai multe cere. / De-un semn în treacăt de la ea , / El sufletul ți-l leagă, / Încât să n-o mai poți uita,/ Viața ta întreagă ... Dispar și ceruri și pământ / Și pieptul tău se bate, / Și totu-atârnă de-un cuvânt / Șoptit pe jumătate ... Da, femeia trebuie iubită, cu
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
pe referința critică semnată de Crina Bud. Ca să nu ostenesc cititorul târându-l în labirintul fără sfârșit al potrivelilor bine țintite, mă opresc asupra enunțurilor din comentariul de pe coperta a IV-a. Citez: ”Anca Goja alege , deci, să rețină, în treacăt, mici episoade în care prin fisurile realității dense se ițește fantasticul”( Crina Bud) Și ca fapt strict comparativ, reiau enunțul Lui Ionel Necula referitor la Ștefania Oproescu: Ce m-a surprins în această carte, dincolo de calitățile narative ale autoarei, a
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
am greșit drumul... într-adevăr, în loc să ajung la locul seratei literare, am ajuns în curtea bisericii din Tomnatec, aceasta neavând gard... M-a rugat să opresc motorul mașinii și să ascult. Nu pot explica farmecul acelor momente. Mai notez în treacăt, interviul cu Gerda Barbilian, nepoata directă a lui Lucian Blaga... Făceam drumul cu avionul pe vremea aceea de la Timișoara la București doar pentru un interviu, ajutată fiind de o colegă de la Radio București la emisiunea căreia colaboram, tot așa, în
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
uitătura, hainele de jigăriți sau interlopi, fețele încruntate și puțin dezirabile, toate și altele etalau că erau gata de orice ca să atace (!), ne aflam doar la granița cu Vestul sălbatic, iar eu îi aduceam în această postură nedemnă. “Culesesem” în treacăt aceste fizionomii când am căscat gura la casino-ul de la “parter”, mă exprim astfel că nu am alți termeni la îndemână pentru a putea descrie și a fi înțelese resorturile unei asemenea “abordări” vicioase și totuși toți ăștia au populat la
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
După ce trupa de excursioniști s-a regrupat pe aeroportul din Londra, am început să-mi studiez colegii. Structura grupului e importantă, datorită ei, atmosfera întregii vacanțe poate fi una plăcută și armonioasă sau, dimpotrivă, dizgrațioasă și stresantă. Am constatat, în treacăt, că față de anii trecuți, media de vârstă a scăzut. Cu toate astea, aproape nimeni nu era la prima ieșire, toți colegii de autocar aveau la activ câteva capitale europene. Cu alte cuvinte, s-a format un fel de clan al
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
minunat să știu,să cred c-a fericirii cheie o posed. Hei,trupul meu... Hei,trupul meu,odată plin de nuri, de ce acum cedezi și-mi faci figuri lăsându-te cuprins de-o spaimă-n care te vezi mușcat în treacăt de dureri pe care le puneai pe fugă ieri, iar astăzi te aduc la disperare ? Hei,trupul meu,cum de-ai ajuns banal și-arăți de parcă-ai fi-n ultimul hal, cărându-te cu greu printre mizerii și umilința de-
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]
-
aer curat, după atâta zgură pe care o inspiri zi de zi. Te uiți în jurul tău, nu găsești puncte de sprijin, nu le mai găsești nici în tine uneori. Și-atunci, un înger, generos, ca toți îngerii, îți atinge în treacăt umărul cu aripa lui și-ți dăruiește o întâmplare de grație, care să te ridice exact atât cât să poți s-o duci până la următoarea întâmplare de grație din viața ta.” „Îngerul generos” i-a atins umărul. Și a salvat
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
25 august 2012 Toate Articolele Autorului Să nu las soarele să mă apună Să nu las gândurile să mai cânte E ceea ce doresc să mi se-ntâmple Acum când doare totul ..e totuna... Poate un vis se va înfiripa în treacăt... Și-mi va cuprinde inima-mi nebună Să mai aștepte ce întotdeauna I-a fost doar gând necugetat... Oh, ce puține sunt clipele de fericire Și ce ușor se-ngrămădesc în amintiri... Și ce se-ntunecă oceanul de plutiri Atunci când
SĂ NU MĂ VĂD AŞA CUM SUNT... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365694_a_367023]
-
prefă-te că sunt viu... De mori, te rog să mori mai rar Decât mor eu din când în când Când toamna plec și-s solitar: Cocor de dor murind zburând... De mori, te rog, să mori puțin Și-n treacăt, fals, ca într-un joc... Cel mult o toamnă, până vin Să-ți spun că nu mai vin deloc... Celei, celui, celor Celei ce îmi dă lumină Sângele în mine bându-și Din lumina-i nepuțină, A mă bea, voiesc
TREI ELEGII... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350570_a_351899]
-
așadar firesc de orice ivire din rolul indiferent al lucrurilor, iară dacă acelea din apropiere netede, derizorii, potolite, șterse ... se mai arată, neașteptat, și în câte un cearcăn de taină, ea se înfioară, încearcă starea extatică ori ,altădată, atingând în treacăt acel subțire inel, ascultă numai delicatele ecouri iscate, care ei îi spun multe : Frisonul clipei, tremur prins în lut/ Cum umbra mea desfășura culoare/ Străină și-ntreruptă lângă trup/ Amurg stingher, întinse zări de sare/ Cum urme tulburi lin mă rup
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
fi vrut să fi trăit cu adevărat și nu numai să-l viseze. O lume magică a iubirii adevărate ,unde să poată dărui tot ce a ascuns sub privirea măslinie. Timpul a trecut ,colindătorii se auzeau în vecini, ca din treacăt le-a spus lumânărilor:,,Mulțumesc"!... Înfiorată de gândul ei se îmbujoră, dar știa că nimeni nu o poate auzi că vorbește, cu... două lumânări. Se duse spre portița casei târâind piciorele pe zăpada proaspăt căzută, verifica să fie deschisă, căci
DOUĂ LUMÂNĂRI... de MIHAELA MIHĂILĂ în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351125_a_352454]